49,962 matches
-
zile înainte de turul al doilea al alegerilor locale. Nu știu, prin urmare, ce se va fi întâmplat la urne în 20 iunie 2004. Însă chiar dacă, prin cine știe ce catastrofă planetară, pesedeii vor câștiga niscaiva primării importante, soarta lor e pecetluită. Un concept verificat al sociologiei spune că "tendința lucrează". Indiferent de dimensiunile fraudei sau ale mituirii, pesedeii ai căzut în dizgrația românilor și, până la toamnă, există serioase șanse ca ei să se prăbușească definitiv. Găunoșenia respingătoare a clicii care a făcut averi
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
efemeridă" muzicală, despre "palparea" timpului și spațiului muzical prin așa-numitele sunete expulzate din timp și din spațiu, prin înghețarea blocurilor sonore în imobilitate, prin "ciuruirea" lor etc. Piese precum Clepsidra I sau Sita lui Eratostene (1969) lansează astfel de concepte, diferit modelate ulterior în alte lucrări. În directă legătură cu toate acestea, revitalizarea unei vechi forme variațional-contrapunctice, ciaccona, înseamnă pentru compozitor nu vreo manifestare neoclasică, ci accentul pus pe mentalitatea expozitiv-variațională a unei forme, pe caracterul său narativ-temporal. Ciaccona și
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul întrupării. Ideologia artei devine, astfel, un vast tratat despre epifanie. Noțiuni precum: verticală, orizontală, acțiune, repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc. etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele sau orice altceva, nu sunt decît spectre, sigle ale unei lumi încă neinstituite, concepte solitare într-un discurs neformulat, sau chiar arhetipuri platoniciene, realități primordiale și incoruptibile. Ovidiu Maitec vine de jos, din lumea fenomenală, dintr-o îndelungată civilizație a statuarului, și încearcă să mîntuie efemerul prin ridicarea lui la semnificație spirituală, să transforme
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
un public generos și sensibil la farmecul melodiilor inspirate, a poantelor umoristice, la montarea bogată; totodată o experiență pentru ansamblul Operei care trebuie, în vremurile noastre, să poată răspunde exigențelor unei estetici teatrale tot mai complexe, tot mai apropiate de conceptul de actor total.
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
astfel, prin veac, un ecou al gîndirii, pecetluite de-o exemplară rectitudine personală, a lui P. P. Carp. Cu toate că nu ne putem reprima, în contextul nostru derizoriu inclusiv prin excesul de scepticism și ironie, o impresie de naivitate în fața "demodatului" concept: "caracter"... În paginile cărții de care ne ocupăm, dl Vasile Dan ilustrează o sumă de aberații ale epocii în curs, realizînd un album de monstruozități. Am fost tentați a spune caricaturi, dar termenul n-ar fi fost adecvat, întrucît autorul
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
traducătorul în continuă formare și totodată un crez și o spovedanie a traducătorului experimentat. Practico-teoria traducerii propusă de Irina Mavrodin nu este, cum se întîmplă frecvent în traductologie, de inspirație lingvistică, ci de inspirație poetică/poietică și în ea intră concepte precum ambiguitate, literaritate, literalitate, serie deschisă, care își au originea în teoria și analiza literară. Un moment decisiv al reflecției despre traducere îl constituie în 1983 un număr întreg din Cahiers roumains d'Etudes litteraires, coordonat de Irina Mavrodin, dedicat
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
Lovinescu, veritabilă întrupare ,a intransigenței și a onestității față de sine și față de operă". însă nu trebuie să cădem, ne avertizează dl. Lefter, într-un gen de ,admirație muzeală" față de marii critici de ieri, într-o genuflexiune continuă ce ar postula conceptul aberant al unei ,actualități" ne varietur. Autoritatea lor, atunci cînd se manifestă la acest mod înghețat, anistoric, riscă a fi exclusiv formală: Ce au spus ei cîndva continuă să fie luat drept literă de lege, judecată definitivă, atotvalabilă, deși, între
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Securitate? Oare numai el a plagiat? Toate marile adevăruri sînt plurale, domnule Manu. Un caz de afurisenie Într-un interviu din cotidianul ZIUA din 8 noiembrie, dl Sorin Dumitrescu îi trage un perdaf zdravăn lui E. Lovinescu, sau, mai exact, conceptului de sincronism pe care l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică. Ce soartă au și conceptele astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului trecut, în care, cu mic, cu mare, "trăiriștii" (vorba lui Ș. Cioculescu), naționaliștii, legionarii și alții ejusdem farinae au tratat sincronizarea culturii române cu aceea europeană ca pe o trădare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
