KorAP: Find »[drukola/base=conifer & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...69 >

1,709 matches

Corola-website/Law/114403_a_115732

Denumirea produsului crt. tarifara 1. 4401.10.00 Lemn de foc sub formă de trunchiuri, bușteni, �� ramuri, vreascuri sau forme similare 2. 4401.21.00 Lemn sub formă de plăci sau particule de conifere 3. 4401.22.00 Altele decât conifere 4. 4401.30.10 Rumeguș 5. 4401.30.90 Altele - deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de bușteni, brichete, �� pelete sau sub forme similare 6. 4403.10.10 Stâlpi de conifere (tratați cu vopsea, creozot sau alți

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
3. 4401.22.00 Altele decât conifere 4. 4401.30.10 Rumeguș 5. 4401.30.90 Altele - deșeuri și resturi de lemn, chiar aglomerate sub formă de bușteni, brichete, �� pelete sau sub forme similare 6. 4403.10.10 Stâlpi de conifere (tratați cu vopsea, creozot sau alți agenți de conservare) de o lungime nu mai mică de 6 m, dar nici mai mare de 18 m, cu circumferință bazei de peste 45 cm, dar nu mai mult de 90 cm, injectați sau

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
lungime nu mai mică de 6 m, dar nici mai mare de 18 m, cu circumferință bazei de peste 45 cm, dar nu mai mult de 90 cm, injectați sau altfel impregnați într-un anumit grad 7. 4403.10.91 De conifere 8. 4403.10.99 Altele 9. 4403.20.00 Lemn brut, cojit, simplu fasonat sau cioplit, de conifere 10. 4403.91.00 De stejar 11. 4403.92.00 De fag 12. ex.4403.99.10 De plop 13. 4403.99

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
45 cm, dar nu mai mult de 90 cm, injectați sau altfel impregnați într-un anumit grad 7. 4403.10.91 De conifere 8. 4403.10.99 Altele 9. 4403.20.00 Lemn brut, cojit, simplu fasonat sau cioplit, de conifere 10. 4403.91.00 De stejar 11. 4403.92.00 De fag 12. ex.4403.99.10 De plop 13. 4403.99.20 De castan 14. ex.4403.99.80 Altele 4404 Lemn despicat; prăjini despicate; stâlpi, țăruși și pari

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
și pari de lemn, ascuțiți, neascuțiți, netăiați longitudinal; bețe cioplite sau rotunjite sumar, dar netorsionate, necurbate, nici altfel prelucrate, pentru bastoane; umbrele, mânere de scule sau similare; altele, lame, benzi de lemn și produse similare 15. 4404.10.00 De conifere 16. 4404.20.00 Altele decât de conifere 17. ex.4405.00.00 Lâna de lemn 18. 4406.10.00 Traverse de lemn pentru căi ferate sau similare, neimpregnate 19. 4406.90.00 Alte traverse de cale ferată sau similare

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
bețe cioplite sau rotunjite sumar, dar netorsionate, necurbate, nici altfel prelucrate, pentru bastoane; umbrele, mânere de scule sau similare; altele, lame, benzi de lemn și produse similare 15. 4404.10.00 De conifere 16. 4404.20.00 Altele decât de conifere 17. ex.4405.00.00 Lâna de lemn 18. 4406.10.00 Traverse de lemn pentru căi ferate sau similare, neimpregnate 19. 4406.90.00 Alte traverse de cale ferată sau similare 4407 Lemn tăiat sau cioplit longitudinal, spintecat sau

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
manele) 4701.00 Pastă mecanică din lemn 41. 4701.00.10 Pastă termomecanica din lemn 42. 4701.00.90 Altele ��4703 Pastă chimică de lemn, tratată cu soda sau sulfat, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 43. 4703.11.00 De conifere 44. 4703.19.00 Altele decât de conifere 4704 Pastă chimică de lemn, tratată cu sulfit, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 45. 4704.11.00 De conifere - nealbita 46. 4704.19.00 Altele decât de conifere - nealbita 47. 4704.21

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
4701.00.10 Pastă termomecanica din lemn 42. 4701.00.90 Altele ��4703 Pastă chimică de lemn, tratată cu soda sau sulfat, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 43. 4703.11.00 De conifere 44. 4703.19.00 Altele decât de conifere 4704 Pastă chimică de lemn, tratată cu sulfit, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 45. 4704.11.00 De conifere - nealbita 46. 4704.19.00 Altele decât de conifere - nealbita 47. 4704.21.00 De conifere - semialbita și albita 48. 4704

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
soda sau sulfat, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 43. 4703.11.00 De conifere 44. 4703.19.00 Altele decât de conifere 4704 Pastă chimică de lemn, tratată cu sulfit, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 45. 4704.11.00 De conifere - nealbita 46. 4704.19.00 Altele decât de conifere - nealbita 47. 4704.21.00 De conifere - semialbita și albita 48. 4704.29.00 Altele decât de conifere - semialbita și albita 49. 4705.00.00 Pastă semichimica de lemn Cu "ex

