868 matches
-
alta în fiecare tip de Weltanschauungen (vezi II, 2Be). Așadar, atunci când filozofia este văzută ca teorie a cunoașterii, perspectiva lui Dilthey nu diferă substanțial de cea husserliană (Al. Boboc arată că Husserl îi atribuire filozofiei "o dublă intenționalitate: explicarea și comprehensiunea lumii și răspunderea pentru angajarea aspirației spre cunoaștere, pentru intrarea într-un <<sistem>>" vezi III, 4). Înțelegerea filozofiei ca știință din acest punct de vedere reiese cu claritate în Das Wesen der Philosophie: "Privită din perspectiva introspecției spiritului (Selbstbe-sinnung des
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
160). Dar ne întrebăm, firește retoric, cum altfel putem proceda când reflectăm asupra realității? Poate fi imaginată o "raționalizare" a lumii în absența conceptualizărilor categoriale? 2 W. Dilthey, Einleitung..., p. 148. 3 Apud H. Schnädelbach, op. cit., p. 155. Vezi problema comprehensiunii și a corelațiilor în III, 5. 4 Apud ibid. 5 Apud ibid. 6 M. Riedel, op. cit., p. 52. 7 G. Simmel, Vom Wesen der Philosophie, p. 9. 8 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 105. 9 Ibid., p. 104. 10
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
raportează, prin procedurile inductiv-deductive, experiment și construcție de simboluri, la presupoziții asumate ipotetic ale unui complex al explicației cauzal-nomologice, obiectul cunoașterii în științele spiritului este dat acestora în prealabil, ca <<viața însăși>>, și devine accesibil în corelația teleologico-hermeneutică a trăirii, comprehensiunii și interpretării" (ibid.). 54 W. Dilthey, Einleitung..., p. 263. 55 Ibid., p. 386. 56 Ibid., p. 144. 57 L. Blaga, Censura transcendentă, p. 446. 58 Id., Ființa istorică, p. 210. 59 A. Metzger, op. cit., pp. 56-57. 60 T. Vianu, Opere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Diesseits der Utopie, Düsseldorf/Köln, E. Diederichs Verlag, 1966. Karl R. Popper, Mizeria istoricismului, București, Editura All, 1998, traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir (ed. I: 1944/1945). Heinrich Rickert, Kulturwissenschaft und Naturwissenschaft, (ed. I: 1899), 1926. Manfred Riedel, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Cluj, Editura Dacia, 1989, traducere de Andrei Marga (ed.germ.:1978). Erich Rothacker, Logik und Systematik der Geisteswissenschaften, 1926. Idem, Einleitung in die Geisteswissenschaften, Tübingen, (ed. a II-a), 1930. Max Scheler, Philosophische
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
până la toate categoriile de manageri și beneficiari - vor putea ocoli căile bătătorite, capcanele și eresurile pe care orice schimbare educațională de asemenea amploare le implică. Acest capitol este așadar un „fir al Ariadnei” menit să ofere o cale limpede pentru comprehensiunea complicatelor opțiuni teoretice și practice ale diverselor curricula moderne. 11.2. Progresivismul și ideile curriculare modernetc " 11.2. Progresivismul și ideile curriculare moderne" Una dintre sursele fundamentale ale modernității curriculare este filosofia progresivistă americană. Părintele acesteia, John Dewey (1859-1952), a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
operaționale sunt rare și înțelesurile exacte ale conceptelor nu pot fi decriptate decât din contexte delimitate. Astfel încât cacophony of voices, care se „aude” în discursurile dedicate curricula moderne, ironizată de Pinar și colaboratorii săi (2001), constituie o serioasă problemă de comprehensiune a liniilor de convergență pe care fiecare model curricular le urmează. Dar acestea există. Curricula moderne s-au apropiat semnificativ de o știință curriculară unitară și, în orice caz, au impus o tehnologie coerentă de proiectare și transpunere în practică
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aruncat în lume”, și le află, și le construiește singur. Dacă ajunge să o facă - căci poate și să nu o facă. Cercetătorul fenomenolog se străduiește să înțeleagă rostul de a exista în lume ca bărbat, femeie sau copil. Această comprehensiune privește cunoașterea tradițiilor istorice, culturale și politice. McEwen adăuga și ceea ce a numit „geografia intențională”119. Max van Manen a admis această completare, pe care Husserl și Heidegger nu au avut-o în vedere 120. După van Manen, geografia intențională
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a hermeneuticii în școală are, de asemenea, mobiluri politice. Cu ajutorul lor, „pedagogia este însărcinată să mobilizeze conștiința socială a studenților pentru identificarea și eradicarea diavolilor din vremurile noastre” - scria el132. Pentru D.G. Smith, hermeneutica nu este o tehnică de comprehensiune, ci doar un „discurs imploziv” (imploding discourse) despre sine, în mijlocul unui întreg univers de alte asemenea discursuri confesive, introspective, egolatre. Mult mai profund a înțeles importanța pentru pedagogie și știința curriculumului a hermeneuticii, în varianta ei fenomenologică, Elaine Atkins (1988
