1,097 matches
-
caz ale obiectelor." (2001: 17). 164 Coppock (2004) propune ca generalizarea să fie corectată în sensul că verbul se acordă doar cu nominalul în acuzativ căruia îi atribuie cazul acuzativ. În maghiară există contexte în care verbul se folosește la conjugarea obiectivă în prezența unui nominal în acuzativ care nu este complementul său, dar și contexte în care verbul nu se acordă cu nominalul în acuzativ din propoziție. 165 La Fuß (2005), acesta nu este un criteriu separat, ci este legat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
detranzitivizează propoziția (situația obișnuită din limbile ergative): Qimmiq angum-mik kii-si-v-u-q (apud Bittner și Hale 1997 [1993]) câine om-INS mușca-ANTIPAS-IND-[tr]-3sg ' Câinele îl mușcă pe om', iar în warlpiri structura reprezentativă pentru antipasiv este o construcție conativă − verbul rămâne la conjugarea tranzitivă, iar subiectul păstrează marcarea ergativă: Maliki-rli ka-rla-jinta ngarrka-ku yarlki-rni (apud Bittner și Hale 1997 [1993]) câine-Erg. pers.3sg-D-ANTIPAS om-Dat. mușca-NPST ' Câinele mușcă la om'. În eschimosă, antipasivul este încorporat în baza verbului, iar în warlpiri, elementul care reprezintă antipasivul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de corespondență. Faptul că noțiunea de tranzitivitate scalară este aplicabilă unor sisteme lingvistice diferite, deci și limbilor ergative, este susținut de studii rezervate acestei probleme. Hagège (1981: 67)64 arată că în comox lhaamen, limbă amerindiană, există două paradigme de conjugare obiectivă, însoțite de indici de tranzitivitate forte și de indici de tranzitivitate slabă. Kachru (1987: 224) analizează problema tranzitivității în hindi. Pentru definirea acestui concept potrivit cu realitățile limbii investigate, este nevoie de câteva trăsături sintactico-semantice: prezența subiectului, animarea, agentivitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la timpul trecut sau la aspectul perfectiv (Van de Visser 2006: 203). Ergativitatea acestor limbi constituie un fapt de originalitate tipologică în familia indo-europeană (Montaut 1998b: 139, 2006). Grierson (1903−1928)4 a clasificat limbile indo-europene în cercuri, în funcție de lipsa conjugării verbale la trecut: (a) cercul interior (hindi, urdu, panjabi de est) − nu există mărci de persoană la trecut, ci numai acord în gen și număr; (b) cercul mediu (bhopuri, hindi de est); (c) cercul exterior (marathi, gujarati, bengali, oriya, assamese
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă de timpul verbal. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Există două tipuri de conjugare: tipul sintetic, puțin utilizat și tipul perifrastic, construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Tonga (Pacificul de Sud). 100 000 de vorbitori. Trei registre, între care diferențele sunt mai ales lexicale, după cum adresarea se face către rege, către nobili (aproximativ 30) sau e vorba de limba uzuală. Nu există opoziție verb/nume. Nu există conjugare și declinare. Categoria de număr are trei valori: singular, dual și plural. Unitățile limbii sunt fie elemente unifuncționale (gramaticale), care marchează predicatul și indică ordinea determinanților acestuia, fie elemente plurifuncționale (lexicale, intraductibile în afara contextului). Elementele gramaticale se împart în două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ora de față (date fiind enormele acumulări ale exegezei) studiul monotematic, Theodor Codreanu critic prezent de mai mulți ani în revistele literare, cu deosebire în "Ateneu" încearcă, în Eminescu Dialectica stilului, o sinteză, de mare ambiție, a tuturor substructurilor operei. Conjugare de metode stilistică, tematism, comparatistică desfășurând o scriitură multiplană, demersul lui Theodor Codreanu este animat de o neobișnuită fervoare asociativă. De aici farmecul și de aici, totodată, riscurile cărții. Premisele teoretice sunt două: romantismul eminescian este "romantismul fundamental", sintagmă ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stilistică, știe să utilizeze de oriunde ceea ce i se pare convenabil. Alții făcând confuzia între "cultură" și simpla însușire a unor procedee, aplică în studierea câte unui scriitor român o singură metodă învățată din exegeza occidentală; dar aici e o conjugare de metode, cu disocieri cu tot, și comentariul arată nu abilitate de tehnician, ci o adevărată cultură înțeleasă. Organizarea materiei se supune criteriului stilistic (nouă "cercuri dialectice", orânduite logic în determinări reciproce) ceea ce indică o întărire metodologică obținută prin studierea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
