1,551 matches
-
personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității persoanei. În lucrarea Dinamica personalității, M. Golu (1993) propune o împărțire a sistemului personalității după criteriul designativ‑informațional
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
structură foarte complexă, integrată ierarhic. Abordarea sistematică a psihicului pune într‑o lumină cu totul nouă problema mult discutată a naturii deficienței mintale; natura acestei deficiențe nu se poate limita la particularitățile unui anumit subsistem, fie el cognitiv, afectiv sau comunicațional, ci trebuie definită prin caracteristicile psihologice ale întregii structuri a personalității care rezultă din interacțiunea complexă a subsistemelor amintite mai sus. Abordarea acestui punct de vedere este fundamentală atât pentru aspectele diagnostice, cât și pentru problemele ridicate de terapia complexă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintal 2 ani, vârsta socială 0‑3,5 ani. Dacă analizăm organizarea mintală a normalității și a deficienței mintale, se pot identifica două tipuri de bază ale deficienței: 1. Deficiența mintală de tip ACCI - tipul de organizare cu asonanță cognitivă comunicațional‑intelectivă - se caracterizează, în primul rând, prin existența factorilor nonevolutivi sau involuntivi, la nivelul blocului energetic, în general la nivelul sistemului nervos (acest tip de organizare este mult mai rigid și mai limitat ca posibilități de transformare interioară). Factorii de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este extrem de concisă, ea trebuind însă raportată la factorii de organizare și la cei de perturbare, pentru a se obține elemente de detaliu în fiecare caz în parte. 2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional‑intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelurile. La fiecare nivel în parte, factorii de perturbare distorsionează funcțiile până la schimbarea tipului normal de organizare (pe baza factorilor de organizare). În practică este posibil ca acest tip
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în actul învățării (relațiile între elevi, relațiile profesori - elevi etc.). Ecologiștii susțin că realitatea curentă determină și produce din plin o învățare activă și funcțională, într‑un veritabil ecosistem în interacțiune cu el însuși, un ecosistem cognitiv, cultural, informațional și comunicațional care tinde să se autoechilibreze, cu condiția să nu intervină din afară, în mod brutal și imperativ, factori de decizie arbitrari care să afecteze procesul educațional și de asimilare a cunoștințelor școlare. 8.2. Clasificarea și etiologia dificultăților de învățaretc
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
norme și definiții comune ale situațiilor de viață. În aceste preocupări, conținutul proceselor sociale este pus între paranteze. Nu interesează de ce în anumite condiții apar anumite forme de organizare socială, ci forma proceselor sociale: prin ce forme, mecanisme de interacțiune comunicațională elaborează oamenii - trăind, desigur, în anumite condiții - un anumit mod de organizare socială, indiferent care anume. Abordarea este, firește, justificată. Există un proces social cognitiv prin care oamenii ce trăiesc împreună definesc situația și-și construiesc viața socială, cadrele normative
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Fără a Înțelege comportamentul organizațiilor din context, nu vom Înțelege nici comportamentul Școlii gustiene. Legăturile de diferite grade de intensitate dintre școală și celelalte instituții și organizații reprezintă o anumită țesătură a unei culturi a elitei românești interbelice, a culturii comunicaționale a unei rețele În care Gusti și Școala sa au fost centrul. Pentru a Înțelege comportamentul Școlii gustiene, nu ajunge să cunoaștem rapoartele dintre ei (pașii făcuți În această direcție sunt insuficienți), ci trebuie să cunoaștem detaliat și relațiile exterioare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei societăți multigeneraționale care are abilitatea de a transforma raporturile dintre generații și definiția Însăși a generațiilor. Conflictul intergenerațional implică cel puțin două generații, denumite simbolic de către sociologia vest-europeană ca fiind „generația Gorbaciov” și „generația Internet”. O motivație a prăpastiei comunicaționale Între generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul altfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind de diferența de percepție și de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de transmitere intergenerațională a sistemului de valori, Mead sublinia: „Dacă generațiile au fost Întotdeauna comparate, astăzi ele sunt separate de o adevărată prăpastie, ca și când nu ar mai folosi aceeași limbă”. Începe să apară bariera comunicațională intergenerațională. O motivație a prăpastiei comunicaționale dintre generații o constituie diferența considerabilă de percepție a sistemului de valori. Dacă În trecut valorile recunoscute de generația tânără sufereau de imobilitate (viitorul copiilor era asemănător cu prezentul și trecutul părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul altfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe alții „regulile vieții”, după cum ne declară. Singura persoană care este în conflict deschis cu conducerea satului. Nu este de acord cu nici o acțiune a consiliului local, a Asociației Pro Zerind sau a altor factori decizionali. Are rolul de barieră comunicațională/bruiaj și nu acceptă nici o formă de conciliere. Este un bun gospodar: casa, curtea, grădina, anexele sunt foarte bine întreținute. Inițiază frecvent acțiuni culturale pentru elevii școlii generale din Zerind pe care o conduce, însă este foarte nemulțumit de rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că nu prea ai putere de cumpărare” (poștaș, 45 de ani). Fiind un moment important în evoluția socială a României de după ’89 (prezența constantă în programele mass-media) oamenii îl tratează ca atare, devenind un subiect frecvent de discuție în raportările comunicaționale dintre prietenii. De asemenea, învățătorul, responsabil cu școala primară din sat, afirmă că acest subiect este tratat și la școală prin intermediul orelor de educație civică, iar preotul îl consideră un subiect destul de discutat după slujbă, despre care oamenii îi cer
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu o succesiune foarte rapidă: selecția calitativă a feedbackului trebuie făcută în funcție de criteriul intervenției sau al acțiunii practice (feedbackul autentic este cel care nu se oprește numai la informație, ci presupune și o intervenție pe acest suport informațional). e) Modelul comunicațional are ca obiect de studiu participanții la actul de comunicare (emițător-receptor), canalul de comunicare, procesele de codare și de decodare a mesajelor, relațiile dintre repertorii (gradul lor de congruență, depășirea barierelor de comunicare, tipurile și formele de comunicare, comunicarea verbală
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nu mai vorbim despre numeroasele semne metapragmatice (elemente de titrare sau de ilustrare iconică), ce diferențiază hotărâtor jurnalismul de alte tipuri de texte. Criteriul de alegere a vocabularului nu va fi în acest caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ajunge la o concluzie îndoielnică și defel originală (jurnalismul este o literatură derivată sau specializată). Doar abordarea pragmatică pune în evidență câteva dintre trăsăturile distinctive ale textului jurnalistic: criteriul de alegere a cuvintelor nu este nici lingvistic, nici semantic, ci comunicațional: atragerea atenției, întrebări la care alții trebuie să răspundă etc.; normele individuale ale textului se suprapun celor sociale - de unde și importanța publicului-țintă, adaptarea la cerințele acestui public; folosirea verbelor cu valoare ilocuționară: verbe explozive, stabilizatoare, indicatoare de perspectivă. * Într-un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gândul nu gândești. Educația îmbracă tot mai mult haina unei făgăduințe, unei speranțe, unei explorări, unei visări. Ea apare ca o virtute reală tocmai pentru că a devenită virtuală! 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii Impactul tehnologiei informaționale și comunicaționale asupra educației școlare este remarcabil și se pare ca această dezvoltare va duce la efecte pozitive, dar și la probleme suplimentare. Procesul de înlocuire a vieții reale cu componentele-aspectele aduse de mijloacele computer-media poate fi denumit virtualizare. În educație, acest
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
