1,359 matches
-
tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dreptăriscuri carotidiene sporite - de evitat; de evitat și puncția axilară stângă la un dreptaci)10; cateter de calibru mic ce asigură un flux redus al substanței de contrast și o opacifiere inadecvată 10; mobilitatea și poziția arterei fac puncția și compresiunea ei dificilă (hematoame mari)10; posibilă afectare a pachetului vasculo-nervos, necesitând uneori chirurgie decompresivă; contraindicată absolut la un indice de protrombină < 50%4; orice tratament anticoagulant este contraindicat. Buckenham și Morgan relatează o rată de acces transaxilar de 5% în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
trunchiul cerebral), prin sindrom de câmp 8 (devierea capului spre partea leziunii; pseudocoree sau spasm de torsiune; lateropulsiune ipsilaterală), crize jacksoniene motorii și tulburări psihice de tip frontal. Meningioamele situate în partea posterioară a convexității dau semne și simptome datorate compresiunilor executate la nivelul lobilor occipitali și recidivează frecvent postoperator. 1.b. Meningioamele situate la baza craniului. Cele mai frecvente sunt: 1.b.1. Meningioamele șanțului olfactiv, localizate uni- sau bilateral (Fig. 3.). Acestea iau naștere la nivelul apofizei crista galli
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
3.3.1.2. Semne clinice: 1.b.3.3.1.2.1. Exoftalmia unilaterală - ireductibilă, lent progresivă, nepulsatilă, cu ochiul coborât față de axul orizontal (Fig. 5). 1.b.3.3.1.2.2. - Ex.F.O.: congestie venoasă dată de compresiune pe sinusul cavernos și tardiv, și staza papilară. 1.b.3.3.1.2. 3.-Mișcările globilor oculari sunt reduse dar prin jenă mecanică. 1.b.3.3.1.2.4.-Se observă uneori bombarea fosei temporale. 1.b.3
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mici sfenoidale determină: 1.b.3.3.2.1. - Modificări osoase, mai modeste decat cele determinate de meningioamele plate. 1.b.3.3.2.2. - Exoftalmie, care este moderată și rară. 1.b.3.3.2.3. - Semne neurologice, prin compresiunea executată pe lobul temporal, după cum urmează: 1.b.3.3.2.3.1. - Sindrom de hipertensiune intracraniană (cefalee, stază papilară, de obicei fără vărsături !). 1.b.3.3.2.3.2. - Semne de iritație a lobului temporal (crize de epilepsie
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
nodulară și baza de implantare pe dura, de meningiomul plat („en plaque”) întins în suprafață și intim aderent la dura bazei craniului. În unele cazuri se constată și modificări ale osului aflat în vecinătatea meningiomului cum ar fi: - Atrofie prin compresiune - Hiperostoza și invadarea osului (Fig. 8) (mai ales în cazul meningioamelor plate, dar nu numai !) Neoplaziile sistemului nervos central care iau naștere din creier sunt denumite și tumori primare ale creierului (sunt incluse aici și chisturile). În baza aspectelor histologice
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
II. Semne și simptome de focar. I. Semne și simptome determinate de H.I.C. Sindromul de H.I.C. se dezvoltă cu o creștere a tensiunii lichidului cefalorahidian (L.C.R.) determinată de un proces expansiv intracranian. În patogenia H.I.C. s-au descris două mecanisme: compresiunea și deplasarea formațiunilor anatomice și dezvoltarea procesului expansiv, ca volum suplimentar care determină creșterea treptată a presiunii în interiorul craniului. Tumoarea cerebrala impinge parenchimul cerebral, comprimă vasele (mai ales venele) și determină apariția stazei venoase. Staza este cu atât mai mare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
formațiunilor anatomice și dezvoltarea procesului expansiv, ca volum suplimentar care determină creșterea treptată a presiunii în interiorul craniului. Tumoarea cerebrala impinge parenchimul cerebral, comprimă vasele (mai ales venele) și determină apariția stazei venoase. Staza este cu atât mai mare cu cât compresiunea se exercită pe un trunchi venos cu calibrul mai mare, ajungând, în aceste cazuri, mai repede, la edem cerebral. Edemul cerebral impiedică circulația intracraniană a L.C.R. (orificiile de comunicare sunt îngustate mai cu seamă atunci când tumoarea se dezvoltă în vecinatatea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Bolnavul constată că „vede ca prin ceață”. Caracteristice sunt și crizele amaurotice în cursul cărora bolnavii pierd complet vederea. Apariția acestor crize anunță instalarea atrofiei optice și pierderea definitivă a vederii. Din punct de vedere patogenic, staza papilară este rezultatul compresiunii asupra venei centrale a retinei, fapt care determină încetinirea circulației limfatice la nivelul nervului optic. Apariția atrofiei optice secundare post stază, cu pierderea definitivă a vederii, se produce mult mai târziu la purtătorii de tumori localizate la nivelul convexității. I.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
puternică și care durează până în fazele tardive ale investigației CT) și pediculi de inserție, venele de drenaj, blush vascular (mai ales în cazul meningioamelor maligne). II.8. Efecte de masă (Fig. 40). Meningiomul poate determina deplasarea formațiunilor anatomice vecine și compresiuni pe ventriculii cerebrali. Fig. 40 Fig. 40. Meningiom de convexitate parietal drept. Ex CT axial, contrast: calcificări intratumorale ( ) edem peritumoral (cap de săgeată negru), invadarea osului din vecinatate ( ). Efect de masă asupra ventriculului lateral drept la nivelul cornului anterior al
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
10 terminarea acomodării fătului prin întinderea membrelor anterioare(prezentarea anterioară) sau a celor posteriore (prezentarea posterioară) ; formarea "conului fetal " în prezentarea anterioară și respectiv în prezentarea posterioară, (fig. 1); accentuarea durerilor determinate de angajarea fătului în conductul pelvin, care exercită compresiuni maxime pe receptorii cervico-uterini. Studiile de specialitate au indicat că mecanismul durerii este un fenomen complex, în care sunt implicate modificări mecanice, hemodinamice, biochimice (eliberare de bradikinine, prostaglandine, acid lactic), nervoase. Durerea este declanșată datorită stimulării diferitelor terminații nervoase de la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt caracteristice structurilor excitabile. Astfel, în timpul contracțiilor uterine au loc fenomene de depolarizare și hiperpolarizare, corelate cu mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]