1,054 matches
-
formațiunilor anatomice și dezvoltarea procesului expansiv, ca volum suplimentar care determină creșterea treptată a presiunii în interiorul craniului. Tumoarea cerebrala impinge parenchimul cerebral, comprimă vasele (mai ales venele) și determină apariția stazei venoase. Staza este cu atât mai mare cu cât compresiunea se exercită pe un trunchi venos cu calibrul mai mare, ajungând, în aceste cazuri, mai repede, la edem cerebral. Edemul cerebral impiedică circulația intracraniană a L.C.R. (orificiile de comunicare sunt îngustate mai cu seamă atunci când tumoarea se dezvoltă în vecinatatea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Bolnavul constată că „vede ca prin ceață”. Caracteristice sunt și crizele amaurotice în cursul cărora bolnavii pierd complet vederea. Apariția acestor crize anunță instalarea atrofiei optice și pierderea definitivă a vederii. Din punct de vedere patogenic, staza papilară este rezultatul compresiunii asupra venei centrale a retinei, fapt care determină încetinirea circulației limfatice la nivelul nervului optic. Apariția atrofiei optice secundare post stază, cu pierderea definitivă a vederii, se produce mult mai târziu la purtătorii de tumori localizate la nivelul convexității. I.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
puternică și care durează până în fazele tardive ale investigației CT) și pediculi de inserție, venele de drenaj, blush vascular (mai ales în cazul meningioamelor maligne). II.8. Efecte de masă (Fig. 40). Meningiomul poate determina deplasarea formațiunilor anatomice vecine și compresiuni pe ventriculii cerebrali. Fig. 40 Fig. 40. Meningiom de convexitate parietal drept. Ex CT axial, contrast: calcificări intratumorale ( ) edem peritumoral (cap de săgeată negru), invadarea osului din vecinatate ( ). Efect de masă asupra ventriculului lateral drept la nivelul cornului anterior al
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
să dreneze segmentul 7 în VCI) [19]. Ultimele elemente care se secționează sunt ligamentul venei cave inferioare și ligamentul triunghiular stâng. Un dezavantaj al acestui tip de abord este lipsa posibilității de a comprima parenchimul hepatic, dinspre posterior, în timpul transecțiunii. Compresiunea manuală dinspre posterior poate fi utilă în special în momentul unui eveniment hemoragic. Pentru a înlătura acest inconvenient, Belghiti și colab. au propus manevra de suspendare a ficatului, prin dezvoltarea unui plan avascular retrohepatic, pe fața anterioară a VCI, la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92142_a_92637]
-
telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
deasupra. Presiunea abdominală Principiul metodei constă în executarea unei presiuni subdiafragmatice care, la rândul ei, produce o presiune aeriană în arborele respirator, cu direcția de la pulmoni spre trahee și laringe, antrenând,astfel corpii străini. Manevra este cunoscută sub denumirea de compresiune externă subdiafragmatică sau manevra HEIMLICH. Pacient conștient - poziție în șezut sau în picioare. Medicul stă în spatele pacientului cu brațele în jurul taliei acestuia. Cu o mână făcută pumn și prinsă cu mâna cealaltă se plasează mâinile medicului pe abdomenul pacientului, mai
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
aproape de șoldul pacientului, pe dreapta sau pe stânga Se aplică podul palmei pe abdomen, pe linia de mijloc dintre ombilic și apendicele xifoid • Medicul se apleacă astfel pe pacient încât umerii lui să fie direcționați aproape perpendicular pe abdomenul acestuia. • Compresiunile pe abdomen se fac prin apăsări rapide, separate și distincte, în număr de 4, de jos în sus. Poziția capului pacientului cu privirea în sus este de interes vital. Prin rotația capului se diminua lumenul căilor respiratorii superioare, blocându-se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
tegumentele normal colorate și hiperventilație. Reflexul de clipire este prezent ca și răspunsul palpebral la amenințarea vizuală. Aceste semne pot facilita diagnosticul diferențial cu pierderile reale de conștientă. Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic • Se vorbește calm pacientului • Se fac compresiuni pe globii oculari sau în fosele iliace • Pot fi încercate fără riscuri manevre de stimulare (verbală, aromatică - săruri, termică - apă rece). • Se administrează Diazepam, 10 mg intravenos. • În lipsa unui diagnostic de certitudine, pacientul va fi tratat ca și în cazul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
destul de puternică și mai ales dacă este de durată suficientă. Rolul jucat de ischemia secundară este discutabil. Se știe că într-un mușchi moderat contractat există o stare de hiperemie, deci de flux sanguin crescut . Mușchiul puternic contractat, prin compresiune asupra propriilor lui vase intră în stare de ischemie. Este probabil ca și constricția arterelor nutritive ale mușchiului să constituie un element important în geneza durerii. La aprecierea caracterului de "psihogen" al acestui tip de cefalalgie a contribuit în mare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
