883 matches
-
Schnädelbach subliniază că tocmai "componenta hermeneutică, în sens mai restrâns" rămâne esențială pentru fundamentarea de către Dilthey a științelor spiritului: "Relația de <<semnificație>> nu este, cu siguranță, un factum brutum psihologic, care să poată fi constatat pur și simplu în absența comprehensiunii. De aceea, paralela dintre această relație și cea a cuvintelor dintr-o propoziție nu este realizată, desigur, într-o manieră pur exterioară: probabil, această a doua relație este chiar un model pentru interpretarea celei dintâi, care a fost înțeleasă de la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cuprinse laolaltă în viața însăși" (s.n.)135. De aceea el ajunge la ceea ce Mircea Florian numea "o metafizică <<pozitivistă>>, <<imanentă>>"136. (În ce măsură suntem de acord cu această formulare vom arăta în capitolul III, 5, când ne vom referi la corelațiile comprehensiunii.) Așa se explică și opțiunea lui Dilthey pentru un demers inductiv mai mult sau mai puțin pur, despre care am vorbit deja și vom mai avea ocazia s-o facem. E) Relația cu romanticii Dincolo de raportările lui Dilthey la ceea ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de interferență, cât și a punctului de separație dintre cele două tipuri de științe, acum ne mulțumim să subliniem doar că așa cum rezultă deja din precizările anterioare unul dintre dezacordurile majore dintre Dilthey și pozitiviști rezidă în diferențierea metodologică dintre comprehensiune și explicare, altfel spus, dintre "explicația teleologică" și cea "cauzală"162, ca să mai trimitem o dată la distincția lui von Wright. Pe această distincție se bazează, în fond, deosebirea dintre Geistesși Naturwissenschaften, care "nu este în primul rând o deosebire de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ci mai ales pentru a putea opera distincții terminologice utile și, sperăm, clarificatoare pe parcursul lucrării. 7 F.W.J. Schelling, Filozofia artei, București, Editura Meridiane, 1992, traducere de Radu Gabriel Pârvu, p. 102. 8 Ibid., p. 101. 9 Manfred Riedel, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, traducere și prefață de Andrei Marga, Cluj, 1989, p. 133. 10 La aceste tipuri de intercondiționări vom reveni, într-un alt context, în cap. III, 4. 11 Bunăoară, s-ar putea obiecta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
distincții între științele naturii și științele spiritului. De altfel, cartea citată a lui Riedel conține suficiente argumente în același sens. Simpla lectură a titlului unui dintre capitolele ei este grăitoare: Între pozitivism și istorism. Asupra originii contradicției dintre explicare și comprehensiune. 67 Helmholtz consideră că, spre deosebire de Geisteswissenschaften, "științele naturii au ca obiect o materie exterioară, indiferentă", care "nu prezintă poate un interes nemijlocit pentru cultivarea spiritului" (s.n. apud Mircea Flonta, Imagini ale științei, București, Editura Academiei Române, 1994, p. 140). De altminteri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Aceasta nu este numai părerea lui Wellek. Herbert Schnädelbach observă că "e foarte răspândită opinia conform căreia tânărul Dilthey, orientat spre psihologie, s-a apropiat în opera sa târzie, sub impresia obiecțiilor lui Husserl și Rickert, de o teorie a comprehensiunii pure a sensului" (Philosophie in Deutschland 1831-1933, Frankfurt am Main, Suhrkamp, 1991, p. 157). Pentru reacțiile serioase pe care le-au avut în epocă la adresa psihologismului diltheyean gânditori ca Windelband, Ebbinghaus, Husserl, Rickert și Spranger, vezi pe lângă lucrarea menționată, cartea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui Dilthey despre concluzia inductivă hermeneutică nu este decât o concesie verbală făcută înțelegerii inductive a științei, înțelegere dominantă în epocă; în realitate, ea confirmă tradiția hermeneutică, acea tradiție care a caracterizat, începând cu Schleiermacher, comprehensiunea ca o mișcare circulară sau în spirală". Accentul pus aici de Schnädelbach ni se pare prea apăsat, fiindcă există prea multe locuri și lucrări, unde, dincolo de mișcarea cercului hermeneutic, atașamentul lui Dilthey față de un demers inductiv fie el și impur
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
