5,280 matches
-
acelorași valori. în virtutea acestei idei, cu cât scade dragostea senzuală, cu atât crește iubirea adevărată... 5. O horticultură transcendentală. Erasmus consacră un alt colocviu imaginării posibilităților unui creștinism epicurian. Fără a o spune în acești termeni, fără a milita pentru conciliere sinceră și deschisă a celor două lumi, dar realizând totuși o îmbinare de cea mai bună factură între filosofia Grădinii și idealul Evangheliilor. El descrie un creștinism vesel, voios, hedonist, care celebrează viața, prietenia, conversația, dar și mesele bune, fructele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inferioară. De aceea, în mod automat, ele acceptă un rol de subordonare în alianță, cu scopul de a-și maximiza astfel securitatea. Alinierea este rezultatul a două structuri motivaționale diferite: statele se aliniază fie pentru a-și maximiza securitatea, prin conciliere sau prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
extreme de actori ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Înțepături” este o formulă de compromis, În sens freudian, pentru cele două cărți pe care emisiunea le dezbate În același timp. Gastinel compune, astfel, În direct, În fața a milioane de telespectatori, fragmentele unei cărți comune, În stare să ofere o conciliere acceptabilă pentru cele două părți, și În care fiecare să fie În măsură să Își identifice propria operă. Prezentatorul emisiunii nu este Însă singurul care Întâmpină dificultăți În a avea o discuție coerentă cu Dochin. E și situația lui Céline
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
p. 226). Analiza managementului executanților și organizarea muncii acestora fac obiectul părții a cincea. Vom găsi aici o bogăție de idei referitoare la: importanța resurselor umane în mediile organizaționale; așteptările și cerințele oamenilor față de organizații și ale organizației față de oameni; concilierea sistemelor economice diferite în privința conceperii salariului angajaților; relația dintre muncitor și condiția fundamentală de profitabilitate a organizației; organizarea umană în vederea obținerii randamentului maxim; locul ocupat de șeful de echipă și de agentul tehnic în raport cu conducerea. Dat fiind faptul că activitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Anticomunismul nu este numai un scop în sine; el mai reprezint) și un mijloc de a crea o lume decent). Și mai recent, Adam Ulam remarcă faptul c) istoria postbelic) poate sugera ,,care schimb)ri ale comportamentului Rusiei favorizeaz) o conciliere cu Statele Unite, ce progrese produse în America primejduiesc influență pe care ea o are în lume, si, implicit, viitorul instituțiilor democratice” (Ulam 1971, p. vi). Atât Clifford, cât și Ulam, leag) opoziția fâț) de Uniunea Sovietic), și extinderea influenței americane
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noi suntem produșii impliciți ai acestei epoci. Dacă vreau să mă Înțeleg pe mine și eșecul meu sau succesul meu viitor, atunci va trebui să Înțeleg și ce s-a Întâmplat În urma mea. Eu pledez pentru Înțelegere. Nu pentru uitare, conciliere, condamnare. Comunismul nu Înseamnă numai Gulag, victime și teroare, ci și existența zilnică tragi-comică a persoanelor care au trăit atunci fără să treacă prin așa ceva, și care au Încercat să se adapteze. Această masă adaptabilă ne angrenează pe toți și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unor rectificări și a unor precizări ulterioare, creștinismul latin nu va mai reveni la moralismul și raționalismul pre-augustinian care își trage originea din filosofia păgână. Concepția augustiniană despre har pare să ridice o problemă foarte gravă, aproape insolubilă: aceea a concilierii harului cu liberul arbitru. Dar așa cum bine observă Gilson, pentru Augustin această contradicție nu există deloc. Potrivit lui Augustin, dacă e adevărat că eu posed liberul arbitru, e tot atât de adevărat și că vreau să trăiesc. Atunci, voința este ceva ce mi-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trimise lui Chiril, amintim un bilet scris înainte de sosirea la Efes în 431 pentru a justifica întârzierea (epistola 22 din epistolarul lui Chiril) și mai cu seamă cele în care discută și până la urmă acceptă, cu unele precizări, formula de conciliere (38 și 47 din epistolarul chirilian, prima păstrată și în latină, siriană, etiopiană; și alte două păstrate în Actele de la Efes), ca și scrisoarea care ne-a parvenit doar în latină sub formă de extrase în care îl apără pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
