1,109 matches
-
că, uneori, dragostea este o prietenie ce a luat foc. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV (fiecare parte în paragraf diferit): 4. Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată 5. Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate 6. Formularea concluzie CONECTORI: 4. pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere, în opinia mea, părerea mea este că, (nu) sunt de acord cu 5. pentru argument: în primul rând... în al doilea rând, pe de o parte... pe de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
acord cu 5. pentru argument: în primul rând... în al doilea rând, pe de o parte... pe de altă parte, în plus, de asemenea, de pildă, de exemplu, desigur că, fără îndoială, cu siguranță, în ciuda/ contrar celor spuse, cu toate că, Alți conectori secundar pentru argumentare:chiar dacă, fără îndoială, cu siguranță, desigur, probabil. Posibil ca, deoarece, din cauză că, încât,putem spune că, cum cred unii, de menționat că, de altfel, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 6. pentru
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu care își împarte bucuriile și tristețile, împlinirile și eșecurile, visurile și deziluziile. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV (fiecare parte în paragraf diferit): Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate Formularea concluzie CONECTORI: pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere, în opinia mea, părerea mea este că, (nu) sunt de acord cu pentru argument: în primul rând... în al doilea rând, pe de o parte... pe de altă parte
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de acord cu pentru argument: în primul rând... în al doilea rând, pe de o parte... pe de altă parte, în plus, de asemenea, de pildă, de exemplu, desigur că, fără îndoială, cu siguranță, în ciuda/ contrar celor spuse, cu toate că; Alți conectori secundar pentru argumentare:chiar dacă, fără îndoială, cu siguranță, desigur, probabil. Posibil ca, deoarece, din cauză că, încât,putem spune că, cum cred unii, de menționat că, de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că pentru concluzie
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
mijloace convenționale (tablă, cretă, manuale) Flexibilitatea folosirii materialului în clasă sau în laborator *Alcătuiți echipe de câte doi elevi și construiți împreună o argumentare de tip dialogic pe tema: “Învățarea asistată pe calculator” respectând structura argumentării: ipoteză, exemplificare, concluzie, folosirea conectorilor adecvați; *Ceilalți elevi vor forma grupe de către trei elevi și vor evalua dialogul, completând împreună următorul tabel cu calificativele F.B, B, S (foarte bine, bine, satisfăcător) și cu motivarea acordării lor; COMUNICAREA NONVERBALĂ Definiție Comunicarea nonverbal este acel tip
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
adevăr 1 sau a. Dacă o propoziție este falsă spunem că are valoare de adevăr 0 sau f. Propozițiile se notează cu literele p, q, r,...sau p 1 , p 2, , p 3 ... Acestea se pot compune cu ajutorul așa numitor conectori logici non, și, sau, dând propoziții din ce în ce mai complexe. 2.4.1. Negația propozițiilor (non ) Negația propoziției p este propoziția non p care se noteză p și care este adevărată când p este falsă, și este falsă când p este adevărată
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
-i, hardist/șt-i, pizzer-i, promoter-i, rigipsar-i, șabloner-i etc.). O poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
prieteni, colegi de facultate, dialog mamă-fiică; vezi interacțiunile 16, 48, 49) sau sunt circumscrise ierarhic-profesional (profesor-student, profesorul este cel care întreabă; vezi interacțiunea 50); cel mai frecvent sunt folosite pentru schimbarea temei, iar pentru marcarea continuității discursive, vorbitorii recurg la conectori pragmatici (și, dar, deci). În schimb, în interacțiunile conflictuale, întrebările sunt foarte frecvente, agresive, menite să atace imaginea publică a interlocutorului (vezi interacțiunile 25, 53). 9. CONCLUZII Relațiile dintre norma literară și uzul spontan sunt mai complexe decât opozițiile simplificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
construcția obiectelor mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela la care se plasa Fred Sommers, atunci când interpreta În stil aritmetico-algebric atât predicatorii de tip silogistic, cât și conectorii (sau functorii) din logica (interpropozițională a) funcțiilor de adevăr. 12. Pe măsura extinderii „tratamentului formal“ asupra Însuși formalismului logic, inteligența artificială precipită Înțelegerea logicii ca supraștiință a formelor interpretării. Avem În vedere , pe de o parte, Împrejurarea că, acum, mai
