564 matches
-
personificat-o, spre a o putea percepe ca pe un adversar, spre a-i putea ține piept, spre a o înfrunta. Atitudinea reflexivă în fața celor mai umile elemente ale realului îi protejează eroului cărții puritatea și în timpul traversării bolgiilor infernului concentraționar. Romanul Atemschaukel pare, așadar, și un manual poetic de salvare a demnității umane, în cele mai cumplite împrejurări, o carte comparabilă doar ca idee pentru cititorul român - îmi spuneam ascultînd-o pe Herta Müller - cu Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
în care, conform unei note a autorului, "nu se relatează niciun episod istoric, petrecut aievea ș...ț, ci numai un eveniment fictiv, care ar fi putut să se petreacă", ne oferă la un moment dat imaginea halucinantă a unui cîmp; concentraționar, "copie după natură", s-ar zice, a lagărelor hitleriste sau sovietice: "la o sută de pași de jur-împrejurul uriașului lagăr, era o centură de fier: scut lîngă scut și, între ele, sulițe cu vîrful întors către rezervație.ș...ț Era vană
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
latură, ci, fără îndoială, inima însăși a evenimentelor. în puține domenii s-a manifestat această jumătate de secol cu atîta consecvență cu sine pînă la capăt". Iar dl Buracu care a intrat înainte de vîrsta de 20 de ani în mediul concentraționar vorbește cu un fior ce are o plenară acoperire în propria-i groaznică experiență despre cel mai "cumplit laborator al terorii conceput vreodată de o ființă omenească, un poligon de tragere al îngerilor răului, de antrenament al cavalerilor apocalipsului". Martiriului
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
apărate de părerile critice printr-o gardă de corp". Iritarea acestor rînduri e de înțeles. Împiedicînd lărgirea orizontului, conservatorii inculcă falsa impresie a unei "sărăcii" axiologice a poeziei românești. Ei poartă răspunderea unor veritabile "teritorii furate", "nu numai de concepția concentraționară, ci și, vai, de balcanica lene de a gîndi, de a simți și de a acționa". Marginalizarea la care i-au supus și îi supun încă pe un număr de creatori dintre cei mai relevanți nu reprezintă oare un atentat
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
intrigă, are personaje, întâmplări. Este vorba de pățaniile unui om ajuns în "țara hazardului", în țara dresajului total, în țara dictaturii perfecte, a dictaturii desăvârșite - la concurență cu Dumnezeu! aș zice. În această "țară" (la început, un oraș: o Suceavă concentraționară; apoi extinsă la un continent, la o planetă!) - un om caută grădinile. Un om urmat de alți oameni. Un om cu statut antropologic enigmatic (ca noi toți) caută grădinile ascunse. Cititorul va vedea cum și unde le-ar găsi. Am
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
Este o utopie, prin idealismul său total, prin geografia sa carpatică dar trans-pământeană. "A-topos", adică loc/țară imposibile ... Și totuși, ușor de recunoscut sursa inspirației: "lagărul socialist" estic, cu dictatura cea mai "perfecționată" din câte a cunoscut istoria. Parabola concentraționară și utopia se întâlnesc, se îngemănează. Căci și în istorie, comunismul începe ca o utopie, sfârșește ca o crimă; și din el mai supraviețuiesc cioburi psihice, emgrame mintale. În al treilea rând, sau mai presus de planurile semnalate, este vorba
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
m-ați întrebat ce loc are acest roman în scrisul meu. Deși are o factură aparte, Grădinile ascunse stă în continuitatea romanului Muntele calvarului (ducând mai departe teza precarității legii) și a romanului Păsările cerului (și acolo este vizibilă parabola concentraționară). Dar, mai ales, Grădinile ascunse are un loc aparte prin aceea că îl simt ca pe ultimul meu roman. Si având în vedere că a mijit prin 1973, se poate spune că este și primul, și ultimul ... Așa, câte o
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
fericirii, spre deosebire, bunăoară, de ecourile favorabile recoltate de o scriere oarecum similară, Jurnalul lui Mihail Sebastian. Neîndoios "o mare carte a secolului XX", opera "renegatului" N. Steinhardt s-a văzut în Occident complet neglijată. Nici depoziția cutremurătoare asupra sistemului concentraționar, nici experiența convertirii absolute la Hristos, nici calitatea ei literară n-au impresionat un public mai curînd manipulat decît pur și simplu blazat. "Mă gîndesc, scrie Ioan Pintea, și zic: dacă Steinhardt era cardinal la... Paris sau Roma, iezuit sau
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
numai m. să nu fie!" Cu greu înțeleg, recitind în mai 2001, aceste rânduri scrise într-un caiet vechi în dec. 1960 - că m. înseamnă marxiști. Să fie orice, numai marxiști să nu fie. Hm! ~n fond, suntem în spațiul concentraționar al lui Kafka. *** Și, tot în 1960, obsesia evului mediu în care mă cufund citind atâția istorici, printre care îl notez pe Emile Brehier. Se spune că am intrat într-o epocă medievală. Fals. Gândirea medievală nu se compară, cum
