1,308 matches
-
mit: oricine poate greși, greșeala se plătește. Partidul niciodată nu greșește. Nu face erori. Nu dă socoteală. Ordinul de la partid se execută fără crâcnire. Și astfel s-a continuat accentuat distrugerea culturii și promovarea unei false culturi; s-a continuat compromiterea oamenilor, acuzându-i de perversiuni, homosexualitate, concubinaj, abateri de la morala socialistă, sustrageri de bani, internări în spitale psihiatrice; s-a accentuat lupta împotriva Bisericii și alterarea vieții tineretului; s-a pornit la dezafectarea satelor mai mici și la îngrămădirea oamenilor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
studioul miniatural din Avenue de Granges-Paccot 4, refăcând bagajul de câteva ori, pândind cu angoasă contracțiile și urmărind pe ceas, cu Cla, îndesirea lor. Cea mai mare grijă a mea era salteaua : tot ce e în garsonieră e închiriat, așadar compromiterea saltelei prin „ruperea apelor“ (când citeam asta în manualele de puericultură îmi suna a „topirea metalelor“) ar fi fost un dezastru. Vorba aia : „Să nu dați la oglinzi, că sunt cu chirie“. Se pare însă că am dormit iepurește, eram
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
apă. Sau mai degrabă, am învățat că nu de apă trebuie să-mi fie frică. Apa era udă și cam rece, exact cum te-ai fi putut aștepta. Lucrul de care ar fi trebuit, într-adevăr, să mă tem era compromiterea echilibrului, a instabilei construcții de încredere care se crea între mine și David, lemnul și metalul bărcii, apa rîului și privirea Doctorului de pe țărm. Era o încredere în care încă nu puteam să cred cu adevărat, dar al cărei colaps
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
totuși, nu a pitit pe undeva o armă compromițătoare în sediul Societății, prin care ar fi putut cu ușurință să ne însceneze ceva care ar fi justificat arestarea noastră. Probabil că aceia care l-au trimis aveau în vedere doar compromiterea Societății și nicidecum punerea conducerii Societății sub acuzare pentru o mișcare secesionistă armată în colaborare cu serviciile secrete. Ar fi fost prea mult și greu digerabil de străinătate. În tot cazul rămâne pilduitor modul primitiv în care lucrau pe atunci
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fel sunt extrem de dăunătoare ca imagine externă, mai ales după experiența de un deceniu a unor politici de acest fel în fosta Iugoslavie. Ar fi, cred, instructiv de analizat felul în care s-a realizat, în primele luni după revoluție, compromiterea a ceea ne apăruseră nouă, scriitorilor optzeciști participanți la mitingul din fața casei preotului Laszlo Tökes, din 15 și 16 decembrie 1989 (adică lui Ion Monoran, George Șerban, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Doina Pașca-Harșani, Gheorghe Secheșan, Eugen Bunaru, Lucian Vasile Szabo
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mitocanului de Arhivar, că-l salutau, plini de respect, ca să-i câștige bunăvoința, deși înțelegeam de ce se purtau așa. Stârpitura știa tot, despre fiecare! Era gardianul trecutului lor, notat conștiincios în hârțoagele îngălbenite, clasat, ordonat, pregătit pentru orice, inclusiv pentru compromiterea celor care nu i-ar fi fost pe plac, de aceea își permitea, viezurele, profitând de rolul lui, să rânjească trecând pe coridoare. Cine ar fi îndrăznit să-l pună la punct? Bătrânilor și chiar doctorilor le era frică de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mitocanului de Arhivar, că-l salutau, plini de respect, ca să-i câștige bunăvoința, deși înțelegeam de ce se purtau așa. Stârpitura știa tot, despre fiecare! Era gardianul trecutului lor, notat conștiincios în hârțoagele îngălbenite, clasat, ordonat, pregătit pentru orice, inclusiv pentru compromiterea celor care nu i-ar fi fost pe plac, de aceea își permitea, viezurele, profitând de rolul lui, să rânjească trecând pe coridoare. Cine ar fi îndrăznit să-l pună la punct? Bătrânilor și chiar doctorilor le era frică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este denunțată cu o violență extremă de către Theodor Solacolu: „Azi, idealul național e un caleidoscop care-și schimbă sclipirile colorate după cum îl sucește bunul plac al fiecăruia. Idealul!... Poftiți, domnilor... Cine dă mai mult?... Marfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de capitală, o mînă de oameni pradă copiii, oprește camioanele, vămuiește ideile”. O voință de profanare a valorilor colective „sacre” străbate aceste pagini deziluzionate, a căror violență e direct proporțională cu dezgustul în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un text al poetului Barbu Nemțeanu — un nou prilej de șarjă la adresa spiritului mic-burghez. De astă dată, alături de „poetizatele detalii burgheze” ale