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Gcomplcă]................... 97 4.2.5.2. Tiparul [a auzi + Gcomplsă]................... 97 4.2.5.3. Tiparul [a auzi + Gcompldacă].................. 98 4.2.6. A auzi, cu obiect direct realizat ca propoziție non-finită........ 98 4.2.7. A vedea/A auzi + conectori relative................................. 99 4.3. A simți în structuri cu două argumente....................................... 102 4.3.1. A simți, cu obiect direct realizat printr-un GN....................... 102 4.3.2. A simți, cu obiect direct realizat propozițional....................... 103 4.3.3. A
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
99 4.3. A simți în structuri cu două argumente....................................... 102 4.3.1. A simți, cu obiect direct realizat printr-un GN....................... 102 4.3.2. A simți, cu obiect direct realizat propozițional....................... 103 4.3.3. A simți + conectori relativi....................................................... 4.4. Verbele de percepție nonintențională în structuri cu obiect direct "avansat". Realizările PS în construcții cu verbe de percepție............ 105 4.4.1. PS realizat ca GN...................................................................... 106 4.4.2. PS realizat ca GAdj................................................................... 106 4.4
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin propoziții non-finite Spre deosebire de verbul a vedea (vezi supra, 4.2.3.), a auzi admite în poziția obiectului direct doar propoziția non-finită gerunzială, exprimând o percepție fizică directă: (80) Aud [cântând muzica]OD. 4.2.7. A vedea/A auzi + conectori relativi Poziția de obiect direct poate fi ocupată de propoziții relative propriu-zise sau interogative 105, cu conectori pronume/adjectivele relative - care, cine, ce, cât etc.- și adverbe relative - unde, când, cum, cât etc. Disponibilitatea acestor verbe de a selecta întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obiectului direct doar propoziția non-finită gerunzială, exprimând o percepție fizică directă: (80) Aud [cântând muzica]OD. 4.2.7. A vedea/A auzi + conectori relativi Poziția de obiect direct poate fi ocupată de propoziții relative propriu-zise sau interogative 105, cu conectori pronume/adjectivele relative - care, cine, ce, cât etc.- și adverbe relative - unde, când, cum, cât etc. Disponibilitatea acestor verbe de a selecta întreaga clasă de conectori relativi se corelează cu proprietatea predicației vizuale și a celei auditive de a putea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de obiect direct poate fi ocupată de propoziții relative propriu-zise sau interogative 105, cu conectori pronume/adjectivele relative - care, cine, ce, cât etc.- și adverbe relative - unde, când, cum, cât etc. Disponibilitatea acestor verbe de a selecta întreaga clasă de conectori relativi se corelează cu proprietatea predicației vizuale și a celei auditive de a putea cuprinde în domeniul lor semantic atât entități, cât și evenimente concrete circumscrise local și temporal. Această trăsătură este valabilă, în egală măsură, și în cazul predicației
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este valabilă, în egală măsură, și în cazul predicației mentale, imaginare, de tipul a vedea "a-și reprezenta la nivel mental" (se poate reprezenta mental un referent anume, dar și un eveniment). Ilustrăm construcțiile posibile prin câteva exemple: * a vedea + conectori relativi 106 (81) De aici văd ("percep vizual") mereu cine intră și iese. (81') Totdeauna aștept cu nerăbdare să văd ("să aflu") pe cine ai intervievat (www.mihneamaruta.ro). (82) Nu văd ("nu recunosc vizual") care e mașina ta. (82
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