utilizare imorală ("presupoziția originalității și autenticității textului literar" - percepută ca un simplu scrupul romantic și modern; "credințele noastre privind statutul deosebit al textului literar" - chestiunea, în perspectivă kantiană, a abordării textului ca mijloc în vederea obținerii unui alt text-scop), autoarea reabilitează conceptul rescrierii de verdictul lui G. Genette - "literatură de grad secund" - și-l plasează chiar în esența sa definitorie: textul inițial se deschide, prin intervenția unui subiect, într-un text nou, așa cum etica se deschide spre Celălalt, presupunând o relație cu
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
demult, în 1956 (ceea ce nu înseamnă că ea n-a continuat să se exercite): "Ipocrizia, floare carnivoră, / A răposat? N-a răposat ea oare? Miresmele-i adânc otrăvitoare, / Dacă te-apropii, încă te devoră." Și urmează câteva strofe care detaliază conceptul și descriu diversele înfățișări pe care acesta le arborează. Nu ne putem salva de ipocrizie, de vreme ce nu suntem capabili s-o depistăm întotdeauna. Și apoi, ce ne facem cu "minciunile pioase", cu "adevărurile parțiale" la care recurgem uneori? C. P.
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
raționale, categoriilor sale, trebuiau să i se opună "categoriile vieții". În eseul dedicat maestrului său în Conștiința nefericită, ce urma să apară în 1936, din care tocmai am citat, el scrie: Nimic din ceea ce este istoric nu are dreptul la conceptul de adevăr etern, iar rațiunea și cunoașterea, deși stăpâni absoluți, nu sunt, la urma urmei, decât moduri ale acestei istorii". Și, ceva mai departe: "Omul să fie restabilit în totalitatea sa; să nu se mai numească 'gândire' ceva ce îl
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat"), nu-i așa că realitatea în cauză dispare ca prin magie? De ce n-am renunța la toți termenii jenanți pentru supiranții trecutului? Dl Poantă nu ezită a-i enumera în vederea debarasării: ,colaboraționismului i se adaugă Ťevazionismulť, prin care
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
termenii jenanți pentru supiranții trecutului? Dl Poantă nu ezită a-i enumera în vederea debarasării: ,colaboraționismului i se adaugă Ťevazionismulť, prin care sînt denunțate, în fond, înseși modurile funcționale, necontingente și specifice ale creației" (sic !), ,în sfîrșit, să reținem și bizarul concept Ťesteticať, un substitut anxios, deși în aparență ludic, pentru estetica". Critica aplicată realului comunist i se pare - vedem cum e reluat epitetul ,reacționar" din arsenalul anilor proletcultismului - nu altceva decît ,o reîntoarcere la un soi de sociologism reacționar" și nu
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
Lovinescu, veritabilă întrupare "a intransigenței și a onestității față de sine și față de operă". însă nu trebuie să cădem, ne avertizează dl. Lefter, într-un gen de "admirație muzeală" față de marii critici de ieri, într-o genuflexiune continuă ce ar postula conceptul aberant al unei "actualități" ne varietur. Autoritatea lor, atunci cînd se manifestă la acest mod înghețat, anistoric, riscă a fi exclusiv formală: "Ce au spus ei cîndva continuă să fie luat drept literă de lege, judecată definitivă, atotvalabilă, deși, între
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
cu un orizont filosofic de filieră germană pe care puțini îl aveau și încă și mai puțini îl puteau etala. Se vedea din eseurile publicate în revista "Familia", adunate ulterior în volumul Critică și valoare (1973), unde principala miză era conceptul de ironie. Dar prima carte fusese eseul monografic consacrat lui Franz Kafka, în 1968. Cariera lui Radu Enescu este în multe privințe surprinzătoare. O dată pentru că a fost creditat încă din 1971 ca redactor șef adjunct, într-o perioadă când se
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
la consolidarea deplină a drepturilor femeii, la ocrotirea maternității" (p.19). Surpriza plăcută vine însă pe pagina imediat următoare, când eseistul apelează la Heidegger, al cărui Sein und Zeit e citat la sursă într-o ediție din 1941, și la Conceptul de angoasă al lui Kierkegaard. Referințele germane curg firesc în continuare, intersectate cu trimiteri la Blaga și Călinescu, pentru a pune în evidență ideea că "angoasa este expresia afectivă a înstrăinării omului într-un univers ostil", iar "bucuria creatoare este
