11,501 matches
-
prezidențiale în favoarea partidului pe care l-a inventat. Cu excepția PMP, a pus toate celelalte partide în aceeași "oală", a atacat PDL și PNL, pentru derutarea electoratului. Am spus-o și o repet: în ciuda acestor atacuri de fațadă, menite să creeze confuzie, "marele partid" de dreapta nu este de dreapta, ci este creația lui Traian Băsescu, prin care încearcă să-și păstreze puterea și după încheierea mandatului său". "'Nu vă lăsați înșelați', a spus ieri Președintele către români. Cum reducerea CAS, pretextul
Călin Popescu Tăriceanu demontează discursul lui Traian Băsescu. O viclenie, ca în 2009 by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21732_a_23057]
-
PREZIDENȚIALE 2014. Nu am auzit niciodată o explicație plauzibilă din partea domnului Tăriceaunu(...) nu cred ca va fi o problemă electorală. Va avea un număr de voturi, sociologii spun und va la 6-7%, însă nu cred că oamenii vor face o confuzie între noua formațiune, care este clar un UNPR, un fel de satelit al PSD-ului și ACL”, a spus Klaus Iohannis.
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Klaus Iohannis, trist că Tăriceanu candidează by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21872_a_23197]
-
dintre Sorin Blejnar și Traian Băsescu: Traian Băsescu: Alo Sorin Blejnar: Să trăiți, domnu președinte Traian Băsescu: Salut, Sorine. Sorin Blejnar: V-am trimis o dată pe mail situația aia cu constructorii. Traian Băsescu: Da. Mă, eu am și făcut o confuzie că era primul în lista datornicilor Tehnologica și am zis că e o listă cu constructori. Da nu erau numai constructori acolo. Sorin Blejnar: Este, este datornic. Dar a început procedura de executare pe el. Traian Băsescu: Da. Sorin Blejnar
STENOGRAME Băsescu-Blejnar. Fost consilier al lui Traian Băsescu, ARESTAT by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21965_a_23290]
-
tematiciile cărțiior sale, vom găsi reflectat în ele însăși destinu lui sinuos, ce i-a marcat viața: „Anotimpul legendelor”, publicat la București, 1976. Au urmat apoi cărțile publicate în exil: „Poeme pribege”, „România în exil”, „O fugă din hazard”, „Era confuziilor”, „Poèmes sur feuille d'érable”, „Poeme îndoliate”, „Văd lumina”, „Singur împotriva destinului”, „Vise colorate”, „Metafore risipite”, „Om de povară” și „Toamna vine”, citând doar câteva dintre ele. Dar cine este George Filip? Sunându-l la telefon, robotul îți va răspunde
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
alienantă în sfera artei: "Dacă trezirea culturii noastre a coincis cu aceea a vieții politice și naționale, dintr-o adevărată letargie istorică și pe pragul unei Europe de milenară tradiție spirituală, și dacă în această perioadă de început era explicabilă confuzia între planurile politice și cele de cultură, dacă aceasta din urmă a fost atunci nevoită să suporte rolul ingrat de slujnică a politicii, - perioada cea nouă de adevărată expresie a calităților creatoare românești se năștea doar în clipa cînd formele
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Ov. S. Crohmălniceanu la Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se părea că "ceea ce biruise după înverșunate lupte ideologice ale contemporaneității maioresciene", și anume "valoarea estetică", alcătuia "un bun definitiv cîștigat, o evidență de neclintit". Atît Sămănătorul, care forma "focarul cel mai periculos al confuziei între ideea estetică, cea etică și cea etnică", precît și Gîndirea, "lipsită de un condei critic de autoritate", dădeau impresia a fi fost "înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică și chiar antiestetică - împrejurări provenite din curente ce bîntuiau peste și dinspre culturi dinafara granițelor noastre, acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui Titu Maiorescu
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
și dinspre culturi dinafara granițelor noastre, acel spirit sămănătorist, al confuziilor mai sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui Titu Maiorescu)? Elementele ideologice au invadat zonele creației, mistificînd, deturnînd, infectînd în proporții catastrofale structurile și conștiințele estetice. Cuvîntul de ordine era o tendențiozitate extraestetică, la început socială, apoi naționalistă, contrazicînd brutal
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
