488 matches
-
tocmai pentru strângerea de fonduri în vederea unei mai bune dotări 26. Principalul loc de reuniune a figurilor intelectuale locale sau invitate a fost însă Ateneul român, creat în 1899 și prezidat timp de două decenii de politicianul Gheorghe Burghele. Au conferențiat în acest cadru nume de referință ale culturii românești, precum Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Barbu Lăzăreanu, dar și personalități locale, între care profesorul Tiberiu Crudu 27. O anchetă desfășurată în presa locală constata, la 1925, că în ciuda lipsurilor pe toate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu seriile de conferințe pe diverse teme. Exemplificăm prin programul acestora pe lunile ianuarie-martie, 1935. La Ateneul român au conferențiat: Arcadie Rey - Factorul individual în crima politică, Șt. Pavelescu - I. Teodoreanu, Crăciunul de la Silivestri, Mihai Cărăușu - Atmosfera globului pământesc, Florian Doroftei - Generația precoce, Dan Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prilejuit vizitarea Siretului de către personalități din capitală sau din localitățile învecinate. Presa vremii consemnează vizita lui Liviu Rebreanu ce ține o prelegere despre George Coșbuc, dar și a profesorului cernăuțean Leca Morariu, invitat în cadrul Asociației profesorilor secundari din Siret să conferențieze pe tema cântecului popular 64. Câmpulung Moldovenesc. În periplul său prin orașele țării, Ion Simionescu remarca ținutul din Câmpulung Moldovenesc, oraș de munte de pe Valea Moldovei, în care "natura, e în unison cu oamenii... e partea cea mai curat românească
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muzică și culegătorul de folclor, Gheorghe Fira, este cel care conduce Societatea muzicală "Nicu Gane", corul liceului susținând reprezentații în orașele din Moldova și Bucovina. Profesorul de desen, N. Tolea, a fost custode al bibliotecii pentru o perioadă și a conferențiat frecvent la Casa Națională Unirea despre arta națională. Lui Vasile Ciurea, profesor de științe naturale, i se datorează întemeierea muzeului regional "Muzeul Fălticenilor". O remarcabilă activitate a depus-o profesorul de limbă română, Dan Protopopescu, prin coordonarea Societății de lectură
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
artistice și politice ale poetului Mihai Eminescu. La acestea se adaugă lucrări despre Titu Maiorescu, Odobescu, Ioan Ghica sau Ion Creangă. Literatura de până la 1840 este analizată de doi dintre elevii liceului. Alături de aceștia, profesorul de limbă română, Victor Țăranu, conferențiază pe teme de teorie literară, cu accent însă tot pe creația eminesciană 159. Biblioteca deținută de această instituție indică preocupările deosebite ale corpului didactic pentru educarea și cultura elevilor. În formarea viitorilor absolvenți, cele aproape 1800 de cărți înregistrate în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
concerte pentru strângeri de fonduri, dar și conferințe populare și audiții la radio pentru răspândirea culturii. Sunt amintite prelegerile ținute de scriitorul Gheorghe Vlădescu despre graiul românesc sau cele ale lui Alexandru Voevidca despre muzica la români. Profesorul Romul Cândea conferențiază pe teme legate de trecutul patriei. Elevii participă și la vizionări de filme, iar în 1928 se constituie într-un grup școlar pentru propaganda aviației. Anul 1932 marchează înființarea unui muzeu arheologic-etnografic. Pentru cei dornici de lectură, biblioteca școlii punea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat încă de pe băncile școlii revista literară Ecoul Procovului. Conferențiază la Vălenii de Munte timp de 15 ani, în calitate de asistent al lui Nicolae Iorga din partea armatei. Prezintă expoziții de fotografie în diferite orașe ale țării. Publică articole în Revista Moldovei, cărți și broșuri, între care prețiosul album foto Botoșanii cari
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Florescu” (1878-1881) și primele cinci clase secundare la Liceul „A.T. Laurian” (1881-1886) din urbea natală, trecând la Liceul Național din Iași, unde în 1888 își ia bacalaureatul. În ultimele două clase activa în mișcarea socialistă, răspândind material propagandistic și conferențiind la clubul ieșean al socialiștilor. O caracteristică primordială a naturii lui I. este precocitatea. Spunând mai târziu că „n-a învățat a ceti și scrie”, acestea fiind „lucruri care i-au venit de la sine”, el mărturisea că la șase ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