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
Magdalena Boiangiu Pentru cititorii de titluri, Artaud este un alt autor de sistem teatral, un nume opus celor prea des citate, inițiatorul unui concept, al cruzimii, prin care se poate justifica absența stilului și a coerenței scenice. După plictiseala iscată de epigonii lui Stanislavski și de preoții teatrului psihologic, predicatori ai unui realism al detaliilor, teatrul cruzimii promitea noul, șocul îndelung așteptat, contactul cu
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
scenice ale lui Artaud și autoarea analizează unitățile și punțile de comunicare din universul complex al gândirii despre teatru al unuia dintre cei mai interesanți teoreticieni ai săi. într-o lume unde cunoașterea și recunoașterea multiculturalismului servește relativizării moralei și conceptelor, demersul multicultural al lui Artaud se îndreaptă în direcția contrarie, a regăsirii unității pierdute, "revendicarea de la acea gândire mitică și magică a cărei logică refuză să separe reprezentarea de eficacitate". Cercetând societățile primitive Artaud caută modalitățile de comunicare capabile să
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
Alternează textul proustian raturat, adăugit, cu facsimilele manuscrisului original. Aici, nimic nu se află la locul lui, tocmai pentru a-și semnala existența de-plasată, ca deplasare, decalaj; am putea adăuga imediat di-feranță, chiar Da-sein, în măsura în care ceea ce caracterizează ambele concepte este deschiderea, ospitalitatea, dar și insistența, neterminarea (desigur, umbra lui Nietzsche le ocrotește). Chiar textele, cele 49, au fost extrase din diverse cărți, nu au fost concepute special pentru revistă. S-au adunat ca la meeting. Locul - revista - e al
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
asupra ei înseși tocmai în momentul în care-și dă seama că, dacă societatea poate fi cuprinsă în modele, experiența le scapă pentru că e inepuizabilă. Numai că literatura a căutat cu încăpățînare să incorporeze, mai mult decît experiențele, inepuizabilitatea lor - conceptul lor. Deschiderea spre literal a devenit, astfel, experiența supremă în măsura în care ea rămînea singura experiență posibilă a literaturii. Apariția literaturii "pure" are consecințe asupra reprezentării realității în mediile intelectuale și artistice. Cea mai importantă se traduce prin dispariția ierarhiei platoniciene a
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
experiența supremă în măsura în care ea rămînea singura experiență posibilă a literaturii. Apariția literaturii "pure" are consecințe asupra reprezentării realității în mediile intelectuale și artistice. Cea mai importantă se traduce prin dispariția ierarhiei platoniciene a realităților: simulacrul nu se mai opune realității (conceptului) în măsura în care textul, și mai apoi imaginea, s-au autonomizat și nu mai comunică subordonat. De-abia de acum înainte se va putea vorbi despre o realitate a literaturii, literară - literală va spune Gleize - a fiecărui act literar, din momentul în
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
Pentru unii dintre cititorii de reviste literare, acest magazin cultural poate părea o ciudățenie, cu o punere în pagină complicată de faptul că imaginea nu e lipită de text, ci oferă ea însăși informații suplimentare față de text. E un alt concept care avea nevoie de altă hîrtie decît cea de ziar. Nu e o hîrtie luxoasă și nici, cum spunea cineva, "binevoitor", hîrtia pliantelor publicitare. N-am vrut să copiem formula nici uneia dintre revistele existente, ci să facem cu totul altceva
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
sîntem dispuși a o socoti altminteri decît, la modul obiectiv, o cheie a descifrării, în primul rînd, a unei psihologii auctoriale, detectabile în chiar materia abstractizantă, translucidă, a conștiinței cunoscătoare, ostentativ etalate. Dar să vedem, pentru început, ce înțeles are conceptul de Eros. Schopenhauer considera că "orice iubire pură și adevărată este compasiune și orice iubire care nu e compasiune este egoism. Egoismul este eros-ul; compasiunea este agapi ". Așadar Erosul e marcat de egoismul ce se închide-n sine prin
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]