3,203 matches
-
mișcare litanică de mistic trecentist" și că, iarăși, "cîte o ingenuitate, cîte o notă de franciscanism aruncă grații de-a lungul acestor pagini pline în genere de impertinențe stil unu"11. Sînt aici lucruri afirmate în polemică (tacită) cu unii confrați (Perpessicius, Emil Gulian, de pildă), dar și în acord (tot nedivulgat) cu alții. Între cei din urmă, primul, în ordine cronologică, a fost, se pare, Alexandru Sahia. Oricum, el a pus problema în chipul cel mai direct și lui îi
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Gheorghe Grigurcu Demon al analogiilor și simetriilor perverse, cum îl numea înfiorat de admirație un confrate, Luca Pițu ne înfățișează în ultimul d-sale op elementele unei autobiografii. Adică o analogie și o simetrie cu sine, oglindă discursivă în care-și potrivește chipul în evoluție, îndatorat unor straturi ancestrale ca și unor circumstanțe formative, aventuros nu
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
final, se aprind artificiile cu care primarul sconta să-și sperie adversarii și să declanșeze conform planului intervenția în forță a trupelor americane. Teatrul de război kosovar s-a mutat în mica localitate, unde localnicii se ciomăgesc de zor precum confrații lor sîrbi, bosnieci, musulmani sau creștini, pe care americanii o părăsesc pentru o scenă ceva mai mare, aureolați de lumina focurilor de artificii, ca niște învingători. Comunicarea reprezintă una dintre temele importante ale filmului și poate chiar miza lui secretă
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
ei cultural, speranță care nu peste mult timp se spulberă și se va dovedi ulterior prin câteva nume de mare înălțime. Foarte tânărul scriitor are acum energia și convingerea generației sale frenetice în credința că destinul ei poartă "adevăruri noi". Confrații îl cuceresc doar prin Manifestul din 1927 lansat de "liderul", covârstnicul și prietenul Mircea Eliade, de fapt un elogiu al adolescenței: "Este chiar adolescența noastră. Sunt preferințele noastre. Este drumul de la Verlaine la Laforgue, părăsiți nostalgic, la Jammes și Claudel
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
ales prin "Manifestul Crinului Alb", sunt sancționate tranșant, ca și acelea ale tinerilor de la publicația Răboj sau de oriunde. Intervine în polemica dintre Camil Petrescu și Mircea Eliade, ambii mult prețuiți de Sebastian, și revendică "dorul nostru de luciditate". Când "confratele" Petru Comarnescu declanșează ancheta Noua spiritualitate 15, răspunde cu Triumful suficienței, în care ia partea "categoriei intelectului", "valorilor spirituale și estetice", opuse celor "pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianist", cum preconizează programul revistei Kalende. Asta îl supără pe inițiatorul
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
e tema? Propriul meu poem sau al altcuiva? Dar tema altcuiva poate aparține unei culturi sau alteia. Cred că e de datoria fiecărui creator care cunoaște o limbă străină să transpună în limba aceasta poezia unuia ori a mai multor confrați de-ai săi. Mi-a zis mai deunăzi un prieten că sunt un caz special, întrucât traducând adesea, o fac din limba mea maternă într-o altă limbă, din română în sârbă. De altfel, traducerile nu se fac dintr-o
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
parte, nu putem îngheța orice dezbatere asupra conduitei intelectualului, a raporturilor sale cu Puterea, sub specia ascendenței biologice. Adică: "nu aveți dreptul să vorbiți, pentru că n-ați trăit asta!" Eu le-aș răspunde în felul următor: "dacă ați suferit, stimați confrați mai vârstnici, ați suferit și pentru dreptul nostru de a vă judeca, de a vorbi deschis despre compromisurile pe care le-ați făcut." Nici un fel de tabu nu mai poate fi acceptat, că e vorba de cultură sau de viața
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
facerii noii poezii de bonomie pură, "strălucire metaforică", el fiind, de bună seamă, nu cel care pune focul, ci acela care culege scînteia. Dedicația pe care, pe volumul pe care îl am în față, Roll i-o dă, în '69, confratelui Vasco Popa, vorbește de "versuri de păsări cu nebunie cuminte." Potrivită autocaracterizare, această formulă deconcertantă, în frumusețea ei. De bună seamă, avangardiștii vor fi visat, toți, la silueta Măiastrei, care învinge materia, resimțindu-se, în același timp, de greutatea ei
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