printre altele, la Institutul de Studii Sud-Est Europene, la Casa Școalelor, la Universitatea Populară din București, la Școala de Misionare, întemeiată de el, iar din 1937, la Institutul de Istorie Universală, care era tot creația lui. În deceniile interbelice a conferențiat pe tot cuprinsul țării, neocolind nici un oraș, poposind frecvent și în sate. Vorbea săptămânal la Radio, conferințele sale fiind publicate sub titlul Sfaturi pe întunerec (I-II, 1936-1940). În 1908, stabilindu-se la Vălenii de Munte, a organizat aici cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
et d’Archéologie, Faculté Libre de Théologie Protestante. În desele lui călătorii peste fruntarii, a ținut prelegeri și conferințe în multe universități și institute de învățământ și cultură din Europa. Întreprinzând în 1930 o călătorie în Statele Unite ale Americii, a conferențiat la mai bine de douăzeci de universități. Având și vocație organizatorică, învățatul și-a valorificat-o deplin de îndată ce a început să dispună de mijloace. Deschiderii cursurilor de vară la Vălenii de Munte i-au urmat realizări precum înființarea de biblioteci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
a Agenției Universitare pentru Studierea Limbii Franceze (AUPELF*UREF) pentru Europa Centrală și de Est, iar în 2003 director al Școlii Doctorale în Științe Sociale a Universității din București și a Agenției Universitare a Francofoniei. Invitată în repetate rânduri să conferențieze la École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris) în perioada 1997-2003, este membră a societăților internaționale a specialiștilor în secolul al XVII-lea, ca urmare a colaborării la proiecte în domeniu. S-a remarcat prin strălucite cursuri și seminarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
își propunea "înălțarea conștiințelor și edificarea unei punți între Occident și Orient"20. Proiectul a cucerit-o și pe Olga Froebe- Kapteyn. Cele două femei vor începe colaborarea iar în 1930 vor pune bazele Școlii de Cercetare Spirituală. Aici vor conferenția, printre alții, neurologul Roberto Assagioli din Roma și Marele Duce Alexandru al Rusiei. Așa cum era de așteptat, colaborarea celor două distinse și erudite doamne - etichetate de W. Mcguire drept "încăpățânate" - nu a ținut mult. Motivul oficial al despărțirii a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
încă zona ca urmare a practicării în trecut a unor ritualuri de sabat negru. Din fericire, ideea întemeierii și funcționării la Ascona a unui conclav inițiatic de specialiști ai sacrului, care să se întâlnească aici o dată pe an și să conferențieze a rămas în continuare valabilă. Tematica sesiunilor - aleasă întotdeauna de Olga Froebe-Kapteyn - privilegia întâlnirea spirituală dintre Est și Vest. În noiembrie 1932, amfitrioana londoneză cu părinți olandezi îl vizita la Marburg pe însuși Rudolf Otto, pe atunci profesor de istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de probleme privind punctele de contact dintre temele și ideologiile literare în scrisul românesc și în cel maghiar. Cu o astfel de tematică s-a prezentat, încă în tinerețe, la Vălenii de Munte, unde, la invitația lui N. Iorga, a conferențiat în anii 1938-1940 despre asemănările și diferențele ce pot fi descifrate între scrierile lui Mihai Eminescu și Madách Imre, Liviu Rebreanu și Móricz Zsigmond, Ion Budai-Deleanu și Arany János etc. Colaborează la revistele „Acta Linguistica”, „Filológiay közlöny”, „Foaia noastră”, „Helikon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
și Economia bazată pe hidrogen, fiecare dintre aceste cărți fiind tradusă În peste cincisprezece limbi străine. Este președintele Foundation of Economic Trends din Washington, D.C. Din 1994, Rifkin a predat În cadrul Programului de Educație pentru Executivi de la Wharton School, unde conferențiază despre noile direcții În știință și tehnologie și impactul lor asupra economiei, societății și mediului Înconjurător, pentru o audiență formată din președinți de companii și alți manageri de rang Înalt din Întreaga lume. De asemenea, este consultant pentru șefi de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al Academiei (1956-1958) și reintră în viața literară ca traducător. Între 1959 și 1967 este angajat la Catedra de limba italiană a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, iar între 1962 și 1968 (anul pensionării) e și redactor la „Luceafărul”. Conferențiază frecvent în Italia, la Roma, Pisa, Napoli, Florența, și participă la alcătuirea unor volume de poezie românească în traducere italiană. Bunele raporturi pe care le întreține cu o serie de scriitori italieni importanți (Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale ș.a.) contribuie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
