9,673 matches
-
Din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu dramele, iluziile ?i dezam?girile ei. Peisajul că stare a sufletului A.Reprezent?ri terestre ale Paradisului pierdut Moto: „Poezia liric? [...] are drept con?inut subiectivitatea, lumea interioar?, sufletul agitat de sentimente, sufletul care, În loc ?? ac?ioneze, persist? În interioritatea să ?i În consecin??, nu poate avea drept form???i scop decât deșt?inuirea subiectului În tendin?a lui de a se exprima ". (Hegel
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
triste? i metafizice pe care cel pornit pe drumul cunoa? terii o resimte pe m?sur? ce descoper? c? aceast? lume, nu numai c? nu poate fi supus? Întru totul ra?iunii umane, ci, dimpotriv?, cu fiecare mister dezv?luit, con?tiin?a imperfec? iunii semn al neîmplinirii „ce domin? În contingent" spore?te nelini?tea omului În fă?a imensului necunoscut. Felul cum reu???te Eminescu s? creeze spa?îi poetice unice folosind mereu acelea?i elemente de peisaj (luna
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fă?a pierderii sensului lumii, a c?derii Într un univers al destr???riinumit? de poet „melancolie". În crea?ia eminescian?, aceasta reprezint? mai mult decât un sentiment, e un concept, de o natur? mult mai subtil?, n?scut din con?tiin?a pierderii lumii paradisiace (a „mitelor albastre" ce defineau vârstă de aur) Într-un anotimp al solitudinii, al Înstr? în?rii de ideea credin?ei ce premerge propriului sfâr?it: „P?rea c? printre nouri s afost deschis o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ singular ?i oricât le-ar zugr?vi el, ca pe ale sale, trebuie s? aib? totu?i un con?inut general valabil, adic? s? fie ele Inse?i sentimente ?i consideră?îi veritabile pentru care poezia inventeaz?? ?i descoper? expresia adecvat???i vie ". (Hegel, Prelegeri de estetic?) În alte crea?îi, eul liric eminescian modeleaz? În chip diferit configura
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ziduri de metal" . Contemplând, iscodind „z?ri dep?rtate", mintea poetului creeaz? spa?îi „nesfâr?ițe", imagini ? i sugestii ce uimesc prin for?a lor plasticizant?. Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" ' se contureaz? pe de o parte la nivelul con? inutului imagistic -fantezia creatoare a artistului f?urind contururi de orizonturi ?i de spa? îi poetice impresionante -, dar ?i la nivelul expresiei poetice; În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel rela?ia complex? a fiin?ei umane cu spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a c?rui repetare subliniaz? for?a expresiv? a versurilor, are el Însu?i o semnifică?ie aparte, Întrucat: „... ansamblul morfologic integrator este ales de poet dintre cuvintele ce de?în o semnifică?ie bogat? ?i sugestiv?, adesea asociat? cu con?inuturi de mare altitudine ", iar efectul eufonic al cuvintelor din aceste versuri: „... nu poate intra perfect Într-o reprezentare a noastr? decât secondat ?i de contextul În care se integreaz?. Adev?rata valorificare rezult? numai din asocierea lor În grupuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c? implic? deschiderea acesteia c?tre o multitudine de sensuri ?i de interpret
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c? implic? deschiderea acesteia c?tre o multitudine de sensuri ?i de interpret?ri; este „teritoriul imaterial, particular ?i capabil s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