indubitabil ca să-l putem plasa chiar sub semnul unei mode din epocă. 104 Ibid., p. 159. Pentru mai multă exactitate, cităm întregul context în care apare această afirmație: "Nu încape nici o îndoială că Dilthey a căutat să fundamenteze mai întâi comprehensiunea psihologică în sensul lui Schleiermacher printr-o psihologie comprehensivă, dar nici acum nu e clar dacă <<psihologia>> trebuie să desemneze aici (ca și la Wilhelm Wundt) doar disciplina cuprinzătoare care are în competență științele spiritului sau nu cumva, și chiar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai neutrală" în atitudinea pe care o adoptă (Censura transcendentă, pp. 442-443), adică lipsită de valorizări (vezi I, 2C). La această distincție metodologică se referă și Virgil Drăghici (cf. Prefață la op. cit., p. 13). 164 Investigația hermeneutică, bazată preponderent pe comprehensiune, nu exclude însă și explicația, "căci, pe de o parte, în orice comprehensiune a unei acțiuni cooperează judecăți generale, printr-un procedeu analog deducției, ca o cunoaștere obiectivă și, pe de altă parte, explicația cauzal-analitică plecând de la <<mediu>> este o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lipsită de valorizări (vezi I, 2C). La această distincție metodologică se referă și Virgil Drăghici (cf. Prefață la op. cit., p. 13). 164 Investigația hermeneutică, bazată preponderent pe comprehensiune, nu exclude însă și explicația, "căci, pe de o parte, în orice comprehensiune a unei acțiuni cooperează judecăți generale, printr-un procedeu analog deducției, ca o cunoaștere obiectivă și, pe de altă parte, explicația cauzal-analitică plecând de la <<mediu>> este o bază indispensabilă pentru științele hermeneutic-istorice, încât fiecare acțiune conține, alături de conexiunea motivației, și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
generale pentru a cunoaște singularul, sub toate laturile, expresia <<explicație>> își dobândește locul ei în cadrul cunoașterii singularului" (M. Riedel, op. cit., p. 113). De aceeași părere este și V. Drăghici. El constată că la Dilthey nu există "o delimitare strictă între comprehensiune și explicare", ci "o interdependență", în sensul că "în procesul comprehensiunii intervin procedee deductive, așa cum, pe de altă parte, explicația cauzală este un demers obligatoriu al comprehensiunii", de unde autorul trage concluzia că "nu avem o opoziție, ci <<o gradație>>", după cum
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dobândește locul ei în cadrul cunoașterii singularului" (M. Riedel, op. cit., p. 113). De aceeași părere este și V. Drăghici. El constată că la Dilthey nu există "o delimitare strictă între comprehensiune și explicare", ci "o interdependență", în sensul că "în procesul comprehensiunii intervin procedee deductive, așa cum, pe de altă parte, explicația cauzală este un demers obligatoriu al comprehensiunii", de unde autorul trage concluzia că "nu avem o opoziție, ci <<o gradație>>", după cum spune însuși Dilthey (Prefață la op. cit., p. 13). Cât privește istoricul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
V. Drăghici. El constată că la Dilthey nu există "o delimitare strictă între comprehensiune și explicare", ci "o interdependență", în sensul că "în procesul comprehensiunii intervin procedee deductive, așa cum, pe de altă parte, explicația cauzală este un demers obligatoriu al comprehensiunii", de unde autorul trage concluzia că "nu avem o opoziție, ci <<o gradație>>", după cum spune însuși Dilthey (Prefață la op. cit., p. 13). Cât privește istoricul și adecvarea denumirii de "științe ale spiritului", un comentariu avizat întîlnim tot la Riedel (op. cit., pp.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Weltanschauungen (vezi supra nota 55). De aceea credem că este oportun să extindem analiza privitoare la Dilthey pe baza sugestiilor oferite de reflecțiile lui Noica. Mai întâi observăm că pornind de la cele citate mai sus, putem înțelege că adevărata comprehensiune, pe care Dilthey o țintește în logica sa hermeneutică, apare abia la nivelul rațiunii (vezi III, 5). Apoi mutatis mutandis și tălmăcind lucrurile în sensul afirmațiilor lui Noica am mai spune că abia spiritul este cel ce "totalizează conștient" respectivele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al rațiunii", aceasta "vine după experiența vieții, cunoaștere în genere și știință. Ea nu reprezintă, așa cum s-a crezut și s-a afirmat adesea, o încoronare a științei știința supremă -, ci ieșirea deplină din orizontul cunoașterii" (ibid.). Cel care prin comprehensiune ajunge la o adevărată și fermă conștiință filozofică "postulează o ordine și dă astfel noi înțelesuri tuturor faptelor ce constituie obiect de cunoaștere, le integrează rațiunii, le raționalizează, pentru a spune așa, și propune în acest fel o interpretare a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
