12,271 matches
-
discretă, consumată în surdina, fără gesticulații paroxistice și fără afirmații patetice. În al doilea rînd îi țin alături răspunsurile, de un extrem rafinament, la provocările lumii sensibile, acele ieșiri la dialog fără nici o ipocrizie și fără vreo intenție subînțeleasa de confruntare. În al treilea și în ultimul rînd îi leagă o filosofie artistică unitară și o conștiință comună a creației. Pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă, arta nu este nicidecum o formă de dexteritate, o simplă abilitate a transferului
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
nessuno mai, o defel superficială comedie despre niște elevi ai zilelor noastre care, deși nu vor sa reediteze mai-ul '68, se revoltă și se baricadează în școală, protestînd "împotriva privatizării învățămîntului și standardizării individului". Hazul poveștii constă în subsidiara confruntare cu părinții, "îmburgheziți" ce nu-și mai amintesc decît vag ce i-a minat în luptă pe ei și au uitat cu totul frămîntările adolescentine, mai mult hormonale decît intelectuale. Deși o fetiță va reuși să trezească interesul unui coleg
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
mulțimea cea multă, banală, inconștiență și pasivă?". În fond, firele tuturor acestor texte converg spre un autoportret. "Spovedania" febrila, mereu reluată, retușata și completată, a romancierului, tinde la imaginea unui personaj, exprimat la persoana întîi, printr-un monolog, care, asumîndu-și confruntarea antitetica cu juna Georgetta, visează o expresie obiectivă. "Scandalul", "oroarea", "monstruozitatea" puse în joc aparțin unei tipologii luciferice. Afectînd debarasarea de literatură, Cezar Petrescu nu contenește a face literatura, implicîndu-si declarațiile dur-expiatoare în structurile acesteia: "Ce odios îți voi fi
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
țipari tot ce primim la redacție. Din motive de spațiu sau din motive care țin de calitatea textelor. Nu dorim să intrăm an dispute care pornesc de la pure răfuieli personale. Nici să ne risipim puținele pagini de care dispunem an confruntări pe teme minore. Facem, așadar, o selecție. Uneori ne deranjează tonul pe care se duce disputa. Nu considerăm ănjurătura o figură de stil acceptabilă. S-a ăntămplat și să rezumam unele articole, prea lungi ori inegale, sau sa refuzam a
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
ierarhia aprecierilor, toți participanții la concurs au dobândit un câștig esențial: acela de a trăi câteva zile la cote de maximă exigenta artistică menite să le dea impulsul necesar dezvoltării lor viitoare, șansa aprofundării potențialului propriu și poate și a confruntării cu marile succese. Atât ăDon Giovanni" cât și Gală au beneficiat de acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio care a răspuns cu flexibilitate și calitate sonoră la sugestiile și precizia baghetei experimentate și foarte antrenante a dirijorului Marco Balderi.
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
Secolul 20" din 1969, consacrat integral marelui romancier. Cedez ispitei de a reproduce din sumar cîteva repere: D. Merejkovski, Dostoievski și tragedia; M. Bahtin, Dante și românul polifonic al lui Dostoievski; Nathalie Sarraute, De la Dostoievski la Kafka; Ortega y Gasset, Confruntare cu Proust; George Steiner, De la românul gotic la realismul tragico-fantastic al lui Dostoievski. Efortului traducătorilor li s-au adăugat cîteva contribuții originale românești semnate de S. Damian, Virgil Nemoianu, Petre Stoica, Mircea Ivănescu, Marin Sorescu ș.a. Ar fi nedrept să
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
tunată“ de care se izbea orice minte vie depășind inhibiția ecleziastă, orice tentativă de adaptare a gândirii la real, a adus un rău enorm teoriei marxiste, provocând repulsie. A fost statuată platitudinea ca mulaj al personalității militante, s-a oprit confruntarea deschisă a opiniilor, examinarea la rece a imperativelor vieții. Chiar multe neajunsuri remediabile nu erau recunoscute și de aceea nu se remediau, persistând ideea că recunoașterea ar fi sinonimă cu slăbiciunea și cu înfrângerea. Domnea teama că o eroare explicabilă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
pe N.C. de o primejdie letală, făcând zid în jurul lui, omagiindul pentru felul cum se dedica țării pe urmele unor mari înaintași. Congresul al X-lea, când s-au pronunțat aceste pledoarii, avea loc la numai un an de la teribila confruntare și țara, PCR, Ceaușescu se găseau sub cea mai dură presiune (ideologică, politică, economică și militară) și amenințare sovietică. (Documentele care atestă această stare de lucruri se află la dispoziția oricui, în volumele aflate încă în librării, ale istoricului american
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
