488 matches
-
trebuie să fie sub o anumită valoare. Intensitatea fluxului de radiație incident influențează mărimea curentului electric produs, dar nu determină apariția fenomenului. Efectul se produce nu numai pe metale ci și pe alte materiale, atât conductoare cât și izolatoare, dar conductibilitatea electrică a materialului este necesară în aplicațiile în care efectul fotoelectric se detectează prin apariția unui curent electric. Efectul fotoelectric extern poate fi explicat simplu dacă se acceptă ipoteza că radiația electromagnetică este formată din particule (pe care le numim
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]
-
nervii pe aceeași lungime cu greutăți diferite sau pe lungimi diferite cu aceeași greutate”. A experimentat pe nervii electrici de la torpila electrică, pe nervul sciatic de broască și pe nervul pneumogastric de iepure. Rezultatele obținute au arătat că sunt dăunatoare conductibilității nervului chiar compresiuni ușoare, de 2g/0,33 mm lungime. Călugăreanu nu a observat niciodată o crestere a excitabilității, cum pretindeau alți autori. Pentru studiul mai detaliat al efectelor comprimării, el a făcut un control microscopic, care a arătat că
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
ficat pe de altă parte”. În partea a doua a lucrării sunt expuse rezultatele experimentale referitoare la comportarea hematiilor în soluții izo-, hipo- și hipertonice, urmărind difuzia hemoglobinei și a sărurilor minerale. Pentru studiul difuziei sărurilor minerale, Călugăreanu a măsurat conductibilitatea electrică a soluțiilor prin metoda Kohlrausch-Ostwald. Rezultatele au arătat că în soluție hipotonică hematiile pierd atât hemoglobină cât și săruri minerale, existând un paralelism între aceste pierderi. Într-o soluție izotonică hematia s-ar găsi în echilibru. Pe baza rezultatelor
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
schimburile se fac prin tegument, branhii și intestin. Din același cadru al studiilor hematologice fac parte și cercetările fizico-chimice asupra sângelui de Anodonta. Călugăreanu a elaborat un studiu amplu referitor la proprietățile generale ale sângelui acestui lamelibranhiat (presiunea osmotică și conductibilitatea electrica), influența inaniției, a concentrației saline și a suprimării mediului acvatic. El a ajuns la concluzia generală că “membranele externe ale Anodontei sunt permeabile pentru cristaloide și în mod normal ele învoiesc pierderea unei părți din cristaloidele sângelui”. Lucrarea a
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
apărut într-o versiune româna în "Buletinul Societății Române de Științe" (1914/1915), precum și sub forma unei note în "Comptes Rendus de la Société de Biologie Paris", 1915. Referitor la domeniul hematologic, mai notăm o ultimă lucrare a lui Călugăreanu despre conductibilitatea electrică a plasmei în timpul coagulării. Aceasta este menționată în tratatul lui Carl Neuberg despre lichidele organice (1911). În colaborare cu Ioan Athanasiu, Călugăreanu a redactat articolul despre limfă publicat în renumitul "Dictionnaire de Physiologie" al lui Charles Richet. Un alt
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
asupra substanțelor proteice. Lucrarea a fost publicata de Academia Română atât într-o versiune românească (vol. XXXII al Publicațiilor Fondului “V. Adamachi”), cât și într-una franceză ("Bulletin de la Section Scientifique") în anul 1912. Tratând o substanță proteică cu un acid, conductibilitatea electrică se modifică, demonstrând că o parte din acid a dispărut, fiind adsorbit de substanța proteică. Se insista asupra faptului că nu este vorba de “adsorbție fizică pură”, deoarece rezultate asemănătoare se obțin și cu glicocol. Ulterior această problemă a
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
stare lichidă nu conduce curentul electric. Formează un amestec azeotrop cu apa ce conține 20,24% HCl și distilă la 110 °C. Dizolvarea PCl și PCl și a unor substanțe organice (eter, cetonă, acid, nitril, amină, etc.) conduc la creșterea conductibilității. În cazul dizolvării unor cloruri metalice în HCl s-a pus în evidență formarea unor ioni complecși (de ex. [AgCl]). Acidul clorhidric atacă metalele( formând cloruri și apă), cu excepția metalelor nobile ca aurul, tantalul (germaniul), cuprul, argintului și mercurul (numai
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
obicei se utilizează H în cazurile în care nu se poate apela la lichide. Avantajul capacității mari se evidențiază în cazurile când viteza de circulație a gazului se cere a fi redusă sau nulă. Deoarece hidrogenul prezintă și o bună conductibilitate termică, se pot utiliza curenți de hidrogen pentru transportul căldurii în rezervoare mari. În astfel de aplicații hidrogenul apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate utiliza ca agent de răcire
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