intersecteaz? voca?ia creatoare a autorului cu voca?ia creatoare a receptorului" (Ioana Em. Petrescu) . Esteticianul italian Rosario Assunto consideră de asemenea c? „receptarea e un fapt creator" ; ea nu Înseamn? numai o „reflectare pasiv? a obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi Împlinit „destinul", menirea ei artistic? doar În momentul În care deschide În con?tiin?a receptorului adânci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi Împlinit „destinul", menirea ei artistic? doar În momentul În care deschide În con?tiin?a receptorului adânci ecouri ?i Înl??? uiri de sensuri. Receptarea critic?, de exemplu, În preocuparea ei conținu? de a stabili raportul Între valoarea artistic? a operei ?i actul cunoa?terii, devine, În opinia esteticienilor moderni, „un mod creator" de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de talent e ca o sal? iluminat?, cu pere?i ?i oglinzi. De afar? vin ideile Într adev?r reci ?i indiferente dar ce societate, ce petrecere g?sesc! " Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget?ri, impresii de lectur?, opinii, studii, idei din diverse culturi ale lumii ce ?i-au g?sit largi ecouri În con?tiin?a sa artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Manuscrisele eminesciene adev?rât? „imagine a piet??îi fă?? de cultur?" con?în, al?turi de crea?iile sale, cuget?ri, impresii de lectur?, opinii, studii, idei din diverse culturi ale lumii ce ?i-au g?sit largi ecouri În con?tiin?a sa artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin care trec cele mai variate idei ale culturii ?i sufletului omenesc. Dar ce societate, ce petrece g?sesc! " (Constantin Noica) Cunoa?terea con
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
con?tiin?a sa artistic?: ??i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin care trec cele mai variate idei ale culturii ?i sufletului omenesc. Dar ce societate, ce petrece g?sesc! " (Constantin Noica) Cunoa?terea con?inutului operei poetice, receptarea „creatoare" a semnifică? iilor acesteia, este posibil? numai În parametri unei judec??i de valoare care ?? nu devin?, din diverse motive, str?în? mesajului, conducând la pierderea identit??îi sale artistice (idee pe care chiar Eminescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
subiectului liric", materialul lingvistic ?i, „cel mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia, al treilea strat al operei, reprezint? „organizarea unic?, strict individual?, a materiei preexistențe ?i suportul con?inutului". Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos-ul poetic fiind componentă cea mai mic? a celui de-al doilea strat-materia, raportându-se În acela?i timp la con?inut (prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i suportul con?inutului". Privit? din perspectiva esteticii structuraliste a lui O. Walzel, operă literar? are o structur? concentric?, topos-ul poetic fiind componentă cea mai mic? a celui de-al doilea strat-materia, raportându-se În acela?i timp la con?inut (prin semnifică?iile exprimate) ?i la forma artistic?. Redundan?a topos-urilor poetice În contextul operei faciliteaz? În?elegerea acesteia, conferindu-i În acela?i timp identitate artistic?. Astfel, reprezentând unitatea minimal? a materiei operei literare, ele reprezint? punctul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
comunicând, prin aceast? paradigm? de semnifică?îi, o dubl? voca?ie spre armonie ?i unitate, „aceea pe care i-o insufl? calitatea de fragment fă?? de totalitate, ?i, pe de alt? parte, aceea pe care i-o d? calitatea de con?inut a motivului exprimând mereu dizarmonia, pierderea, c?derea dintr-o unitate primordial?" (Zoe D.-Bu?ulenga) . Prin raportarea la conceptul de spa?iu poetic privit că sistem complex la a c?rui configurare contribuie pe de o parte parametri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al materiei. Luna, stelele, codrii, apele contemplate fiind de ochiul artistului sunt astfel redate nemuririi. Prin art?, poetul deschide por?ile adev?ratei ? i profundei cunoa?teri ?i, de aceea, toate acestea se reg?sesc, ca Într-o oglind?, În con? tiin? a sa „eliberat? de limit?rile eului", „nu În Înf????area lor labil?, ci În esen?a lor". (Roșa Del Conte) Artistul scoate din lumea fenomenal? materia ?i ??i construie?te propriul s?u univers, unul al esen?elor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ci ea, f??? de raport cu noi, vecinie str?în? de fr?mântarea de pe p?mânt, trece ?i vede totul, dar la nimic nu ia parte. De aceea, la vederea ei, voin?a, cu statornicele ei mizerii, se ?terge din con?tiin??? ?i las? loc cunoa?terii pure. Poate c? se amestec? aici ?i sentimentul c? noi Împ?rt??im vederea ei cu milioane de fiin?e a c?ror deosebire individual? se stinge, a?a c? În aceast? contemplare suntem