extern, continuând cu respirația artificială (timpi intercalați). Se controlează eficacitatea acestor manevre de resuscitare în mod permanent. După SAFAR, tehnica resuscitării cardiace este următoarea: 1. Masajul cardiac extern Masajul cardiac extern (MEC) cu torace închis sau manevra Kuwenhoven este o compresiune transtoracică a cordului, cord care este comprimat ritmic între stern (anterior) și coloana vertebrală (posterior). Deplasarea laterală a inimii în timpul compresiunii este limitată de pericard și mediastin (23). Pacientul este așezat în decubitus dorsal (supinație) pe un plan dur, iar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cardiace este următoarea: 1. Masajul cardiac extern Masajul cardiac extern (MEC) cu torace închis sau manevra Kuwenhoven este o compresiune transtoracică a cordului, cord care este comprimat ritmic între stern (anterior) și coloana vertebrală (posterior). Deplasarea laterală a inimii în timpul compresiunii este limitată de pericard și mediastin (23). Pacientul este așezat în decubitus dorsal (supinație) pe un plan dur, iar reanimatorul se plasează lateral (în genunchi sau în picioare) de acesta. Cu podul palmelor suprapuse, cu degetele lipite, fără să atingă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Pacientul este așezat în decubitus dorsal (supinație) pe un plan dur, iar reanimatorul se plasează lateral (în genunchi sau în picioare) de acesta. Cu podul palmelor suprapuse, cu degetele lipite, fără să atingă toracele, cu brațele întinse vertical, medicul aplică compresiuni viguroase pe linia mediană a sternului, la unirea 1/3 inferioare cu 1/3 medie a acestuia. Utilizând o parte a greutății corporale, reanimatorul aplică forța lui controlat, în sens vertical, turtind toracele antero-posterior cu 4- 5 cm, în ritm
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
linia mediană a sternului, la unirea 1/3 inferioare cu 1/3 medie a acestuia. Utilizând o parte a greutății corporale, reanimatorul aplică forța lui controlat, în sens vertical, turtind toracele antero-posterior cu 4- 5 cm, în ritm de 80 compresiuni/minut ( 24). Este foarte important ca durata compresiunii să fie egală cu cea a relaxării, menținându-se sternul apăsat timp de o jumătate de secundă, după care se eliberează rapid și se așteaptă o nouă jumătate de secundă până la apăsarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
inferioare cu 1/3 medie a acestuia. Utilizând o parte a greutății corporale, reanimatorul aplică forța lui controlat, în sens vertical, turtind toracele antero-posterior cu 4- 5 cm, în ritm de 80 compresiuni/minut ( 24). Este foarte important ca durata compresiunii să fie egală cu cea a relaxării, menținându-se sternul apăsat timp de o jumătate de secundă, după care se eliberează rapid și se așteaptă o nouă jumătate de secundă până la apăsarea următoare. La copii, compresiunile se fac cu o
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
foarte important ca durata compresiunii să fie egală cu cea a relaxării, menținându-se sternul apăsat timp de o jumătate de secundă, după care se eliberează rapid și se așteaptă o nouă jumătate de secundă până la apăsarea următoare. La copii, compresiunile se fac cu o singură mână, iar la copiii mici cu 1 -2 degete. Eficacitatea MCE este controlată prin apariția, în timpul presiunii sternale, a unui puls artificial carotidian sau femural, perceptibil la fiecare compresiune. Dacă acest puls nu se simte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
secundă până la apăsarea următoare. La copii, compresiunile se fac cu o singură mână, iar la copiii mici cu 1 -2 degete. Eficacitatea MCE este controlată prin apariția, în timpul presiunii sternale, a unui puls artificial carotidian sau femural, perceptibil la fiecare compresiune. Dacă acest puls nu se simte, frecvența trebuie încetinită pentru a permite o reumplere mai bună a cordului. Ineficiența MCE este determinată cel mai adesea de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului sau de o presiune insuficientă, anarhică a sternului
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
situații de stop cardiac: în cordul ineficace, la debutul unei fibrilații ventriculare, în tahicardii ventriculare, în bradicardii severe sau bloc total. Lovitura precordială nu înlocuiește ABC-ul resuscitării : eliberarea căilor aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina rezultate bune în resuscitarea cardiacă. Injecția intracardiacă și defibrilarea cardiacă, deși fac parte din ABC-ul reanimării (Basic Life Support), pot fi executate numai de către medici experimentați și în prezența unor dotări
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Resuscitarea cardio-respiratorie cu 2 cadre medicale (fig36) Inițial se începe tot cu 2-3 insuflații pulmonare, de către un medic care se plasează lateral de capul pacientului. Al doilea medic poziționat lateral de pacient, de partea opusă, la nivelul toracelui, execută 5 compresiuni presternale. Ritmul este ulterior de 1 insuflație la 5 masaje cardiac externe . Medicul care efectuează compresiunea toracică numără cu glas tare de Ia 1 la 5; după a 5-a compresiune se face o mică pauză în vederea respirației artificiale, astfel
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
un medic care se plasează lateral de capul pacientului. Al doilea medic poziționat lateral de pacient, de partea opusă, la nivelul toracelui, execută 5 compresiuni presternale. Ritmul este ulterior de 1 insuflație la 5 masaje cardiac externe . Medicul care efectuează compresiunea toracică numără cu glas tare de Ia 1 la 5; după a 5-a compresiune se face o mică pauză în vederea respirației artificiale, astfel ca să se mențină raportul de 5/1. Acești doi medici pot să schimbe poziția între ei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]