scopul de a reactiva prin sărbătoare memoria colectivă În exil. O a doua organizație culturală din exilul parizian a fost Centrul Român de Cercetări, o instituție creată sub patronajul prințului Nicolae. În ciuda reputației sale de organizație legionară, la Centru au conferențiat deopotrivă legionari declarați precum Paul Costin Deleanu, intelectuali de dreapta ca Horia Stamatu, Mircea Eliade sau Vintilă Horia, alături de Virgil Ierunca, de orientare stîngistă. De asemenea, la Centru erau prezenți și apolitici precum Eugen Ionescu, dar și intelectuali evrei, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la Academie (în 1920-1923 e vicepreședinte, iar din 1923 secretar general), prezența în presă sunt amplificate prin susținute preocupări de natură organizatorică și administrativă, și mai cu seamă de intense cercetări arheologice, efectuate, cu colaboratori, mai ales în Dobrogea. Pe deasupra, conferențiază în cadrul Universității de Vară de la Vălenii de Munte, al Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, întreprinde călătorii de studii în străinătate și excursii științifice cu studenții în Transilvania. Scoate în 1913-1914, cu Virgil Arion și G. Bogdan-Duică, publicația „Românismul”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Blank, D. Gusti și Marin Simionescu-Râmniceanu, Editura Cultura Națională (1920), formulează inscripțiile pentru Arcul de Triumf din București, reia săpăturile la Histria, efectuează săpături și în Muntenia și Moldova, activează intens la Academia Română (vicepreședinte între 1920 și 1923), ține cursuri, conferențiază în țară și în străinătate, conduce PEN-Clubul Român (1923), colaborează la publicații științifice, scrie cărți, întreține o permanentă corespondență cu oameni de știință români și străini, cu Martha Bibescu și alți scriitori, participă la congrese științifice internaționale. Va fi ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
din E. A. Poe și șase sonete, sunt cele în limba franceză din „Contimporanul” și „Ulise”. Primele eseuri i se tipăresc în 1932 în „Floarea de foc”, „Contimporanul” și „România literară”. Momentul coincide cu afilierea la gruparea Criterion, la simpozioanele căreia conferențiază despre direcții și doctrine din evoluția artelor și poeziei, despre european și românesc, despre figuri emblematice ale culturii și istoriei naționale. Aceste teme revin și în conferințele radiofonice difuzate între 1933 și 1940. Cronicar al vieții muzicale și artistice în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
interacțiunea dintre Arhitectură și Structură într-o concepție unitară” unde rolul principal în proiectare revine inginerului de structură. Activitatea pe plan internațional Activitatea sa ca om de știință pe linie didactică s-a manifestat și pe plan internațional. Astfel, a conferențiat și publicat un curs de inginerie seismică la Universitatea din Scopje-Iugoslavia (Forces, Materials an Structures in Tall Buildings Design - în 2 volumeă; în anii 1979-1980 este invitat pentru 3 luni în Japonia universitară la „Disaster Prevention Institute of Kyoto”. Aici
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din publicațiile sale figurează în monografii, lucrări de sinteză și teme de doctorat (exemplu: la Tomsk - Rusia, au stat la baza elaborării multor lucrări și dizertațiiă. Prof. Gh. Gheorghiev a participat la numeroase reuniuni științifice în țară și în străinătate, conferențiind la universitățile din Bologna, Debrecen, Jena, Londra, Moscova, Oxford, Padova, Sofia ș.a. O altă caracteristică a personalității prof. Gh. Gheorghiev o constituie sistemul lui de lucru în cadrul învățământului superior. O constantă a vieții sale a constituit-o crearea unui climat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost facută într-o scrisoare adresată în martie 1800 lui Sir Joseph Bancks, președintele Societății Regale din Londra (A. Volta era membru al acestei societăți științifice din 1791). Ulterior a fost recompensat cu numeroase distincții și onoruri. În 1801 a conferențiat la Paris în prezența lui Napoleon Bonaparte, între 1815 și 1819 a fost decan al Facultății de Filosofie din Paris, apoi s-a retras la Como, unde a murit în 1827 în vârstă de 82 de ani. Povestea busolei În
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de studiu, țintind „cultura literară prin discuții, lecturi, comunicări intime și publicații”. La întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
cu teza Conflictele sociale din Grecia antică reflectate în opera poeților din sec. VII-VI î.e.n. (1949). Este membră a Societății Internaționale de Studii Clasice „Eirene”. Din 1984 face parte din comitetul de redacție al revistei de studii clasice „Philologus”. Conferențiază la universitățile din Bochum, Konstanz, Berlin și Jena (1981, 1986). Colaborează la „Revue des études sud-est européennes”, „Studii clasice”, „Studii de literatură universală” ș.a. Ca și alți înaintași clasiciști, P. a desfășurat o activitate complexă, menită a umple spații goale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]