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
4703.11.00 De conifere 44. 4703.19.00 Altele decât de conifere 4704 Pastă chimică de lemn, tratată cu sulfit, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 45. 4704.11.00 De conifere - nealbita 46. 4704.19.00 Altele decât de conifere - nealbita 47. 4704.21.00 De conifere - semialbita și albita 48. 4704.29.00 Altele decât de conifere - semialbita și albita 49. 4705.00.00 Pastă semichimica de lemn Cu "ex" s-au marcat situațiile în care, din întreaga pozi

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
19.00 Altele decât de conifere 4704 Pastă chimică de lemn, tratată cu sulfit, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 45. 4704.11.00 De conifere - nealbita 46. 4704.19.00 Altele decât de conifere - nealbita 47. 4704.21.00 De conifere - semialbita și albita 48. 4704.29.00 Altele decât de conifere - semialbita și albita 49. 4705.00.00 Pastă semichimica de lemn Cu "ex" s-au marcat situațiile în care, din întreaga pozi��ie tarifara, este neadmis temporar la export

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
tratată cu sulfit, cu excepția pastei tratate cu dizolvanți 45. 4704.11.00 De conifere - nealbita 46. 4704.19.00 Altele decât de conifere - nealbita 47. 4704.21.00 De conifere - semialbita și albita 48. 4704.29.00 Altele decât de conifere - semialbita și albita 49. 4705.00.00 Pastă semichimica de lemn Cu "ex" s-au marcat situațiile în care, din întreaga pozi��ie tarifara, este neadmis temporar la export numai produsul sau grupa de produse menționate. Anexă 5 COMPONENȚA Comisiei

ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/114403_a_115732]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

I, 182) „Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă.” (M. Eminescu, P.L., 5) Recțiunea orientează flexiunea când atributul se realizează prin substantiv sau pronume. Regentul impune termenului-atribut cazurile: • nominativ 43: „Este un conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/576_a_929

DE REȚINUT Carpații Orientali sunt alcătuiți din roci diferite cu succesiune vest-est (paralelă): în vest roci vulcanice, în centru șisturi cristaline, în est roci sedimentare. au fragmentare accentuată; altitudini frecvente între 1 0001 900 m; se întâlnesc păduri compacte de conifere și fag; bogății de subsol variate. RELIEFUL 9 • Menționați pe baza analizei hărții de la pagina 8 țările pe care se desfășoară lanțul carpatic. • Explicați afirmația din text: „Carpații reprezintă un castel de ape“. • Desprindeți din analiza hărții fizice a Europei

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
șisturi cristaline și granite care le dau masivitate. Doar la margini se află și culmi calcaroase, în care există chei și peșteri. În această regiune există multe circuri, văi și lacuri glaciare, o întinsă zonă cu pajiști alpine, păduri de conifere și foioase. Munții Godeanu au o poziție aproape centrală. În jurul vârfurilor de peste 2 000 m (Gugu, 2 291 m) se găsesc circuri și văi glaciare. Munții Retezat, care se desfășoară în nord-est, se termină prin versanți cu pantă mare deasupra

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat, ca o consecință a influențelor climatice din sudul continentului, se dezvoltă o vegetație care cuprinde specii de plante iubitoare de căldură; au cel mai mare număr de așezări omenești din Carpați, prezente în lungul văilor, în depresiuni și

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai ales în depresiuni, pe culoarele de vale și pe dealurile mai joase, vegetația de pădure a fost înlocuită de om cu pășuni, fânețe, culturi pomicole și viticole. Etajul coniferelor se desfășoară între 1 200 și 1 800 m, dar în nordul Carpaților Orientali limitele se află mai jos. Etajul coniferelor cuprinde în întregime regiunea montană, dar are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
dealurile mai joase, vegetația de pădure a fost înlocuită de om cu pășuni, fânețe, culturi pomicole și viticole. Etajul coniferelor se desfășoară între 1 200 și 1 800 m, dar în nordul Carpaților Orientali limitele se află mai jos. Etajul coniferelor cuprinde în întregime regiunea montană, dar are o dezvoltare mare în regiunea mai înaltă a Carpaților Orientali (Munții Maramureș, Obcina Mestecăniș, Munții Bistriței, Munții Călimani - Gurghiu - Harghita, Munții Ceahlău, Munții Hășmaș etc.), în toate masivele din Carpații Meridionali și în

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
în Munții Bihorului. La partea inferioară, la altitudini de 1 000 - 1 200 m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m.

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste 2 000 m. Între 1 800 m și 2 000 m se face trecerea între această zonă și etajul pădurilor de conifere. În etajul subalpin, elementele caracteristice care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
castan comestibil, iasomie etc. Importanța vegetației constă în faptul că este: componentă însemnată a peisajului geografic (de exemplu, păduri de câmpie, de munte, din luncile râurilor etc.); sursă de material lemnos care se exploatează pentru cherestea, mobilă, masă lemnoasă de conifere, fag, dar și din alte esențe; mediu pentru existența animalelor (oferă adăpost, hrană); element de protecție a solului împotriva eroziunii, a alunecărilor. FAUNA Varietatea și bogăția în specii se datorează complexității condițiilor de viață în cadrul cărora vegetația este cea mai

GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]