Liviu Dănceanu Muzica nord-americană savanta contemporană este înainte de toate autotrofă. Cea care i-a livrat pe Ives, Cage sau Crumb se hrănește singură din tradiții parțiale ori din propriile-i fantasme și închipuiri. Ofuscarea confratelui european e de înțeles, dar din multe puncte de vedere ilegitimă. "Cum adică, muzicile noastre, pline de armături solide, ca să nu mai spunem cât de impecabil lucrate, nu pot fi luate drept modele de acești yankey nestăpâniți și incorigibili? Cum
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
Păzitoarea" rusă "nu trebuie să ne scape din ochi". în succesiunea portretelor deja amintite, autoarea Jurnalului oferă date semnificative despre viața literară. Ea nu poate să nu remarce intrigile, invidiile, orgoliile, lupta pentru putere, chiar și aventurile erotice ale unor confrați. Totul se bazează în primul rând pe relații, nu pe valoare. Apoi, tracasările redacționale, discuțiile de la cenzură, concesiile la care era constrâns autorul, ca să-i poată apărea cartea. Firește, lucruri îndeobște cunoscute, întărite acum de o nouă mărturie, ce vine
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
de greii partidului, greii partidului fug de reforme din spirit de autoconservare. În acest timp, țara se prăbușește din cauza unor interese meschine. Cu astfel de guverne, România e condamnată la moarte sigură. Leneșul descurcăreț român, ceva mai bleg totuși decât confratele sau grec, populează astăzi întreg sistemul public, sector ținut în viață de un procent mic de oameni dedicați și muncitori. Specia a proliferat și în jurul afaceriștilor de partid, cu dinții înfipți în resursa publică. Etica muncii, conștiința lucrului bine făcut
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
scrie, într un text publicat vineri, 10 septembrie, intitulat Toți golănașii mici ai lui Vântu: „Acuma, că Băsescu e rău, știam, dar să-l faci pe Vântu bun, genial om de afaceri și vecin cu Titu Maiorescu, cum spunea un confrate în căutare de o sponsorizare pentru o plachetă de versuri, asta e o deformare voită a conștiinței. Se pare că, odată cu primii bani primiți de la generosul om de afaceri, toți acești oameni și-au lăsat la ușă nu doar spiritul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
doi sprijiniți în toiege în fața colibei lui Sisoe. Se oprește, speriat, căutând din ochi un loc în care să se ascundă. Sisoe face un pas înainte, își umflă obrajii și ridică toiagul. Novicele începe să zbiere și fuge înspăimântat după confrați, arătând cu degetul către Sisoe. Sfântul Terentie oprește grupul și se întoarce.) TERENTIE: Da' ce ți-a făcut cuviosul, Sfinte Sisoe, de sari la el și dai să-l muști? SISOE: Ei, Sfinte Terentie, iacătă cum se poate umple de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu poate fi decât ziditor pentru om”. „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă În cosmos, eu viața Întreagă am visat să trec Prutul” ( Grigore Vieru). Profesor Drd. Narcisa Boldeanu creionează cu delicatețe și recunoștință câteva gânduri ale confraților, privind omul și activitatea literară a regretatului poet. „Grigore Vieru face parte din acele personalități care apar numai În momente de răscruce ale unei istorii sau culturi”... Cronica literară este la loc de cinste. Onorabilul Viorel Dinescu calcă „teritoriul poetic
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs, și iatămă dedicat unei narațiuni subiective, tragico ironice, care să consemneze sfârșitul vindecării spiritului, după acei primi ani blestemați de captivitate comunistă. Confesându-mă unor confrați preocupați de literatură, unii m-au persiflat galeș, căci sunt umoriști de rasă, iar alții au zis că aș avea limbrici. Când le-am dovedit că, din punct de vedere medical, nu aveam limbrici, nu s-au lăsat convinși, contrazicându
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
plătește”. Dar nu toți au plătit pe planeta Pământ, iar din preasfintele ceruri, notele de plată ajung după anilumină. Am regretul sincer că nu posed acea Noblețe de tâlhar zămislită din Pământul care fură, două titluri recente de roman ale confratelui de cenaclu, Marian Călinescu, și nici darul povestitorului din fascinantele Amintiri din copilărie, în fapt, singurul har pe care cu titlu de excelență l-a deținut Ion Creangă pentru atâtea generații, l-a luat cu sine și s-a urcat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mănăstirii, care s-au ofilit În câteva clipe și s-au scuturat În cel mai rapid mod cu putință, ca la o poruncă. Și erau mulți trandafiri În curtea mănăstiri cu miile. Îngrozit, preotulcălugăr a povestit În cele din urmă confraților Întâmplarea petrecută cu ceva timp În urmă. Iar aceștia, cică, pătrunși de furie, l-ar fi blamat cu toții, izgonindu-l definitiv din rândurile lor. Iar el, se mai spune, cutreierat de păreri de rău și măcinat de chinuri lăuntrice, s-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