creată și pe cale chimică. Sir Humphry Davy (1778 - 1829) explică mecanismul generării acesteia sugerând faptul că metalele au activitate chimică diferită. Ulterior în 1888, Walther Nernst (1864 - 1941) va elabora teoria forței electromotoare a celulei voltaice, iar Svante Arrhenius studiază conductibilitatea electroliților. În 1800, William Nicholson (1753 - 1815) și Johann Wilhelm Ritter (1776 - 1810) obțin hidrogenul și oxigenul prin electroliză. Experimentele lui Michael Faraday (1791 - 1867) din 1832 au condus la elaborarea legilor electrolizei, care ulterior îi vor purta numele. În
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
și din alte nuclee atomice, lipsite complet de învelișul electronic, precum și din alte particule, și are ca origine procesele interstelare, unde particulele dobândesc energii uriașe (până la 10 megaelectronvolți). Radiația cosmică secundară conține îndeosebi particule elementare: În anii 1900 fizicienii cercetau conductibilitatea electrică în gaze. Observând cum se descarcă un electroscop, au emis ipoteza că acesta este traversat de o radiație de slabă intensitate cu origine extraterestră, atribuind fenomenului și o influență a radioactivității scoarței terestre. În 1910 Albert Gockel a ridicat
Radiație cosmică () [Corola-website/Science/303208_a_304537]
-
proprietăților atomice. Heliul lichid la temperaturi sub punctul lui lambda point începe să se conpoarte foarte ciudat și ajunge într-o stare numită "starea a 2-a a heliului". Fierberea Heliului în starea a 2-a nu este posibilă din cauza conductibilității ei termale foarte mare; orice încercare de încălzire va duce doar la evaporarea lichidului direct în gaz. Izotopul de Heliu-3 are deasemenea o stare superfluidă, dar numai la temperaturi mult mai mici; că un rezultat, se cunoaște puțin despre aceste
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
presiunii de vapori cu ajutorul unei balanțe. Aparatura are încorporate următoarele componente: - un cuptor evaporator cu flanșă și canal de admisie rotativ. Cuptorul evaporator este un vas cilindric confecționat, de exemplu, din cupru sau dintr-un aliaj rezistent chimic cu o conductibilitate termică bună. Se poate folosi și un vas de sticlă cu perete de cupru. Cuptorul are un diametru de aproximativ 3 - 5 cm și este înalt de 2 - 5 cm. Există între una până la trei orificii de diferite dimensiuni pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
3,5 cm (diametrul la bază) × 2,5 cm (înălțimea) prin umplerea, fără îndesare, a unei forme conice (de ex. o pâlnie din sticlă de laborator cu robinetul închis). Cartușul este așezat pe o placă rece, necombustibilă, neporoasă și cu conductibilitate termică redusă. Testul ar trebui să se realizeze sub nișă de tiraj, conform descrierii de la punctul 1.6.2.2. Sursa de aprindere se aduce în contact cu conul. Se urmăresc amploarea și durata reacției rezultate și se înregistrează. Dacă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
matrița să cadă de la o înălțime de 2 cm pe o suprafață solidă, substanța în exces se curăță cu o racletă oblică. Plăcile opritoare se scot și pudra rămasă se netezește cu un rulou. Se așează apoi o placă cu conductibilitate termică mică, neporoasă și necombustibilă peste formă, ansamblul se răstoarnă și se scoate forma. Se introduce cartușul în nișă, perpendicular pe direcția curentului de aer. Viteza aerului trebuie să fie suficientă pentru a preveni răspândirea vaporilor în laborator și ar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
R.W. A computer program for calculating an LC50. US EPA. Apendicele 1 Apă reconstituită Exemplu de apă de diluție adecvată Toate substanțele chimice sunt de puritate analitică. Apa este apă distilată de calitate bună sau apă deionizată cu o conductibilitate mai mică de 5 µScm-1. Aparatura pentru distilarea apei trebuie să nu conțină nici o piesă din cupru. Soluțiile mamă CaCl2 . 2H2O (clorură de calciu dihidrat): 11,76 g Dizolvată și completată până la 1 litru cu apă MgSO4 . 7H2O (sulfat de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
computer program for calculating an LC50. US EPA. Apendicele 1 Apă reconstituită Exemplu de apă de diluție adecvată (conform ISO 6341) Toate substanțele chimice sunt de puritate analitică. Apa este apă distilată de calitate bună sau apă deionizată cu o conductibilitate mai mică de 5 µScm-1. Aparatura pentru distilarea apei trebuie să nu conțină nici o piesă din cupru. Soluțiile mamă CaCl2 . 2H2O ( clorură de calciu dihidrat): 11,76 g Dizolvată și completat până la 1 litru cu apă MgSO4 . 7H2O (sulfat de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
acestei corecții de pH are loc o reacție chimică sau precipitarea fizică a substanței de testare, acest lucru trebuie consemnat. 1.6.1.2 Mediul de test Se poate utiliza apă distilată de bună calitate sau apă deionizată cu o conductibilitate mai mică de 5μS.cm-1. Aparatul pentru distilarea apei trebuie să nu conțină nici o componentă din cupru. Se recomandă următorul mediu: Se prepară patru soluții mamă conform următorului tabel. Soluțiile mamă se sterilizează prin filtrare prin membrană sau termic și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