com) (86) Văd (cantitatea) cât ai mâncat. (86') Văd ("observ; remarc") cât e de greu să fac rost de unul (www.4tuning.ro). (87) Văd (modul) cum se apropie de mine. (87') Văd ("observ; înțeleg") cum merg lucrurile. * a auzi + conectori relativi: (88) Aud (pe) cine vorbește. (89) Aud ce vorbesc. (90) Aud unde bate./( 90') Vreau să aud ("să aflu") unde greșesc. (91) Aud când deschide ușa. (92) Aud cum tresare./( 92') Aud ("aflu") cum stau lucrurile. Așa cum se observă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte introduse prin pronume/adjective relativele - cine, care, ce - și prin adverbe - unde, când, cum, cât etc. - în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vede [îndreptându-se tj spre școală]. 4.4.7. Realizarea predicatului secundar ca propoziție finită Predicatul secundar acceptă, în contextul verbelor de percepție, și realizări propoziționale: în poziția complementizatorului sunt admiși complementizatorii că și să - cu anumite diferențe semantice - și conectorii relativi, pronume sau adverbe. 4.4.7.1. Predicatul secundar se poate realiza printr-o propoziție finită introdusă prin complementizatorul că124: (136) Îl văd [că vine]./(136') [că nu-l mai interesează nimic]. În configurațiile cu a vedea se exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la ei vs *Nu l-am auzit dormind după-masa. 4.4.7.3. Conectori ai predicativelor secundare după verbele de percepție sunt și adverbele sau pronumele relative. Tipurile de relații semantice exprimate de verbele de percepție în aceste structuri sunt comune cu cele discutate anterior, în legătură cu tiparul [verb de percepție + conectori relativi] (vezi supra
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4.7.3. Conectori ai predicativelor secundare după verbele de percepție sunt și adverbele sau pronumele relative. Tipurile de relații semantice exprimate de verbele de percepție în aceste structuri sunt comune cu cele discutate anterior, în legătură cu tiparul [verb de percepție + conectori relativi] (vezi supra, 4.2.7). Construcțiile diferă semantic prin modul de introducere în discurs a entității percepute. Să se compare exemplele (144) și (145): (144) De obicei, văd când pleacă undeva. (145) De obicei, îl văd când pleacă undeva
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-a depersonalizat rău
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR II (2008: 718). 105 Vezi GALR II (2008: 208-209). Distincția propoziție relativă propriu-zisă vs propoziție interogativă indirectă se face în funcție de calitatea de anaforic al conectorului față de un constituent al propoziției matrice. Conectorii relativelor propriu-zise se află într-un raport anaforic cu un constituent din matrice, față de cei ai interogativelor indirecte, care nu stabilesc acest raport cu propoziția regentă. 106 Vezi Pană Dindelegan (1974: 30-37). Autoarea arată că relativele construite cu adverbele relative
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a enunțurilor, de ordonare logică și de integrare a sensurilor locale într-un sens global. Condițiile de coerență sînt realizate (după opinia celor mai mulți cercetători) de performanțele la nivel sintactic, semantic și pragmatic ale construcției textuale; condițiile sintactice sînt asigurate de conectorii suprafeței discursive, condițiile semantice de progresia tematică a mesajului, iar cele pragmatice sînt legate de tipul de text și de funcția dominantă. Coerența poate fi realizată la nivel micro- și macrostructural al organizării textului. Avîndu-se în vedere acest aspect, au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locuțiunea adverbială cu toate acestea, avînd simultan funcție sintactică (de circumstanțial concesiv) și rol discursiv, reluînd sau anticipînd informația subordonatei concesive și asigurînd coeziunea enunțului. În discurs, concesia ca rol argumentativ poate depăși granițele frastice, construind structuri suprafrastice (textuale), prin intermediul conectorilor pragmatici care orientează interpretarea intențiilor comunicative ale locutorului. De obicei aceste intenții sînt asigurate de intensificarea, prin intermediul "indicatorilor de forță" de tipul În ciuda A, totuși B, în funcție de context, a unei contra-opinii, a unei obiecții formulate într-un segment al discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el nu este considerat de obicei un termen de specialitate. În discursul literar, se pot constata concretizări realizate prin sinecdocă, atunci cînd pentru a reda generalul se folosește particularul sau individualul. V. act, actualizare, desemnare, referință. D. FILOZ. 1978. IO CONECTOR. În sintaxa modernă, termenul conector și-a extins semnificația la orice cuvînt sau grup locuțional a cărui funcție este de legare sintactică și semantică a două unități de nivel propozițional, determinînd totodată și poziția acestora în cadrul unei ierarhii a secvenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]