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vieții umane; teoria rădăcinilor adevărului; teoria originilor cunoașterii; teoria moralității practice ș.a. Teza esențială a hermeneuticii fenomenologice - „înțelegerea nu poate fi niciodată frânată sau separată de situația socială/culturală concretă” - a fost asimilată de teoria curriculumului fără modificări esențiale: înțelegerea/comprehensiunea/instruirea nu poate fi separată de situația educațională/de învățare/de instruirea concretă. Este o teză care, la prima vedere, nu pare cu mult diferită de tradițiile behavioriste și eficientiste ale curriculumului. Dar nu este așa. Conotațiile cantitativiste sunt total
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
indicat pe următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare; de exemplu: cunoaștere/comprehensiune; aplicare/comprehensiune; analiză/aplicare; analiză/sinteză; învățare centrată pe teme/învățare centrată pe learner ș.a.; d) profesorii și elevii nu sunt în centrul procesului educațional pentru că valoarea educativă și semnificația educațională sunt localizate, autoritar, în structuri externe, aflate în afara indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
următoarele cinci: a) forma particulară a taxonomiei este dată arbitrar; b) valoarea fiecărui obiectiv educațional este determinată prin raportare la relațiile și diferențele față de celelalte obiective; c) taxonomia enunță un număr mare de distincții binare; de exemplu: cunoaștere/comprehensiune; aplicare/comprehensiune; analiză/aplicare; analiză/sinteză; învățare centrată pe teme/învățare centrată pe learner ș.a.; d) profesorii și elevii nu sunt în centrul procesului educațional pentru că valoarea educativă și semnificația educațională sunt localizate, autoritar, în structuri externe, aflate în afara indivizilor care predau
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bază psihologică care favorizează adaptarea socială; funcția de reglare - anulează dezechilibrul și reface homeostazia ( prin catharsis); funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; funcția persuasivă - copilul este influențat pozitiv În timpul participării la activitate; funcția de comprehensiune simpatetică - copilul Înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); funcția de construcție și creație - “produsul” artistic este unic și nereproductibil, poartă expresia personalității copilului. Indiferent de situație, vor trebui
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
de 6 ani prezintă rezistență la efort mai prelungit, coordonarea mișcărilor este precisă, iar sincronizarea vizuală motrică este corectă. La copilul cu dificultăți de adaptare limbajul este stigmatizat din cauza volumului sărac al vocabularului și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
conexiunilor ce pot fi descoperite între viața socială și modelele distribuirii omului în spațiu. Structura ecologică a unei comunități rezultă parțial din competiția și cooperarea dintre indivizii care împart o așezare geografică comună." (Mercer, 1956: 23) Un anume grad de comprehensiune a "ecologiei" (așezare, compoziția populației pe vârste, genuri, rase, dispersia ș.a.) unei comunități ar fi o condiție pentru înțelegerea ei ca structură socială. Imaginea comunității se întregește când luăm în considerare aspectele de substanță, privind-o ca o modalitate de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate cu o potențială intensitate în viețile noastre, vecinătatea poate servi multe nevoi și poate îndeplini multe funcții. De exemplu, un cartier este uneori o piață, o zonă de distribuție a serviciilor. "Cartierul este mic și relativ simplu. Oamenii au comprehensiunea acestuia. Orașul și regiunea sunt mari și complexe. Cartierele pot fi separate de râuri, dealuri, autostrăzi, bulevarde, nivelul veniturilor, rasă, naționalitate și alte tipuri de bariere fizice și sociale" (Cunningham, Kotler, 1983: 5). Uneori cei din afară (și chiar cei
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mentale fiind cel mai elevat tip de comunitate, fiind totodată și tipul de comunitate cel mai specific umanului. Receptarea mututală cât mai complexă, mai cuprinzătoare a celorlalți în percepție este de asemenea un ingredient al comunității, o caracteristică a acesteia. Comprehensiunea, altfel spus, este aceea care asociază oamenii ca membri ai unui întreg, făcând posibilă apariția voinței și acțiunii comune. "Comprehensiunea se sprijină deci pe o cunoaștere intimă a fiecăruia față de ceilalți în măsura în care aceasta este condiționată de o participare directă a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cât mai complexă, mai cuprinzătoare a celorlalți în percepție este de asemenea un ingredient al comunității, o caracteristică a acesteia. Comprehensiunea, altfel spus, este aceea care asociază oamenii ca membri ai unui întreg, făcând posibilă apariția voinței și acțiunii comune. "Comprehensiunea se sprijină deci pe o cunoaștere intimă a fiecăruia față de ceilalți în măsura în care aceasta este condiționată de o participare directă a cuiva la viața celorlalți prin tendința de a împărtăși bucuriile și necazurile lor; ea pretinde această participare și această tendință