"Secolul versatil" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15593_a_16918]
-
care constituie un fel de epilog al întâmplărilor narate acolo. Chiar dacă și în această a doua carte a sa Primo Levi povestește, în esență, tot întâmplări trăite (zguduitoare prin caracterul lor de mărturie umană, de document, ca mai toată literatura concentraționară, de la Jurnalul Annei Frank la Specia umană a lui Robert Antelme, să spunem) ele sunt mai atent filtrate de astă dată prin prisma experienței unui scriitor pe deplin conștient de faptul că scrie literatură. Așadar, avem de-a face cu
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
povară". Așadar, în istoria Prizonierului se (re)găsesc mărturiile unor foști prizonieri în lagărele de război sovietice, peste douăzeci se pare, coagulate - spune Vasile Iancu - într-un personaj și într-o istorie cu totul exemplare. în fond, e istoria universului concentraționar; scrisă cu alte unelte, cu o altă finalitate, într-o altă lume și pentru alt public decît vor fi făcut-o, de exemplu, Orwell, Soljenițîn, Goma, asiaticii, central (sud) americanii... Se vorbește despre "reîncarnare" și (re)trăirea unor biografii anterioare
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
proiect existențial: practicarea ingenioasă a răului. A scris, în tinerețe, articole pro-naziste, a schimbat apoi macazul, devenind un marxist convins, iar în cele din urmă a campat într-o universitate americană, unde a pus în practică un sistem de pedagogie concentraționară impecabil. Nici una din aceste adeziuni n-a fost spontană sau naivă. Debauer știa ce dezastre presupun ideologiile în cauză. Dar tocmai această încărcătură nocivă îl fascina de fiecare dată. Având un instinct malefic alert și o inteligență fără egal, se
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
propriu și cu consecințe punitive imediate) că "evazionist", "decadent" și "burghez" de dogmaticii deceniului șase, gardieni ai ănchisorilor ideologiei comuniste. O jumatate de secol poezia românească s-a scris pe zidurile ănchisorilor. an loc de ferestre. O poezie de sorginte concentraționara, deci a negarii realului, a evadării din timp, a refugiului an imaginar și vis. De la Radu Gyr și Vasile Voiculescu la Virgil Mazilescu și Cristian Popescu, poeții români și-au scris versurile pe pereții celulelor, ai subsolurilor și mansardelor, pe
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
și mai de admirat sînt aceia care, precum Vassili Grossman, după ce au luptat împotriva nazismului au denunțat cu aceeași înverșunare opresiunea comunistă. Sau cei care, după ce au ieșit din lagărele morții naziste, au simțit nevoia să militeze împotriva tuturor lagărelor concentraționare. Cei pentru care, cum frumos scria Virgil Duda într-un apendice la romanul său A trăi în păcat, pogromul de la Iași va înceta să reprezinte exclusiv "o problemă a evreilor", genocidul din Turcia de la începutul secolului, "o tragedie a armenilor
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
de pagini. Centrul a colaborat până în prezent cu aproape 700 de istorici, sociologi, medici, scriitori, arhitecți, ziariști și foști deținuți politici. În anii imediat următori - și anume 2005 și 2006 - se va încheia un proiect de mare anvergură: recensământul populației concentraționare din România în anii 1945-1989 (bazat pe studiul istoric, sociologic și statistic a 93.000 de cazuri de foști deținuți politici). Tot acest efort, făcut dintr-un sentiment al răspunderii față de societatea românească, cu mijloace materiale modeste și cu spirit
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
idealurilor inițiale. Oricum, după toate probabilitățile, Magistratul e principalul vinovat de tragedia orașului însă nu singurul. Funcționari siniștri, colaboratori de apocaliptică obtuzitate îl ajută să își ducă până la capăt activitatea demențială. O lucrătură stimulată de emfaza demagogică, de absurdul ororii concentraționare. Am recitit Stațiunea pentru trimiterile critice la realitatea cruntă de până în 1989. Dar și cu gândul să îi găsesc un corespondent în literaturile europene vecine nouă, românilor. Nu pot face abstracție de procesele spirituale ce au anticipat căderea dictaturilor din
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
atunci se va scrie și despre Holocaustul evreilor, evenimentul tragic care mai mult ca oricare altul a pus la încercare puterea de înțelegere a oamenilor, - profetiza un publicist american, pe marginea abundenței de volume memorialistice aparținînd unor supraviețuitori ai universului concentraționar, apărute în ultimii ani. Partea interesantă este că multe din ele văd lumina tiparului tocmai acum, după 50-60 de ani de tăcere. Dintre acestea, există unele care, prin densitate, profunzime și, aș spune, cruzime needulcorată a experiențelor umane evocate te