de peste hotare. E grăitoare lipsa de ecou pînă și a traducerii franceze a unui roman foarte apreciat în țară, precum Moromeții. Nu e nevoie, credem, a insista suplimentar pe necesitatea, stringentă la ora actuală, a unor revizuiri care să elimine confuzia între artistic și politic, revizuiri dictate de vitalitatea principiilor lui T. Maiorescu și E. Lovinescu, rememorate, în chip oportun și sagace, în cuprinsul Manifestului Cercului literar din Sibiu. Ele trebuie să opereze preponderent asupra epocii comuniste, în care cenzura și
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
ca să fie pe placul comunității europene către care se tinde, și să pară că sunt doar adăposturi temporare, de unde copiii vor fi adoptați de "străini" mai ales, sau oblăduiți, în grup, de familii autohtone - "Centre de plasament", pretându-se la confuzii cu "plasament pentru șomeri" sau ca și cum ar fi "Consignații pentru copii") nu sunt, toate, și în ciuda "ajutoarelor", mult mai apetisante decât "înainte", și astfel nu puțini locatari fug din ele. Și oricum, la 18 ani ei sunt dați afară (aceasta
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
este de a acumula conotații afective, ironice sau chiar ușor depreciative. Deocamdată, în cazul lui făniță, cred că predomină nota glumeață și de simpatie: impresia generală e produsă de percepția derivatului ca nou și neobișnuit, ca și de posibilitatea de confuzie cu valoarea diminutivală a sufixului.
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
fonetic. Circulația îi este atestată chiar în textul aromânesc din dicționarul Matildei Caragiu Marioțeanu: ""Machidonu'" singuru nu-i numâ bunâ, câ nâ minteaști cu alti mileț ditu Balcani"; în versiune română: ""macedonean"/ "machidon" singur nu-i nume bun, căci creează confuzie cu alte neamuri din Balcani". în presa actuală apare deci substantivul macedon cu sensul "aromân": "numele meu este Hagivreta Tascu, sînt macedon, mi se spune "Stere", nu am cazier și sînt total împotriva impostorilor" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
formă pitorească, popular-familiară, cu mai multă încărcătură afectivă. în plus, în măsura în care cuvîntul popular se specializează pentru sensul "aromân" - sau, poate mai exact, "aromân din România"-, iar cel cult, macedonean, rămîne cu sensul "originar din Macedonia, locuitor al Macedoniei", posibilitatea de confuzie se reduce mult.
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
de ambe sexe". Primii ani de după 1989 sînt cu năduf apreciați ca o epocă "în care cartea românească a fost uzurpată din tronul ei, stuchită fiind de fundamentaliștii de alba-neagra și înlocuită fiind de sandre roze pe sub fuste". O habituală confuzie între "roșii" și "albi" e menită, desigur, a discredita inocența istoriei, atîta cîtă mai e: "O stare paranoică, un fel de inocență paranoică le șoptește tuturor acestor cavaleri roșii și albi că ei sînt destinați să făurească o nouă istorie
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ce țin de creație, creativitate. Dar nu, așa ceva este exclus din capul locului căci ar bulversa bunătate de public, plătitor de bilete de cinema. Totul trebuie să fie simplu, clar precum lumina zilei, povestea ordonată cronologic pentru a nu crea confuzii - cine cu cine, de ce și cînd. Dar să aflăm cum se naște o asemenea drăgălașă vacanță intelectuală. Cu surpriză și emoție aflăm că lucrul la scenariu a durat, nici mai mult nici mai puțin, decît patru ani. Scenaristul Richard Curtis
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut priceperea să impresioneze de la început (pe amatorii de originalități) printr-o aparentă vînjoșenie țărănească. Sub limbajul dur, crispat și fălos se ascunde multă confuzie intelectuală; I.G. nu are un orizont spiritual suficient de larg, nici țeluri artistice precise. Are în schimb multă ambiție și o dîrzenie de om întunecat. În epoca poemelor epice, a mers mai departe decît ceilalți tineri și ne-a fericit
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
o viață de atunci. În altele, mă văd silit să recunosc că nostalgia bunelor vremuri de pînă în '89 cunoaște un proces de întinerire căruia îi lipsește obiectul. Ceaușism, fără Ceaușescu, ordine totalitară, dar fără totalitarism. Aici există, cred, o confuzie ușor de înțeles. Confuzia provocată de schimbarea ierarhiilor sociale de pînă în '89, schimbare în care mulți nu pot, iar alții nu vor să se recunoască. Nici aceștia nu se mai simt legați de 23 August, ci de egalitatea în