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și faptul că inteligența în sine nu este perturbată, tulburarea vizând modalitatea de folosire a inteligenței. În rezolvările subiectului, apar contaminări, derivări, substituiri, soluții paradoxale, asociații bizare, definiri prin particularizări bizare (de exemplu, la proba de vocabular, la proba de comprehensiune sau de similitudini); toate aceste fenomene transformă itemii care se adresează inteligenței propriu-zise în secvențe/fragmente de probe proiective. Modificările în răspuns se datorează unor modificări în consemnul probei, operate de subiect fără ca el să aibă o intenționalitate în acest
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și dificilă întrucât intră în contradicție cu tendința firească a individului de a cunoaște lumea prin intermediul etichetelor și de a o cuprinde cu ajutorul categoriilor. De fapt, stereotipul, prin simplificările și generalizările pe care le implică, este o soluție la problema comprehensiunii necunoscutului, dar și a stigmatizării prin imagine în funcție de o serie de interese și politici care domină societatea la un moment dat. Soluția este, într-adevăr, departe de a fi cea mai bună, fiind, într-o anumită măsură, o capcană produsă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
adevărat radicală și sistematică, care se exercită nu marginal și în reflecții izolate, ci în dăruire exclusivă problemelor foarte numeroase și destul de încâlcite de nici un fel de prejudecată naturalistă numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, pp. 54-55). 380 Făcând apel la sintagma distinguere sed non separare, Gilles Ferréol susține că "dacă a distinge înseamnă a articula realul în vederea unei bune comprehensiuni a alterității, a separa implică adesea refuzul sau excluziunea a ceea ce nu agreăm." (Gilles Ferréol, Raportarea la altul și cetățenia, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 184). 381 "Dezbaterea privind identitățile și reprezentările merită, din acest punct de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
articulează în plan orizontal, ci caută verticala locului, azimutul, zenitul, „Nordul”, transcendentul, iar măsura reușitei lor (vezi cel puțin o sintagmă clasică : pilgrim’s progress) nu e exterioară și colectivă, ci interioară și individuală. Mircea Eliade ne-a vorbit cu comprehensiune și empatie, într-un studiu celebru despre geografia mitică și escatologie, de guaranii tupi, o populație care traversa Anzii până la epuizare și moarte, în căutarea locului unde șamanul le spunea că se va sfârși lumea (lor). Deci ei aveau, față de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unor sisteme "clasice" de gîndire (paradigmatice fiind interpretările mediologice oferite dogmei creștine a Încarnării și socialismului ambele exemplare prin prisma mediatorilor, a mesajelor și a dispozitivelor folosite). Autorul propune un discurs restaurator din punctul de vedere al unei mai bune comprehensiuni a sistemelor culturale, dar și unul instaurator din perspectiva noii viziuni aplicate lucrurilor nemitizată și critică, realizînd o adevărată radioscopie atît a situațiilor culturale în sine, cît și a clișeelor pliate interiorizării lor. Régis Debray subliniază că mediologul are drept
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
posibile atunci cînd o instanță suficient de puternică voia acest lucru. Se credea că anumite politici sau decizii erau înzestrate cu virtutea de a transforma un televizor într-un mijloc de instrucție publică, o imagine video, într-un concept al comprehensiunii, și invers. În domeniul faptelor de transmisie, această iluzie, pentru care manifestăm un soi de înclinație instinctivă, trebuia în mod natural să mai dureze. Eu n-am făcut decît să schimb un cuvînt cu altul. Acestei bune și tradiționale rațiuni
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
jovialii de ființele tautologice. Ce importanță ar avea concluzia? Are. Iată, o explic concentrat metaforic: sagacitatea nu-i simplitate augustă și nici umilință funciară. Cu alte cuvinte, făcând un călduros apel la panteism vom vedea altfel raportul dintre aprehensiune și comprehensiune. Dumnezeul naturii și natura lui Dumnezeu reprezintă o eternă combinație din care cugetarea omului se tot înfruptă. Ce nu-i de înțeles aici? Sau, dacă suntem deplin stăpâni pe metoda lui Cuvier, cu ușurință reconstituim absentul din vagi urme ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]