1,143 matches
-
a valorilor tradiționale conservatoare și naționaliste în cadrul tranziției românești, am considerat necesară o scurtă analiză a pozițiilor conservatorismului și naționalismului românesc de sfârșit de secol XIX-început de secol XX cu privire la cele două dihotomii analizate. Ceea ce afirmă criticile feministe este necesitatea conceptualizării unei relații de interdependență dintre spațiul public și cel privat, altfel activitățile și experiențele femeilor continuând să fie devalorizate. Consecințele în plan românesc ale viziunii dihotomice de tip privat versus public și natură versus cultură au fost abordate în partea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fost abordate în partea a doua a studiului, cu aplicație pe problematica accesului femeilor la pozițiile de putere. Atât dubla zi de muncă (invizibilitatea muncii casnice), cât și modelele comportamentale ale mediului politic românesc se revendică din apeluri la o conceptualizare dualistă a acestor dimensiuni în legătură directă cu dualismul feminin/masculin. Drept urmare, femeile se confruntă cu lipsa de timp, experiență, energie și putere financiară, îngreunându-se posibilitatea de avansare în carieră. În plan politic, se remarcă o masculinizare a spațiului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ciudat să devină familiar. 3.4. Controlul activității de inovare Procesul de inovare este complex, iar desfășurarea sa implică parcurgerea unei succesiuni de activități începând cu identificarea a noi idei privind obținerea unui nou produs, continuând cu selectarea noilor idei, conceptualizarea ideilor privind noul produs, evaluarea tehnico-economică și comercială a conceptelor, evaluarea financiară a conceptelor noului produs, fabricarea noului produs și terminând cu testarea și comercializarea produsului. Aceste activități se desfășoară în timp, iar parcurgerea tuturor activităților implică un mare consum
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
acele situații. xe "Molyneux"Molyneux afirmă și că ele sunt, de obicei, un răspuns, o reacție, determinat(ă) de perceperea unei nevoi imediate și nu au un scop strategic, cum este, de exemplu, egalitatea de gen. În urma acestui mod de conceptualizare a intereselor putem desprinde câteva concluzii. a) Nu se poate stabili o legătură directă între interesele strategice de gen, conștientizarea lor de către femei și dorința acestora de a acționa în vederea plasării lor pe agenda politică. b) Interesele strategice pot intra
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
critice care se pot dovedi utile în analiza dimensiunii de gen a excluziunii sociale, chiar dacă ele nu au fost inițial sau în principal dezvoltate pentru a răspunde la probleme de acest tip. Acest demers are un sens dublu: dezbaterile privind conceptualizarea și măsurarea excluziunii sociale pot furniza o mai bună înțelegere a problemelor de gen în domeniu, pot contribui la clarificarea și îmbunătățirea analizelor de gen, iar analizele de gen pot, la rândul lor, să ofere noi dimensiuni și concepte xe
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Ce este excluziunea socială? Cine sunt exclușii și exclusele? Conceptul de excluziune socială, deși folosit pentru prima oară în 1974, rămâne o relativă noutate în formularea politicilor publice. În această subsecțiune a lucrării voi prezenta pe scurt anumite modele de conceptualizare a excluderii sociale, urmând să detaliez anumite aspecte relevante în cadrul unei părți ulterioare. Este util să recunoaștem în acest concept mai degrabă o categorie teoretică nouă decât o realitate empirică nouă (xe "Haan"Haan, 1999, pp. 5-6). O definiție generală
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
nu presupune negarea unor realități care afectează în mod disproporționat femeile în general, după cum voi arăta, și nici a necesității dezvoltării de indicatori și dimensiuni metodologice care să sensibilizeze cercetarea sociologică la gen. El constituie mai degrabă o invitație pentru conceptualizarea excluziunii sociale drept fenomen complex, care afectează diferite grupuri de femei în moduri distincte. El presupune practic o direcție inversă în abordarea realităților sociale care afectează femeile: mai degrabă decât să plece de la o propoziție generalizatoare - de tipul „Există o
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