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
În altele, mă văd silit să recunosc că nostalgia bunelor vremuri de pînă în '89 cunoaște un proces de întinerire căruia îi lipsește obiectul. Ceaușism, fără Ceaușescu, ordine totalitară, dar fără totalitarism. Aici există, cred, o confuzie ușor de înțeles. Confuzia provocată de schimbarea ierarhiilor sociale de pînă în '89, schimbare în care mulți nu pot, iar alții nu vor să se recunoască. Nici aceștia nu se mai simt legați de 23 August, ci de egalitatea în eșec a vremurilor acelora
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
gîndi conform cu postmodernitatea. Însă indiferent unde plasăm compoziția, sub ce sferă de influență teoretică, analize precum cea oferită de Lester Faigley au avantajul de a ne aminti că orice "adopție" se face cu un preț, că ea poate duce la confuzie și incoerență, sau dimpotrivă, poate ajuta o disciplină să-și sedimenteze procesul de formare, să-și găsească matca potrivită. Lester Faigley, Fragments of Rationality. Postmodernity and the Subject of Composition, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh and London, 1998, 285 pag
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely face exegeză împotriva curentului, accentuând tocmai caracterul de cerc închis al grupului; criticul clujean ajunge la aceeași concluzie ca și Katherine Verdury - miza disensiunilor privind periculoasa fascinație a literaturii fiind o confuzie canonică. Diversitatea scriiturilor se poate constata prin comparația a două eseuri: Dualismul motivațional în psihoistorie și Visul lupului de stepă. în cazul celui dintâi, textul e sobru, prezentând studiul lui Lloyd deMause și ecourile acestuia, oferind câțiva termeni de comparație
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
mințit în ceea ce privește sistemul de valori, pentru că aici, mă întorc iar la o obsesie a mea, sîntem pe o piatră de încercare. - Cînd sistemul de valori s-a bulversat, cînd au început valorile să fie întoarse pe dos și a apărut confuzia, care din păcate continuă la fel de vesel și astăzi? - Prima dată a fost după invazia rusească din 1944, că nu pot s-o numesc altfel, s-a făcut o răsturnare a sistemului de valori voită. Evident cu intenția de a se
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
s-a făcut o răsturnare a sistemului de valori voită. Evident cu intenția de a se tăia rădăcinile simțămîntului național. Era foarte clar pentru oricine fusese educat cum fusesem noi, generația mai veche, în spiritul tradițional. Atunci s-a făcut confuzia enormă la școala aceea de scriitori, la pepiniera aceea de scriitori, cum zicea Sadoveanu. Vă aduceți aminte ce se petrecea, n-aveau voie să citească Rebreanu, Arghezi, dar nu mai vorbim de Ion Barbu, mă rog, erau tot felul de
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Alexandra Olivotto Consecințele hibridizării, adică o sumă de confuzii pe care ea le iscă la tot pasul sunt puse în discuție după lectura volumului Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. De la început, miza cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
volumului Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. De la început, miza cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului" - critică literară sau psihologie ? Primul capitol transgresează grațios ambele domenii, abandonând cititorul în derivă; confuzia ia proporții abia odată cu al doilea capitol care subminează premisele celui dintâi: se afirmă că "în scrisori e bufonul Gary, în Jurnal e autenticul Sîrbu", că există diferite imagini ale scriptorului și totuși elemente din ambele se coroborează pentru a
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
valorile" descoperite în diverse domenii (dintre care, evident, cel literar predomină în această panoplie axiologică) sunt subminate de această motivație extraliterară. Modul în care Elvira Sorohan îl citește pe Ion D. Sîrbu este mult prea simpatetic - de aici derivă și confuzia persoană-personaj - iar cititorul e forțat să aibă mereu la îndemână două atitudini: una de compătimire pioasă și alta de "trezie analitică", de receptivitate intelectuală acută pentru a putea urmări meandrele textului critic. Această monografie cu deschideri interdisciplinare e utilă deopotrivă
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]