talentați tineri poeți” (39/1960), iar Paul Georgescu face o cronică elogioasă la placheta aceluiași Nichita Stănescu, Sensul iubirii (3/1961) etc. Mihail Petroveanu constată imediat pericolul întâlnirii dintre cele două concepte puse în discuție, fără să bănuiască însă imposibilitatea concilierii lor. Ion Ianoși, în Socialismul și valorile estetice (21/1961), se ocupă de tragic, Vera Călin scrie articolul Despre și pentru comic, satiră, umor (10/1962), Matei Călinescu este autorul unui amplu comentariu intitulat Critica literară și actualitatea. Problemele literaturii
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
sine (vezi, pe larg, Iluț, 2001), chiar din rândul aceleiași minorități etnice, răspunsurile atitudinal-comportamentale față de identitatea etnică originară pot fi diferite. În special în perioada adolescenței și tinereții (adulte), când persoanele își formează și cristalizează identitatea de sine, este dificilă concilierea etniei de bază, originare, cu valorile și habitusurile culturii dominante în care trăiesc sau în care abia au intrat imigranții. Unii dintre adolescenți și tineri se identifică atât cu cultura dominantă, cât și cu propriul grup etnic, și ajung la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Oricum, în ciuda unor rectificări și precizări ulterioare, creștinismul latin nu va mai reveni la moralismul și raționalismul pre-augustinian, care își trage originea din filozofia păgînă. Concepția augustiniană despre har pare să ridice o problemă foarte gravă, aproape insolubilă: aceea a concilierii harului cu liberul arbitru. Dar, așa cum bine observă Gilson, pentru Augustin această contradicție nu există deloc. Potrivit lui Augustin, dacă e adevărat că eu posed liberul arbitru, e tot atît de adevărat și că vreau să trăiesc. Atunci, voința este ceva
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Chiril, amintim un bilet scris înainte de sosirea la Efes în 431, pentru a justifica întîrzierea (epistola 22 din epistolarul lui Chiril), și mai cu seamă pe cele în care discută și pînă la urmă acceptă, cu unele precizări, formula de conciliere (38 și 47 din epistolarul chirilian, prima păstrată și în latină, siriacă, etiopiană; și alte două păstrate în Actele de la Efes), precum și scrisoarea care ne-a parvenit doar în latină sub formă de extrase în care îl apără pe defunctul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
monadică a lumii, formulată în limbajul timpului său" (p. 184), Vasile Baghiu "repudiază postmodernismul și intertextualitatea" în ciuda faptului că e caracterizat ca "spirit decadent și matein" (p. 196). E, dincolo de ideologie literară, și o problemă de gust, dar o vagă conciliere o realizează articolul despre antologia de poezie română contemporană a lui Marin Mincu, în care admite conceptul de textualism (înțeles ca perspectivă a autorului) dar nu și poezia optzecistă de la București (precizăm că niciodată nu specifică autorii vizați ca anti-modele
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
spațiului ferm cu proiecția utopică. între sculptură și fotografie, în acest interval atît de ferm polarizat, el nu face doar o echilibristică riscantă și spectaculoasă, un fel de sistematizare sofistică a unei indecizii schizoide, ci și un enorm efort de conciliere interioară a unor limbaje care, printr-un exces de autonomie, tind să fragmenteze, după scheme minore, însăși realitatea. Sculptura și fotografia lui Peter Jacobi reprezintă, în sisteme de codificare diferite, perspective specifice asupra aceleiași existențe materiale și simbolice. Așa cum sculptura
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
absorbită de cea divină). La sinodul de la Efes, alexandrinii se impun cu forța și au câștig de cauză. Nestorie este condamnat, iar împăratul Theodosie al II‑lea cere depunerea sa. Doi ani mai târziu (433), Theodoret redactează un „Act de conciliere”, dar nu îl semnează, pentru a nu subscrie implicit la condamnarea prietenului său, Nestorie. Cristologia lui poartă numele de diofizism, întrucât separă cele două firi, umană si divină, în Cristos. Adversarii săi l‑au acuzat sistematic, dar pe nedrept, de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
câteodată anulată; când un rebel ca marele ban Dobromir din Runcu - însurat cu Vilaia, fiica lui Giura logofăt ori a banului Toma - se întoarce și își „pleacă capul”, Petru Cercel putea să-l ierte și să îi înapoieze satele confiscate; concilierea nu va dura, însă, mult și Voievodul îl va omorî pe Dobromir), de averea bărbatului, (ar fi lungi listele celor lăsați fără avere din poruncă voievodală; i-am putea găsi aci pe vistierul Pârvu Vlădescu - cel însurat cu Anca, fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