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
bisericesc și nu are îngăduință față de optica misionară de tip încordat, fie că vine de la sectele neoprotestante care au invadat România, fie că se trage din panica apocaliptică a acelor care, cu ton de profeție neagră, vestesc instaurarea unui lagăr concentraționar de tip electronic, prin folosirea cardurilor și a implanturilor obligatorii. Ca orice natură ale cărei latențe nu au apucat să intre într-o formă socială, Dan Iacob trăiește cu precădere în meandre interioare, atenția fiindu-i îndreptată îndeosebi spre „adevărul
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
partidului. Slaba atenție acordată rolului propagandei, centrarea aproape exclusivă pe momentele de intensă represiune fizică - de la asasinatele în cadrul luptei pentru putere (gen Foriș ori Pătrășcanu), până la violențele animalice din închisori (episodul "reeducării" de la Pitești), la formulele demonismului ultim ale universului concentraționar (Aiud, Jilava, Sighet și toate celelalte) ori la exterminările opozanților (cazul Gheorghe Ursu, rămas până în clipa de față o pată rușinoasă pe obrazul justiției românești), toate acestea riscă să estompeze desenul mare. Am simțit pe propria mea piele reacțiile pline
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
de simbol, acroșînd, dincolo de stratul pitorescului, subiectele unei generalități. Ion Caraion e supus unei cît se poate de adecvate "lecturi politice", care, în poemul intitulat Trib I, din Cimitirul din stele (1971), devoalează, de sub impresia de claustrare teribilă, un motiv concentraționar: Nu există decît pămînt, cer, păsări și stele; dar un spațiu în care păsările trec fără să fie zărite și fără cîntec, în care stelele se tulbură pe traseele lor Ťfără luminăť, poate fi altceva decît o vastă temniță?" Pe
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
democrat-popular", tocmai pentru că a scris poezie religioasă și a citit-o prietenilor. "Gelozia" regimului comunist putea fi fatală: nu admitea decât iubirea față de el, definitivă și în exclusivitate. Nu există limbaj alternativ care să poată fi acceptat într-un univers concentraționar. Dar, când dictatura obosește sau se simte sigură pe ea, pot exista soluții de evitare a pactului, altădată obligatoriu. În primii ani de după 1948 în România nu se putea publica decât literatură oportunistă sau care putea fi asimilată literaturii oportuniste
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
numai a lui - mi-au creat un moment de depresiune...” (p. 163) În vremea acestor cumplite suferințe alții, mai fericiți, beneficiau gratuit de binefacerile reeducării sau respirau (dacă mai puteau) aerul tare de la Sighet. Stiau mandarinii regimului de ororile sistemului concentraționar? Auzise Nina Cassian de Adriana Georgescu sau de Elisabeta Rizea? Întrebări la care, spre cinstea ei, Nina Cassian are curajul să răspundă cinstit, din proprie inițiativă, chiar și cu o întîrziere de cîteva decenii: „M-am gîndit adesea, parcurgînd jurnalul
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
pentru modul în care bocancii Istoriei calcă peste destinul uman individual, frângându-i, mutilant, cursul firesc. Lucian Dan Teodorovici reînvie anii „obsedantului deceniu”, speculând motivul vinovatului fără vină și găsind un culoar neexploatat ficțional în intervalul postdecembrist, acela al toposului concentraționar (revelat anterior de Paul Goma, de pildă). Protagonistul cărții, Bruno Matei, cu ascendență italiană maternă, este arestat, în ’49, din cauza relațiilor cu Lucrețiu Pătrășcanu (fost coleg de facultate al tatălui său, care îi facilitase obținerea unui post de consilier la
Păpușari și marionete by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5179_a_6504]
-
accepte că e un dușman al noii orînduiri sau să-și piardă urma în refugiu, să se ascundă: ori capete plecate ori capete tăiate. Această mecanică a raportului individului cu istoria ivește omul nou, o (anti)utopie specifică tuturor spațiilor concentraționare; iar acesta, dacă vrea să treacă prin viață, trebuie să fie asemeni umbrei, văzut dar fără să fie ținut minte, nu omul fără calități al lui Musil, ci acela fără expresie, fără chip, fără trecut ("puțin interesa cum va arăta
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
și am rămas în realtii călduroase. GD: După ani buni de zile de la plecarea dumneavoastră din țară, diaspora românească își adună forțe noi prin disidenți că Paul Goma, Gelu Ionescu, Nicolae Breban, cu o situație privilegiată de navetist din lumea concentraționara în lumea liberă, Dinu Flamand, alții și alții. În ce relații vă aflați cu acesti noi veniți? Poziția dumneavoastră rezervată, pur și simplu de scriitor român de limba franceză, are, desigur, explicațiile ei. Care sunt acestea? IC: Față de cei ce
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]