m/m) a totalului zaharurilor (25ș Brix). Dacă P reprezintă procentajul concentrației (m/m)a totalului zaharurilor în mustul concentrat rectificat, se măsoară o masă de și se completează până la 100 g cu apă. Apa utilizată trebuie să aibă o conductibilitate sub 2 micro-siemens pe cm. 4.2. Stabilirea punctului zero al aparatului Această operație se realizează înaintea oricărei determinări, în conformitate cu instrucțiunile furnizate o dată cu aparatul utilizat. 4.3. Calibrarea pH-metrului Calibrați pH-metrul la 20șC utilizând soluții tampon cu pH 6,88
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
analitică a căldurii)", în care pune bazele raționamentului sau la Legea de răcire a lui Newton, adică, acela că fluxul de căldura între doua molecule apropiate este proporțional cu diferența infimă a temperaturilor lor. În această lucrare, a stabilit ecuația conductibilității termice (ecuația propagării căldurii), reprezentând pentru prima dată, în mod sistematic, soluția acestei ecuații sub formă de serii trigonometrice, ecuație care îi poartă numele. Astfel, afirmă că orice funcție de o variabilă, indiferent dacă este continuă sau discontinuă, poate fi dezvoltată
Joseph Fourier () [Corola-website/Science/304398_a_305727]
-
procesul de combustie, costuri scăzute de funcționare, rate ridicate de eficiență, toate acestea fac procesul foarte competitiv în acoperirea suprafețelor mari. Dezavantajul procesului este că nu poate preîncălzi substratul (este nevoie de o altă sursă) și folosește numai sârme cu conductibilitate electrică. ZINCARE, CROMARE, CUPRARE, DURIFICARE SUPRAFEȚE, MOLIBDENARE, STANARE etc, sunt principalele aplicații ale procesului de pulverizare termică în arc electric. Procesul de metalizare cu arc electric este caracterizat prin eficiență deosebită, datorată în principal, reducerii numărului de operații de pregătire
Metalizare prin pulverizare () [Corola-website/Science/312357_a_313686]
-
a scris o lucrare despre acest subiect. A intrat la Harvard Law School, pe care a absolvit-o în 1918, republicând lucrarea sa despre detectarea minciunilor în 1917. Un dispozitiv mai complex, care înregistra atât presiunea sanguină cât și reacția conductibilității electrice a pielii a fost inventat de medicul John A. Larson, de la , fiind folosit pentru prima dată de poliția din orașul Berkeley, California. Dispozitivul lui Larson a fost primul poligraf în sensul actual al termenului, deoarece dispozitivul lui Marston, menționat
Poligraf () [Corola-website/Science/306081_a_307410]
-
de fier puternic negativi și schimbarea efectului între ionii din subgrupa aceleași rețele slab pozitiv și negativ.Această determină o ordine antiparalelă a momentelor de forță magnetică.Temperatura [[Curie]] (când proprietățile magnetice dispar) este foarte ridicată cu valoarea T=850K. Conductibilitatea electrică a magnetitei care e în general influențată de numărul electronilor liberi: este influențat mult de temperatură, astfel la T=120K magnetita își schimbă abrupt proprietatea conductibilității electrice, de la un bun conductor electric (ca. 0.2 mΩm la T>120K
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
Temperatura [[Curie]] (când proprietățile magnetice dispar) este foarte ridicată cu valoarea T=850K. Conductibilitatea electrică a magnetitei care e în general influențată de numărul electronilor liberi: este influențat mult de temperatură, astfel la T=120K magnetita își schimbă abrupt proprietatea conductibilității electrice, de la un bun conductor electric (ca. 0.2 mΩm la T>120K) devine un izolator electric (40mΩm la T<120K).Această proprietate a mineralului a fost studiată și explicată teoretic în anul 1939 de E. J. W. Verwey. [[Categorie
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
că izolare termică. Molidul are o conductivitate termică de 0.22 W / mK (pentru comparație betonul are 0,69 W / mK), iar plăcile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de umiditate și densitatea materialului. Capacitatea termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansiunea termică poate fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția la
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
predilect al lui Ioffe. În lucrarea de doctorat a rezolvat problema acțiunii întârziate în cristale (1905). În anul 1913 a măsurat sarcina electronului la fotoefectul exterior și a demonstrat caracterul statistic al efectului fotoelectric elementar. A demonstrat exeprimental (1916) existența conductibilității ionice în cristale - trecerea ionilor prin rețeaua cristalului ionic sub acțiunea câmpului electric. A studiat deformația plastică sub acțiunea razelor Roentgen. A stabilit, că distrugerea cristalelor depinde de limita fluidității și a solidității (durității). A explicat duritatea reală a cristalelor
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]