mai multe concluzii. În primul rând, se poate afirma că există un model al xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene distinct al excluziunii sociale, care se raportează în principal la realitățile sociale europene. În al doilea rând, procesul de definire și conceptualizare a excluziunii sociale la nivel european poate câștiga în profunzime și relevanță raportându-se la dimensiunea de gen. În al treilea rând, este nevoie de o aprofundare a studiilor de gen în zona științelor sociale și politice pe această tematică
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
afectează modul în care problema urmează să fie studiată. De exemplu, dacă analiză ecuația costurilor unui program de sănătate, acest lucru se va face diferit dacă orizontul de timp este de 3 ani sau de 15 ani. 4.2.2. Conceptualizarea sistemului Un concept important al dinamicii de sistem este cel de limite ale sistemului. Limitele determină ceea ce se consideră că aparține sistemului și ceea ce nu aparține acestuia, ci mediului său extern. Dacă s-a identificat problema și scopul urmărite de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
s-a identificat problema și scopul urmărite de model este ușor să se stabilească ce elemente pot fi omise fără să se afecteze studierea sistemului sau să se reprezinte greșit comportamentul problematic al acestuia. După ce au fost definite limitele sistemului, conceptualizarea sistemului poate începe. Conceptualizarea este în general realizată într-un mod vizual. Există două tipuri de diagrame ce sunt utilizate: diagrama buclelor cauzale și diagrama de flux. În figura 4.1 a fost reprezentată o diagramă de flux. Diagramele buclelor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și scopul urmărite de model este ușor să se stabilească ce elemente pot fi omise fără să se afecteze studierea sistemului sau să se reprezinte greșit comportamentul problematic al acestuia. După ce au fost definite limitele sistemului, conceptualizarea sistemului poate începe. Conceptualizarea este în general realizată într-un mod vizual. Există două tipuri de diagrame ce sunt utilizate: diagrama buclelor cauzale și diagrama de flux. În figura 4.1 a fost reprezentată o diagramă de flux. Diagramele buclelor cauzale constituie un mijloc
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
domeniul afectiv cuprinde: 1. receptivitatea (conștientizarea; dorința de a recepționa; atenție spontană sau atenție voluntară); 2. Reacția (acceptarea; voința de a reacționa; satisfacția pe care o procură reacția); 3. Evaluarea (acceptarea unei valori; preferința acordată unei valori; angajarea); 4. Organizarea (conceptualizarea unei valori; organizarea unui sistem de valori); 5. Caracterizarea În funcție de o valoare sau de un ansamblu de valori (generalizarea; caracterizarea). Pertinența unui sistem de clasificare depinde În mod evident de scopurile și prioritățile pe care și le fixează autorul și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
capitalului uman au Început să Îl definească pe acesta mai ales ca un capital educațional, ca urmare a impactului teoriei capitalului uman arătând că educația reprezintă În fapt esența capitalului uman, importanța ei fiind superioară componentelor asociate stării de sănătate. Conceptualizarea contemporană a capitalului uman a făcut ca vechile metode de estimare monetară a valorii ființelor umane să nu mai fie adecvate pentru măsurarea stocurilor de capital uman, atât la nivel micro, cât la nivel macrosocial. Fiecare dintre componentele capitalului uman
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mintea umană. Iar caracteristica definitorie a funcționării minții umane o reprezintă intenționalitatea tuturor actelor psihice, adică faptul că, Întotdeauna, orice act psihic are un obiect. În cazul particular al ontologiilor sociale intenționalitatea joacă un rol fundamental În sensul că orice conceptualizare a oricărui tip de fapt social nu este posibilă decât prin limbaj iar limbajul la rândul său, În dimensiunea referențială mai ales, este determinat În profunzime de intenționalitatea actelor psihice În general. Prin urmare, limbajul determinat intențional decupează conceptual părți
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
unei "faze familiale de mare încărcătură tensională, preliminară exploziei psihotice". în centrul acestei crize existentiale prealabile, ea descrie prezența unor serioase dificultăți conjugo-parentale, ce se agravează câteodată până la ruptura conjugală- fiecare psihiatru cunoaște acest tip de fapte. 2. Existența unei "conceptualizări paradoxale". Totul se petrece ca și cum bolnavul și-ar incita anturajul (familial sau instituțional) să comităfațăde el, o serie de acțiuni psihologice ce îl induc și mențin în boală. 3. Delirurile și tulburările de comportament apar ca fiind mesaje care, în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