face concesii, de a accepta compromisuri În scopul evitării unor conflicte. Dar cedarea trebuie să fie echitabilă. A patra formă este recunoașterea, formală cel puțin, a inutilității confruntării, ca fiind lipsită de sens, de scop final. A cincea formă este concilierea, Înțelegerea reciprocă asupra situației și soluționarea acesteia prin consens bilateral și prin Împăcarea părților. Toate aceste situații atitudinale sunt expresia acțiunii normative a conștiinței morale asupra conduitelor individului. Prin ele, atitudinea de evitare anulează conflictele, sau cel puțin le deturnează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dincolo de mine și, prin urmare, eu nu pot acționa cu nimic asupra lui. În cazul acesta, orice Încercare de Împotrivire sau de schimbare este inutilă. Va trebui să mă Împac cu soarta, sau să o fac să fie acceptabilă, prin concilierea ei cu rațiunea, care refuză ideea perisabilității și a fatalismului. Realitatea empirică și realitatea metafizică Problema destinului Îmi relevă mie, ca persoană care gândește asupra ființei și a vieții sale, o dublă realitate: o realitate empirică, cea a lumii fizice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trecut. Concepția asupra progresului era una verticală, caracteristică secolului al XIX-lea . „Erorile veacurilor de barbarie” proscrise de iluminiști deveneau, În bună tradiție hegeliană, etape necesare ale dezvoltării, imperfecte, dar nu lipsite de semnificație. Nu rezulta de aici, bineînțeles, o conciliere totală cu tradiția; Însă teoreticianul devenea inevitabil predispus a-i acorda un anumit credit. Tendința s-a menținut după Întoarcerea lui Boerescu la București. Conținutul „profesiunii de credință” publicate În Naționalul din 26 octombrie/ 7 noiembrie 1858 accentua tentația conservatoare
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
lei, cel mai mare pe care Îl avusese România până atunci. Resursele create de guvernul Cantacuzino abia depășeau 8,4 milioane lei. Conservatorii se vedeau depășiți de situație . În toată această perioadă, preocuparea principală a regelui a fost realizarea unei concilieri Între junimiști și conservatori pentru a da țării acel „guvern tare” care să poată aduce ordinea În situația financiară. În februarie 1900 regele Îi spunea lui Pallavicini că „... o recoltă bună poate să scoată țara din cele mai grave dificultăți
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
în anii ’80 cu critica engineering-ului curricular modern, continuă cu propunerile de curricula multidimensionale postmoderne din anii ’90 și își diminuează vehemența la începutul secolului XXI; - etapa hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei doi teoreticieni nu au avut loc dispute pe această temă gravă, fiecare din ei admițând tacit preceptul socratic al „dublului adevăr”. Totuși, cei doi savanți par să fi conștientizat faptul că modelele lor sunt incompatibile și au încercat o conciliere subtilă apelând la un tertium: paradigma mastery learning. Ambii și-au subordonat modelele descriptive principiilor acestei abordări, eminamente prescriptivă. Încă o dată „legile naturii” s-au convertit în „legi omenești”, iar destinul normativ al pedagogiei s-a împlinit, scutindu-i pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Reid, el a realizat un studiu comparativ, obiectiv, menit să lămurească disputa curriculară anglo-americană iscată de Barrow: Case Studies in Curriculum Change: Great Britain and the United States 53. Lucrarea a fost prefațată de Joseph J. Schwab, care iniția o conciliere anglo-americană sub semnul gândirii sale; era o realizare ce depășea cu mult interesele „concilierii”; ea deschidea larg o fereastră pentru pătrunderea gândirii curriculare postmoderne pe ambele țărmuri ale Atlanticului. 14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului moderntc "14.7. Seismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iscată de Barrow: Case Studies in Curriculum Change: Great Britain and the United States 53. Lucrarea a fost prefațată de Joseph J. Schwab, care iniția o conciliere anglo-americană sub semnul gândirii sale; era o realizare ce depășea cu mult interesele „concilierii”; ea deschidea larg o fereastră pentru pătrunderea gândirii curriculare postmoderne pe ambele țărmuri ale Atlanticului. 14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului moderntc "14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului modern" În această perioadă s-au tulburat apele în „instituțiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]