47. Așa cum am văzut, istoriei i s-a atribuit o funcție normativă în locul rațiunii pure și simple: condițiile de posibilitate cu funcție constitutivă în procesul cunoașterii n-au mai fost apanajul "rațiunii pure", ci al "rațiunii istorice". Mizându-se pe comprehensiune în locul explicației pur cauzale, s-a urmărit eliberarea științelor spiritului de modelul epistemologic din științele naturii și s-au elaborat în acest scop programe științifice proprii, ca Historik sau Weltanschauungslehre. În același timp, tăgăduirea existenței unei rațiuni superioare, a spiritului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încetează să fie constitutive, să fie forme orientative și/sau prescriptive pentru un conținut. (În legătură cu raportul dintre descriptiv și prescriptiv vezi I, nota 164, cu precizarea că prescriptivitatea nu înseamnă neapărat prestabilire, putând fi desprinsă a posteriori, în cadrul procesului de comprehensiune a datelor experienței). După cum am văzut, aceste forme care funcționează categorial au propria lor istorie, precum și capacitatea de "a se adapta la o diversitate cunoscută inductiv, mereu mai exact, a conținuturilor experienței". (Precizăm că exceptând un singur aspect, despre care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey găsește un asemenea punct în "unitatea elementară a trăirii", adică "într-un fel de identitate între subiect și obiect, din care se pot deriva regulile sintezei [...] pe drumul instituirii relative a trăirii și reflecției ei (la fel de relativă) în procesul comprehensiunii"76, Riedel are în vedere și el o relativizare a conceptului transcendental de "trăire". (Asupra caracterului transcendental al acestui concept vom reveni într-un context nou, atunci când vom lua în discuție "corelațiile" acesteia vezi III, 3). Or, ce înseamnă "drumul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau continuitate care păstrează deschisă experiența istorică dinspre trecut spre viitor."165 Așa cum se știe, conform interpretării hermeneutice, "un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului [...], iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Așa cum se știe, conform interpretării hermeneutice, "un singular nu poate fi înțeles decât sub presupoziția cvasisistematică a întregului [...], iar o înțelegere a întregului poate fi dobândită abia prin comprehensiunea singularului", ceea ce îl face pe autorul citat să vorbească despre "modelul comprehensiunii prin prezumție", întrucât indiferent care sunt conținuturile ei cunoașterea hermeneutică "se sprijină, sub aspect logic, pe o prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prezumție" (în termenii folosiți anterior: "o ipoteză de lucru"), care este aceea "a sesizării unui particular în propria sa particularitate [...] printr-o deducție controlată empiric a generalului"166. Este cât se poate de evident că la un asemenea model de comprehensiune recurge și Dilthey. Conceptul generic de "filozofie" e prin urmare numai în aparență atemporal și aprioric. El funcționează ca simplă "idee regulativă", deci nu condiționează supraistoric cunoașterea (nici n-ar putea s-o facă, dacă ținem seama de faptul că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la faptul că abstracțiunile sintetice ale gândirii călăuzesc "orice evoluție (Fortgang) a corelațiilor de scopuri spre forme tot mai complexe."202 Iar în finalul lucrării, atunci când enumeră concluziv condițiile în care "am putea înțelege istoria filozofiei", autorul menționează, printre altele, comprehensiunea modului în care cunoașterea "reflectează progresiv (fortschreitend) asupra ei înseși, ținând cont de principalele ei stadii", precum și înțelegerea faptului că există un "progres permanent (beständiges Fortschreiten) al tipurilor majore de viziuni despre lume"203. Și, desigur, exemplele ar putea continua
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
54. 12 Reamintim că Dilthey pune evoluțiile istorice tocmai pe seama proceselor și mutațiilor psihologice. De altfel, interdependența pe care o anticipam și o propuneam în locul ideii de "conștiință istorică", văzută ca simplu rezultat al istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorice tocmai pe seama proceselor și mutațiilor psihologice. De altfel, interdependența pe care o anticipam și o propuneam în locul ideii de "conștiință istorică", văzută ca simplu rezultat al istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca ființă istorică, supusă unor multiple condiționări, permite
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de "conștiință istorică", văzută ca simplu rezultat al istorismului, este recunoscută ulterior chiar Schnädelbach: "Comprehensiunea istoriei (Geschichte) este întotdeauna și o comprehensiune de sine, și invers" (ibid., p. 73). În sensul celor arătate, suntem tentați să punem accentul aici pe "comprehensiunea de sine" ca punct de plecare al "comprehensiunii istoriei". Abia înțelegerea de sine ca ființă istorică, supusă unor multiple condiționări, permite înțelegerea istoriei dintr-un punct de vedere istorist. 13 Ibid. 14 Ibid., pp. 54-55. Observăm și aici că evoluțiile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]