comportament corect în intreceri și competiții, în spiritul respectării adversarilor și partenerilor de întrecere, al acceptării deciziilor arbitrilor, al disciplinei în muncă. În Franța, fiecare etapă a școlarizării își aduce contribuția la formarea completă, echilibrată și coerentă. În primar, prin confruntarea cu diversele exerciții în jocurile sportive, elevii își explorează posibilitățile și își construiesc primele competențe. În ciclul gimnazial, elevii trec de la preadolescență la adolescență și cunosc transformările corporale, fizice și sociale importante. Educația fizică are datoria de a ajuta toți
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
mult decât că acesta, după negurosul decembrie, reapare în Lespezi cu preocuparea de a-i confecționa lui Beniamin o biografie de martir al Revoluției, expresie desigur a unui plan pe care tot Securitatea îl inițiase în imensa ei acțiune mistificatoare. Confruntările de stradă, fervoarea sinceră a revoluționarilor care clamau fericiți „Armata e cu noi”, după ce tot ea îi împușcase, toate acestea sunt expuse firesc, fără dramatism, s-ar zice,dar cu atât mai multă forță de convingere. Aș spune că avem
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
la nesfîrșit, într-un limbaj al cărui sens îl pricep doar pe jumătate. Ca și îndepărtații și necunoscuții lor colegi de la cealaltă margine a Europei, ei emit în permanență, cu o facondă iresponsabilă, „adevăruri” proprii care nu rezistă unei minime confruntări cu realitatea. Percepem și noi astăzi domnia Regelui Carol I mai degrabă în spiritul autorului Scrisorii pierdute decît în acela al datelor istorice obiective. Ultima parte a activității celor doi scriitori s-a caracterizat printr-o mutație sensibilă în raport cu ceea ce
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Cît il privește pe Caragiale - el nu a beneficiat, în secolul scurs de la moartea lui, decît de cîteva palide imitații în unele comedii românești de moravuri; evident, nici una n-a aspirat (nici măcar în glumă) la vreo comparație cu Scrisoarea pierdută. Confruntarea autorilor ulteriori cu I.L. Caragiale n-a putut avea la noi loc din cauza diferenței de statură și de categorie între maestru și scriitorii care i-au urmat. Ceea ce îi unește etern pe Eça și pe Caragiale este faptul că unul
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
praful, simbolul universal al nimicniciei. După ce enumeră cîteva din efectele sale distructive, ajunge la o sarcastică recuzare: „Praful care se desfată ca un gurmand veritabil cu iluziile poeților celebri” (Praful). Cinismul reprezintă nu o dată remediul la care face apel în confruntarea cu angoasele. Mostră: „să te naști cu har pentru scris/ e ca și cînd te-ai naște alcoolic” ( Ce departe sînt de voi). Cu toate că amintirile nu-l slăbesc pe acest tip tangent la bunurile terestre, ele au aici o factură
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
fi o problemă de gust natural. Așa a procedat cu vreo două luni în urmă autoarea unei anchete din „Dilema veche”. Gustul e una, iar judecata de valoare, alta. Aceasta din urmă nu e naturală, ci cultivată. Și rezultă din confruntarea cu alte judecăți de valoare. Operele literare nu se citesc crude. Ele trebuie coapte bine la cuptor. Dacă elevilor li se recomandă uneori să citească și critică înainte de a pretinde să aibă o părere personală, acest lucru nu se face
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
alte judecăți de valoare. Operele literare nu se citesc crude. Ele trebuie coapte bine la cuptor. Dacă elevilor li se recomandă uneori să citească și critică înainte de a pretinde să aibă o părere personală, acest lucru nu se face prin confruntarea dintre diferitele interpretări, ci prin punerea lor într-o singură oală, ca și cum ar putea să fie toate și în același timp împărtășite. Dascălii confundă adesea ipoteza cu interpretarea, deși una se bazează, corect, pe o probabilitate, iar cealaltă, incorect, pe
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
2012 și tradus imediat în românește de Editura Polirom. Mai puțin cunoscute sunt împrejurările politice în care scriitorul anglo-indian a ajuns pe lista neagră a musulmanilor radicali. În august 1988 se încheia, după aproape opt ani de absurdă și sângeroasă confruntare, războiul dintre Irak și Iran, în ruina aproape totală a ambelor state. Peste un milion de soldați și civili au căzut victimă măcelului care s-a dovedit, și în final, nu doar pe parcurs, fără niciun sens: granițele au rămas
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