relatării blîndului intimist, e taxată indirect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în plan european a avangardismului românesc din epocă. În fapt, atît Contimporanul, cît și Gîndirea pornesc, la începutul anilor ’20, „umăr la umăr”. Membrii lor fondatori aparțin așa-numitei „generații a Marii Unirii” din 1918; sînt intelectuali independenți, dezamăgiți de compromiterea „politicianistă” a idealului național. Unii sînt adepți ai stîngii radicale, alții - ai dreptei autohtoniste, alții par mai degrabă centriști; unii încearcă să inventeze o tradiție modernă; alții - să „corecteze” vechiul sămănătorism prin apelul la spiritualitate, la bizantinism, ortodoxie și substrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s-a ajuns” dînd lovitura pe meleaguri străine: „Tu, singurul, m-ai putea construi în limba franceză din nou (...) numele tău m-ar recomanda (...). Depinde totul (...) de timpul pe care l-ai putea sacrifica (...) și de cota de rușine sau compromitere pe care ar trebui s-o suporți cînd aș apărea botezat de tine în limba franceză”. Înduioșătoarea implorare (de fapt, o adevărată cerșetorie...) face un apel disperat la solidaritatea de generație. Costin anunță, în plus, că va plăti bani grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ultima și cea mai deplorabilă secrețiune a creierului meu este domnul Habacuc”) și, după grotești peregrinări prin universul prostituatelor, agrementate cu episoade narcomane, își abandonează eroul într-un „sfîrșit de roman” bombastic. Gustul futurist - șarjat și mecanicist prin excelență - pentru compromiterea sentimentalismului, paseismului, individualismului romantic îi răspunde un „danț buf, cu reverențe și mecanice cadențe”, prin care grotescul schemei „ascunse” este scos la lumină. Comicul, ludicul au rolul de a compromite speciile canonice. O proză a lui Romulus Dianu, „De inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sporadice, față de revista lui Vinea și Iancu) este o personalitate „de tranziție” între primul val avangardist și suprarealism. Nu numai inconsecvențele estetice și ideologice ale Contimporanului sînt incriminate aici. Critica „uniștilor” se exercită, acum, de pe poziții suprarealiste asumate. Căci, odată cu „compromiterea” futurismului și a constructivismului, mișcarea condusă de André Breton devenise portdrapelul revoltei artistice: „Contrastul dintre desenul publicat pe prima pagină a acestei reviste și atacurile de pe ultima împotriva oricărei manifestări noi, pretenția de a se menține într-un spirit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu trebuie să pierdem din vedere că există, totuși, o «diferență», chiar și atunci când trăim o viață asemănătoare cu cea a laicilor ori a membrilor ierarhiei. Provocarea este aceea de a asuma o atitudine mai degrabă de mediere și de compromitere, decât o atitudine poruncitoare și magisterială; într-un cuvânt, trebuie să ne păzim de ispita clericalismului, ispită ce a fost reliefată și dezaprobată de papa Francisc. Prin urmare, una dintre datoriile specifice consacraților este aceea de a menține vie amintirea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai mult prin felul În care a fost recepționată, decât prin cel În care a fost gândită de ultimul premier democrat. Astfel de afirmații și altele În aceeași direcție au fost manipulate cu o anume iscusință pentru a contribui la compromiterea partidelor istorice, cât și la atragerea diverselor sectoare ale populației evreiești. Pe aceeași linie, Petru xe "Groza"Groza, apropiatul „tovarăș de drum al comuniștilor”, vede În legislația de reparații un posibil mijloc de Îmbogățire a evreilor: „E posibil ca cei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dotare simulatoare de ținte aeriene și arme de foc, bruiaj și război radioelectronic, astfel încât diversiunile de această natură din decembrie 1989 au fost în mod cert dirijate și concretizate de DIA. Rostul morților de după 22 decembrie 1989 a fost, desigur, compromiterea clanului Ceaușescu (pentru a li se cere pedeapsa cu moartea) și a Securității, considerată loială lui Ceaușescu; dar tot în cadrul diversiunii „teroriști=securiști” au fost contrapuse în mod intenționat, în anumite situații, forțe ale MApN cu forțe ale MI, mizându
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