create de tulburările de comportament ale pacientului și mai mult ca pe niște soluții relative la tensiunile familiale interne, existente sau provocate. Ambivalența ce i se atribuie pacientului, se regăsește în egală măsură și printre membrii familiei sale. Necesitatea unei conceptualizări paradoxale (Mara Salvinni Palazzoni, 1990) s-a impus sub presiunea numeroaselor fapte citate de psihanaliști: totul se întâmplă ca și cum bolnavul și-ar incita anturajul, atât familial cât și pe cel de îngrjire să comită față de el o serie de acțiuni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure ca un "model semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
posedate (teren, casă, spații publice ocupate temporar etc.). Spațiul definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice (orașul este un semn al civismului-agora sau al esteticului:orașul-peisaj, orașul-palimpsest sau loc al memoriei). Emergența conceptualizării spațiului ca spațiu simbolic și cîmp de comunicare relevă "importanța pe care spațiul o are în înțelegerea și stăpînirea de către subiect a statutului său în cîmpul social" (B.Lamizet, 1992:258). Teritoriul este un spațiu determinat de logica identității, un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de interacțiunea socială. Indivizii asociază ambientul spațial, peisajele, orașele și alte regiuni geografice cu conotații tipice insituite recent ca nouă arie de investigație situată la interferența geografiei cu psihologia și arhitectura și denumită geografie cognitivă. Geografia cognitivă este reprezentată de conceptualizările vi-zuale dezvoltate de indivizi și grupuri sociale în forma unor hărți cognitive; astfel de hărți dau seama de gradul de preferință pentru anumite regiuni, de interiorizarea simbolurilor vizuale și lingvistice ale țărilor și orașelor. "Geografia cognitivă furnizează instrumente empirice pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
studiului rațional, sistematic al practicii efective a educației, concepută și realizată științific, în sensul praxiologiei (știința acțiunii eficiente și eficace), al principiilor care fundamentează această practică educativă (obiective, resurse, procese, acțiuni, situații, sarcini, evaluare, reglare), al modului de analiză și conceptualizare, de prezentare și interpretare a problemelor generale și de soluționare efectivă, al metodologiei cercetării chiar. Dar nu îndepărtăm nici sensul restrâns de "știință a utilizării căilor, procedeelor, tehnicilor", ca analiză teoretică sistematică a diversității metodelor conceperii și realizării educației generale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de aplicare simplă, de observare simplă, de identificare. ► Competențe terminale necesare în activitatea de producere: a) de înțelegere, folosind concepte, limbaje, simboluri, semnificații: • de interpretare, folosind un cod de traducere proprie, • de exemplificare, prin aplicarea conceptelor învățate în realitate, • de conceptualizare, de generalizare din diferite cazuri concrete, b) de analiză, de înțelegere a relațiilor: • de stabilire a diferitelor relații în ceea ce învață, • de raportare la criterii (de cercetare, de comparare, de clasificare, de evaluare), • de utilizare a combinațiilor cu alte situații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu sensul nou al strategiei de învățare. • Au cel mai mare efect în asigurarea înțelegerii și păstrării în memorie. • Antrenează mai mult comunicarea în clasă și perfecționează interrelațiile. • Mare efect au problematizarea și exercițiile mentale de prelucrare, pentru generalizare și conceptualizare proprie. Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții • Educatorul nu folosește decât o gamă restrânsă de procedee, deși teoria este foarte diversificată, el punând accentul pe conținut, nu pe diversificarea situațiilor în care să fie puși educații, rezultând
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îndrumare, fie prin modelare, fie în mod creativ-imaginativ, fie prin derularea bazată pe interactivitate, fie valorificând reflecția și reglarea continuă sau prin acțiuni-cercetare ș.a. Ar mai rezulta că noul sens al paradigmei arată un mod efectiv practic, superior calitativ, de conceptualizare a unei analize, interpretări critice a unui sistem sau a unei situații-problemă de clarificat în acest proces de formare, sub aspectul și al cercetării interelațiilor între elementele sale componente. Atunci designul inițial ID, fără a fi eliminat din tehnologia pregătirii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]