dincolo“, adică o încercare de pătrundere în cunoștințele celuilalt spre a încerca să-l atragem de partea noastră, să ni-l „supunem“ spre a fi înțeleși. În același timp, mai presupune, în toată evidența, o așezare „față către față“ întru confruntarea de idei. Că acest lucru reușește (sau nu) este mai puțin relevant - atât timp cât demersul, - „persuadarea“, cum spune filosoful - celuilalt este o chestiune de capacitate personală de așezare a lui pe făgașul propriei gândiri, al propriului raționament, fără putință de a
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
Tânărul Prieten și Mai Știutorul hărțuindu-se cu o multitudine de întrebări, depășind neînțelegeri și practicând desțeleniri pentru ca, în final, să ajungă la acea complinire, dialogul nefiind o luptă în care se câștigă sau pierd bătălii, ci un teatru al confruntărilor împlinitoare „sub blânda lumină difuză a bunului-simț“. În ce zonă se manifestă înțelegerea/ cunoașterea? Să fie acea „societate spectacol“ sau „golul“ pe care atât de adesea îl folosește Mihai Șora pentru a da margini unui „nemărginit“? În copilărie, descoperise „nemărginirea
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
a materializat de-a lungul a doisprezece ani în Eu &tu &el &ea... sau dialogul generalizat, căci condeiul său nu a ostenit, ci doar s-a odihnit. Nefiind o luptă, dialogul poate fi reluat, autonomia preopinenților rămânând neștirbită, iar rodul confruntării fiind îmbogățitor amândurora. Îi rămâne cititorului opțiunea de a găsi criteriile și modul de a se hrăni din spusele Mai Știutorului după ce parcurge pagini cu adevărat incitante, spre a deveni din ademenit un ademenitor, iar, mai apoi, un „ademenit-împingător“, rostul
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
afară. Șansa lui (pe care o intuiește foarte bine și o și exploatează parțial) e aceea de a avea la dispoziție un protagonist al cărui profil interior permite jocul cu măști. E de ajuns să- l urmărim pe Caragiale în confruntările directe cu notabilitățile „vremii lui” ca să înțelegem că uneori diplomația e doar o formă de șarjă (a se vedea pp. 27 - 28, în care aparenta flaterie adresată mai-marilor e decodificată pe înțelesul rigoristului Slavici). Nu altceva face, în altă epocă
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
t e r e a f o s t 1992 a trebuit să plătim avocaților decontaminați: aceasta ne-a întâmplătoare și a avut loc atunci suma de 76 de mii de dolari. confirmat constatarea. când, în urma publicării unui articol Această confruntare ne-a ajutat Un rol important în dezvoltarea al meu în care discutam reciclarea deoarece Curtea din Los Angeles a relaț i i lor cu cl ienți i a jucat î n A m e r i c a n
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
reciclarea deoarece Curtea din Los Angeles a relaț i i lor cu cl ienți i a jucat î n A m e r i c a n J o u r n a l o f cerut ca orice altă confruntare pe participarea noastră (deveniți Orthodontics, cel mai important această temă să fie judecată numai negustori !) la meetinguri le jurnal de specialitate, un mare acolo. Ca urmare am fost lăsați de ortodonților atât din SUA cât și din fabricant a acuzat
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
despre Cutare, tu nu ai nici o vorbă bună despre el. • Toată admirația pentru cei care răspund genial la întrebări idioate (Nae Cernaianu). • Și tinerețea se învață. De la bătrâni. • Câte unul îți spune prostii și dacă îl întrebi cât e ceasul. • Confruntarea e între cei mulți și cei culți.. • E bine să ai pe cineva în spate...Dacă nu te cocoșează. • În războiul modern nu contează numărul baionetelor. 109 de Dorel Schor O F A P T Ă B U N Ă
Ziceri. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_83]
-
Războiul administrativ pe care îl duc de trei ani Consiliul Județean și Prefectura Dolj pare a nu avea sfârșit. O informație oferită de oficialii CJ Dolj, ce se dorea o dovadă care să ateste faptul că CJ are dreptate în confruntările cu Prefectura din instanță a scos la lumină cât de neunitar judecă magistrații Dolj. Mai mult, instanțele par să aibă favoriți, informează Gazeta de Sud. Autor: Adi Stroescu De exemplu, în nouă din cele zece procese pe contencios administrativ dintre
Justiţie împărţită în două. Tribunalul cu Prefectura Dolj, Curtea de Apel Craiova de partea Consiliului Judeţean () [Corola-journal/Journalistic/24341_a_25666]
-
și minciunii, o altă formă a oprimării la care era supus scriitorul, obligat să se supună constrângerilor mutilante ale cenzurii. Edificator, pentru o astfel de condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului în care sunt evocate avatarurile apariției romanului Plicul negru. Confruntarea cu cenzura, cu mutilările și opresiunile impuse de ideologia comunistă l-a determinat, în cele din urmă, pe scriitor să părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a celui ce părăsește matca originară, pentru a se integra într-
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]