obțină efecte umoristice subtile. Autorul ne incită din start și ne provoacă la o nouă lectură. A câta? Mărturisesc aici că am pierdut numărul cărților de proză pe care le-am prefațat în ultimul deceniu, toate purtând semnătura tenacelui nostru confrate literar, eternul și fascinantul Constantin Slavic. și de această dată autorul ne desfată cu proze scurte - în care s-a specializat incontestabil, grație unei vaste experiențe de viață a octogenarului de acum, gazetar de când se știe, mare vânător și pescar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să se petreacă la fel în toate literaturile care au avut „complexul“ întârzierii la festinul modernității. Sesizând la timp rezistența tradiției literare persane și imposibilitatea desprinderii din ea a unor noi forme artistice, Sadegh Hedayat lansează un veritabil apel către confrații iranieni: „Voi, ceilalți, copii ai erei atomice, ce căutați în literatura anacronică? Literatura s-a schimbat complet. După Joyce, s-a terminat cu literatura de doi bani. Literatura înainte de Joyce și după Joyce. Asta-i tot.“ Până a ajunge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lume , cred că a făcut-o pentru că nu suporta i deea de a lăsa În urmă o viață ratată Într-o lume care nu era a lui , Într-o țară În care nu reușise să se adapteze”. Desigur, mai tînărul confrate al popularului Mitică, merge pe ideea sinuciderii. Prefațatorul cărții sale, sugerea ză o crimă a unor forțe ...oculte, pe care Furdui le ataca sis tematic. Mă rog, om muri și noi, și om vedea... Trist rămîne un alt aspect al
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care ăștia de la universitate le casaseră. Ascunzători avea el, dar avea, de asemenea, și colegi de schimb. Unul cel puțin la fel de descurcăreț ca și dumnealui. Așa că grijile lui nu erau legate doar de subtilizarea acelor materiale, ci și de dibăcia confraților. Și de parcă nu erau îndeajuns toate problemele astea, colac peste pupăză, Virgil, amicul de la șase care lucra la Administrația Domeniului Public pe un camion baban, nu-i dăduse nicio veste toată dimineața. Nici nu mai știa ce să facă. Deja
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a Scriitorilor ca o grădină închisă. Foarte bine. S-a înființat lângă ea o Asociație scriitoricească. Nu contează că ea a murit din start. De interes este aici matricea. Vrei să demolezi ceva - clădești alături altceva, similar, chiar în coasta confratelui insuportabil. Acțiunile de acest gen s-au ridicat ca valul și-au intrat în mitologia urbană, ca fapte culturale. Câteva sute de intelectuali și-au inventat acele confortabile locuri de muncă, la care visau de zeci de ani. Cam în
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
virtual este plin cu fotografii și filme de la orișicine are chef să le posteze acolo. Nu costă nimic, nu implică responsabilități grave. E un paradis al ieșirii din anonimat și al delațiunii. Filmul despre nevoile ziaristului transilvănean a atras atenția. Confrații l-au povestit în ziare, televiziunile de top l-au retransmis fără să pară deranjate că profesionalismul cade în umbră în fața avalanșei anonime de imagini supte din miezul aceleiași realități. Lumea Internetului deschide porțile micii culturi, ucigând fără remușcări mândra
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
nu mai fac față încălcărilor legii din cauza invaziei de străini, și chiar dacă nu-i arată cu degetul, în primul rînd, pe concetățenii noștri, românii ocupă și în Albion unul dintre primele locuri la infracțiuni. Ceea ce-i face relativ simpatici în comparație cu confrații lor într-ale nelegiuirilor veniți din alte țări e că nu se ocupă de terorism și că, cel puțin deocamdată, nu s-au lansat în tîlhării și omoruri, ci au preocupări ilegale non-violente. De curînd, în Spania, românii au reușit
Hoții noștri și mafioții lor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9195_a_10520]
-
obținut, să dea o nouă formă, proprie. Alexandru George nu procedează altfel, deși are o superioară eleganță stilistică a discursului detonator. Spre deosebire de criticul care se dorește prozator și prozatorul care se vrea critic, Cornel Regman nu se ridică, în evaluarea confraților, la nivele mai înalte. Nu are curiozități în ceea ce privește metoda, sistemul lor teoretic, operele de anvergură pe care, întâmplător, unii dintre aceștia le-au dat. Contestarea lor e una strict funcțională. Ea îi dă "criticului de a doua zi" punctul de
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]