desincronizare temporală. Noțiunea de contract didactic arată astăzi că, dincolo de prezența efectivă, apare o anumită virtualizare a acțiunilor didactice și mediatice care se joacă în procesul de predare-învățare. În acest caz, avem de-a face cu o autoconstrucție a condițiilor comunicaționale, afective, reprezentaționale și cognitive specifice situațiilor învățământului la distanță sau ale dispozitivelor mediatice. (Alava, 2004) Se naște un univers autoformator, rezultat al procesului sistemic contextualizat și creator de context, care, prin intermediul actorilor și al interacțiunilor acestora cu dispozitivul, produce un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoașterii ține de interioritatea subiectului, de raportarea acestuia efectivă, prin efort participativ și responsabilitate interpretativă. Virtualizarea formării nu lenevește mecanismele interne ale învățării. Școala nu se transformă într-o agora mediatică sau nu face din aceasta o anexă a asamblajului comunicațional atoatestăpânitor. Nu totul stă în computer. Dispozitivele tehnice de formare mediatizate se cer a fi „formatate” principial în consens cu fundamentele psihologice și pedagogice ale învățării umane. În același timp, școala suportă și ea unele reconfigurări, în conformitate cu o ecologie comunicațională
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
comunicațional atoatestăpânitor. Nu totul stă în computer. Dispozitivele tehnice de formare mediatizate se cer a fi „formatate” principial în consens cu fundamentele psihologice și pedagogice ale învățării umane. În același timp, școala suportă și ea unele reconfigurări, în conformitate cu o ecologie comunicațională pe care modernitatea actuală o reclamă. Este firesc, de bună seamă, ca multiplicarea tehnicilor de informare și comunicare să oblige școala la o pluralizare a modalităților didactice de învățare. 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Computerul funcționează ca un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de texte pentru muzica unei anumite trupe din deceniul al șaptelea și fondator în anii ’80 al grupului de acțiune Electronic Frontier Foundation. Cyberspațialitatea barloviană a fost prezentată ca locație sistemică telefonică, înțelegând prin aceasta situarea individului într-o rețea comunicațională pilotată de computere și desfășurată prin contact indirect. Realitatea virtuală este o formă de cyberspațialitate, exclusiv prin valorizarea noțiunii de teleprezență, pe care cei doi o socotesc deosebit de ilustrativă (Featherstone, Burrows, 1996, p. 5). Dacă realitatea virtuală este definită ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Adultul de mâine își va aminti cu emoție de prima „declarație de dragoste” exprimată către cineva necunoscut (eventual, într-o altă limbă), către cineva neîntâlnit sau necontactabil concret, poate, niciodată. Noile sisteme de conectare și de comunicare pot accelera capacitățile comunicaționale, imaginative sau inventive, dar le și pot încetini sau stopa dacă nu sunt utilizate în chip judicios și, mai ales, dacă sunt utilizate în mod univoc. Instrumentul este cu atât mai bun cu cât el face ca elevul să treacă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
virtuale. Consistența și amploarea raportului fizic nu pot fi suplinite prin imaginarea, intuirea sau visarea acestuia. 4.3. Comunicare și mediatizare Comunicarea educațională presupune un transfer multicanal de valori între actorii antrenați în exercițiul paideic. Relația profesor-elev este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici care facilitează sau asigură comunicarea. Comunicarea didactică realizată de educația virtuală este una mediatizată, susținută de un întreg dispozitiv procesual și tehnic. Mediatizarea ca proces trimite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se anunță. (Virilio, 1997) Computerul devine un fel de fereastră care permite universalizarea și mondializarea individualității noastre. Modalitățile de comunicare actuale sunt mult mai compozite și mai integrate. Specializate altădată pe funcții, natura canalului și substanța de transmis, astăzi, complexele comunicaționale devin laxe, eterogene, convergente. Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme, ce generează noi stilistici comunicaționale. Convergența este [Ă] o încrucișare de drumuri sau un mariaj din care rezultă transformarea fiecărei entități inițiale convergente, precum și crearea unor noi entități. (Fidler, 2004, p. 36) Convergența este dată de suprapunerea tot mai pronunțată a unor tehnologii sau forme
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
următorului principiu: a învăța pe cont propriu cum se colaborează în învățare. Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități Termenul e-learning desemnează acea realitate educațională realizată prin intermediul rețelelor electronice și prin implicarea noilor tehnologii comunicaționale și multimedia. Prefixul e (în pronunție românească i) trimite la termenii electronic și on-line - conectivitate directă sau amânată cu o entitate receptoare sau transmițătoare de mesaje educogene. Termenul este preluat din literatura anglo-saxonă și se referă la învățarea facilitată de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]