militari) și facțiunea românească, națională, reprezentată de generalii Milea, Gușe, Vlad. Cei din urmă ar fi inițiat un puci în 1988 care, însă, a fost dejucat de cealaltă facțiune. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, filosovieticii au procedat la eliminarea sau compromiterea celor trei capi ai celeilalte facțiuni, pentru a provoca ruptura între Armată și Securitate (pp. 97-99). Raiha creditează ideea că în Scânteia tineretului din 18 decembrie, articolul intitulat „ Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare” ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că revolta de la Timișoara a fost programată și catalizată de interese străine, alegerea orașului fiind dictată de poziția lui geografică, Timișoara situându-se cel mai aproape de Occident. În consecință, Lászlo Tökes este considerat a fi spion străin, cartea mizând pe compromiterea imaginii pastorului protestant. La Timișoara, un rol aparte l-ar fi avut, consideră autorii coordonați de Ion Pitulescu, vandalizatorii de magazine, care erau cunoscători ai psihologiei mulțimilor și care au operat ca după un „manual”, ca profesioniști ai diversiunii (p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau reclamă a căpătat o extindere foarte mare în țara noastră și nu există preocupări clare pentru combaterea acesteia. În acest sens, se folosesc din ce în ce mai mult nume de marcă, similare unora deja folosite și apreciate, așa-zisele produse contrafăcute; falsa compromitere a produselor concurente; falsa prezentare a avantajelor folosirii anumitor produse; formulări ambigue sau parțial adevărate în prezentarea produselor etc. Înșelăciunea prin vânzare și reclamă nu este aproape deloc atacată, în special la micile activități, la micii consumatori. Mituirea comercială, prin
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
personalul În proces, micromanagementul Îl obligă pe angajat să stea la coadă și să aștepte o pomană de la șeful său. În tot acest timp, afacerea se confruntă cu multe aspecte negative. Iată câteva astfel de probleme asociate cu micromanagementul: Ă Compromiterea eficienței și productivității departamentului. Ă Privarea angajatului de mândria proprietății asupra muncii sale. Ă Subminarea promptitudinii și serviciilor oferite de companie. Ă Generarea unui mediu al lipsei de Încredere și al nesiguranței. Ă Privarea angajatului de respect de sine și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
abordare mai riguroasă și mai documentată a acestei problematici atât prin politica școlară, cât și prin cercetare. Învățământul integrat și dezvoltarea unor medii școlare incluzive sunt așadar posibile și la noi. Pentru evitarea eșecurilor (care pot avea efecte negative, de compromitere a unor idei foarte generoase) și reducerea riscurilor se impune Însă planificarea, pregătirea și monitorizarea atentă a experiențelor care se fac În acest sens. O altă cerință foarte importantă este promovarea și susținerea Învățământului integrat și/sau incluziv prin măsuri
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
publică în acest sens, spre exemplu într-un articol de gazetă. Asta ar produce o impresie excelentă. - Credeți? se îndoi Suflețel, speriat de această propunere. - Pozitiv! Hangerliu făcuse propunerea ca să alimenteze dialogul, complet indiferent la afacerile altora, așa încît ideea compromiterii lui Suflețel, presupunând că i-ar fi venit în minte, îi era ininteligibilă. Smărăndache spunea când avea prilej anecdota cu sinuciderea. Un amic se prezintă la Max. "Vreau să mă sinucid, împrumută-mi un instrument." "Vrei să te sinucizi? Întrebă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
omului de a se dezvolta și de a crește sunt condiționate în mod esențial de ceea ce specialiștii au denumit drept competență interpersonală (iar H. Gardner, inteligență interpersonală). În optica psihologiei umaniste, dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fie pentru faptul că vor apărea întotdeauna procese/fenomene/dimensiuni noi (care nu au fost până atunci studiate) odată cu transformarea însăși a societății și cu noile dileme pe care ea (și) le ridică, fie pentru că există întotdeauna posibilitatea degradării, urâțirii, compromiterii, falsificării sau, dimpotrivă, aceea a consolidării, înfrumusețătii, amplificării lor, cercetarea relațiilor interpersonale este și va rămâne o temă (o preocupare) deschisă, provocatoare, bogată, fundamentală. Într-o societate axată pe rapiditate, pe performanță, pe randament, pe pragmatism (accentuate), pe hiperconcurență, pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care au pretenția performanței, a întâietății, a capabilității personale. Un asemenea tip de relații concurențiale declanșează mai devreme sau mai târziu și întrețin stări precum invidia, resentimentul, furia, ura. Tendința celor aflați într-o astfel de situație este aceea de compromitere, de eliminare sau de distrugere a concurentului (sau a celor interpuși în calea afirmării/"ascensiunii" lor). b. Relații concurențiale existente pe fondul oscilației/fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]