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-lpoart? gândul Înd???ț cu mii de veacuri, La-nceput, pe când fiin?? nu era, nici nefiin??, Pe când totul era lips? de via????i voin??, Când nu s-ascundea nimic, de?i tot era ascuns... ". Lui Îi atribuie poetul „rolul de con?tiin?? a universului incon?tient, de centru spiritual al lumilor, al c?rui cifru Îl st?pane?te prin În?elegerea num?rului sacru" . Culegând din „galbenele file adev?rul lumii, ??trânul În?elept, sub a c?rui frunte „viitorul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
absurdă era Înverșunarea care se trezise În el și pe care el nu o putea exprima, fiindcă se simțea străin de cuvânt, abia ieșit din pubertate, , cum ar fi zis Léon Bloy. Nimic nu justifică eșecul primei iubiri, și nici con secințele pe care le trezește această Înfrângere. În fond, Îmi zic adesea, toți Își primesc În adolescență mica „revelație“, dacă nu vocația, cei mai mulți Însă o refuză - iar Societatea Socialistă Multilateral Dezvoltată, În care să exiști presupunea exact disprețul acestui refuz
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
raza de soare, la care Încă visa; pentru a te odihni În căldura lor, va trebui să mergi cu fața... 2 Între toți, la Liceul Hașdeu, unde Învăța, era maistrul Căreală, care la orele de „atelier“ le arăta cum se con fecționează fărașele, cum se pilește fierul cu obidă și cum se vorbește gros cu domnișoarele din clasă. Părea democrat (cuvânt la modă În epocă, nu?), fuma cu băieții și Îi descosea, ca să toarne la Securitatea locală tot ce afla, să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
până la exasperare. — Așa da, dom’le! a urlat Încântat Ionel Manea. Așa mai vii de-acasă! Păi să ne ții matale de păcălici?!... Asta nu se face. Și a dat din cap mulțumit. — Batere de câmpi, domnu’ Ionescu, degeaba! a con cluzionat Însă Puiu Nistea indignat. — Ce te-a apucat, Vasile, să-ți bați joc de bietul om... i-a șoptit la ureche Ionela. — Eu nu-mi bat joc de nimeni, doamnă, Încerc să-i dau puțină speranță, i-a răspuns
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
apucase să leșine, bine că n-a murit, că la Că minul Cultural din Berca ar fi ajuns... Înțelegea că Îl speriase, dar intimidarea face din adolescent om adevărat, căruia nu Îi va mai fi frică niciodată de astfel de con fruntări, asta Îl va ajuta mai cu seamă când Își va face și el o familie, altminteri ce o să creadă nevastă-sa când o să-l vadă palid, Îngrozit că va fi chemat la partid sau la miliție, pentru o discuție
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
mine Însumi. Am vrut să te fac să Înțelegi că epoca e periculoasă și că nu există salvare decât În afara ei. În bibliotecă, nu În iubire. Dacă ai avut nefericirea să te Îndrăgostești, crezând că dragostea te va salva, ai con statat, desigur, că iubirea stă sub semnul trădării. Fie celă lalt te Înșeală și te abandonează, fie, dăruindu-i-te, te tră dezi pe tine Însuți și Îți compromiți visele. Nu știu dacă am reușit să te inițiez În meandrele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
2006 începe să colaboreze ca traducător din limba engleză pentru revista FHM, iar mai apoi, ca editorialist pentru revistele Eva, 24-FUN, HBO, The One, Max. În 2008-2009 lucrează ca actor pentru producțiile cinema tografice Călătoria lui Gruber (regia Radu Gabrea), Con tratimp 2 (regia Jesús del Cerro), Bibliothèque Pascal (regia Hajdú Szabolcs) și Youth Without Youth (regia Francis Ford Coppola). În 2009 publică la Editura Humanitas Opere cumplite, volumul unu. All the way I was lost in the lakes and the
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]