universului. Există, după cum se știe, trei tipuri de simetrii: simetria parității spațiale care identifică fenomenele fizice reflectate și care în plan mito-poetic se proiectează în cupluri ca Enkidu-Ghilgameș, Oreste-Pilade (pomenit și de Eminescu), Dafnis și Chloe, Romeo și Julieta, simetria conjugării de sarcină care explică dublul, oglinda magică sau cea pură; simetria temporalității (identificabilă la Proust). Descoperirea particulei și antiparticulei a periclitat primul tip de simetrie, iar alte descoperiri au zdruncinat a treia simetrie sau tipul combinat al celei dintâi cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
erau următoarele: la clasa I se predau cititul și scrisul; la clasa a II-a se introducea scrierea dictando, cititul "slobod" din cărți, cele patru operațiuni aritmetice, precum și o gramatică elementară a limbii române ce cuprindea exerciții de declinări și conjugări ale verbelor; în clasa a III-a era introdus catehismul legii ortodoxe, alături de elemente de gramatică românească, de geografie și de aritmetică practică. Clasa a IV-a avea prevăzut în pachetul disciplinelor predate începuturi de geometrie și mecanică practică, completate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați și integrați parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va îndepărta decisiv de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuitate statală. Însă în locul unei rupturi ori negări avem mai degrabă o schimbare de accent. Patrimoniul istoriografic de factură luministă moștenit de la Școala Ardeleană, fără să fie contestat fățis, a fost preluat în mare mare și supus unei îmbogățiri romantice. Conjugarea celor două paradigme istoriografice (luminismul Școlii Ardelene și romantismul pașoptist) a dat prima formulă completă și clară a conștiinței naționale românești, de pe platforma căreia s-au ridicat revendicările politice (naționaliste) și sociale (democratice) pe durata întregului secol al XIX-lea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a ajunge la pledoarii susținute: pentru așezarea valorii în prim-planul fenomenului sportiv, pentru comunicare, ca liant între performer și public, pentru obligativitatea însușirii mentalității de învingător, pentru ieșirea din mediocritate, pentru asocierea sportului cu valențele artei, inteligenței, imaginației, pentru conjugarea fericită a rezultatului cu spectacolul, în fine, pentru "o nouă revoluție" în sportul românesc: fiecare meci să se joace cinstit, pe teren. Fi-va vreodată? Om trăi și om vedea. Subintitulată "jurnal sentimental", cartea chiar probează certă investiție de sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
intra-muros (mergând uneori până la a muta sediul episcopatului pentru a găsi o mai bună amplasare viticolă). La inițiativa episcopilor, canonicii întrețineau și ei vii, de multe ori în vecinătatea celor ale șefului lor diocezan. Marile podgorii se vor naște prin conjugarea dintre un scaun diocezan și un curs de apă navigabil 80 (exemple în acest sens sunt Bordeaux, Lyon, Besançon, Tours, Chartres, Le Mans, Paris, Rouen, Metz, Colmar, Mainz, Koblenz, Köln, Trier etc.). Expansiunea viței-de-vie va fi cu atât mai importantă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în prima clasă gimnazială la 2 în ultima clasă, iar complexitatea lor crește de la scrierea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literaturii”, ESDP, București, 1960. [11] MILICESCU, Șt. Emilia, Probleme de metodică. Limbă și literatură, „Analiza textului literar”, București, ESDP, 1960. [12] POALELUNGI, Gh., Predarea timpurilor și a modurilor, GI, XII, 1960, nr. 590, p. 4. [13] POALELUNGI, Gh., Despre predarea conjugărilor, GI, XII, 1960, nr. 585, p. 6. [14] POPESCU, Ion, Predarea limbii române la clasele VIII X, L, III, 1960, nr.3(38), p. 8. [15] Probleme de metodică. Limba și literatură. Comunicări la sesiunea din 1960, București, E.S.D.P., 1960
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gramatică. Stilistică. Texte complexe. [București], Editura Lucky, [f.a], 288 p. [80] DUMITRU, ION, Ascultarea predării o acțiune cognitivă, Tribînv, 6, nr.301, 1995. 1. [81] EICHER, KAREN; ȚEGHIU, LIVIU, Romanian Verbs. Conjugation Handbook for Foreigners. Verbe românești. îndrumător de conjugare pentru străini. Timișoara, Editura Sedona, 1995, 142 p. [82] ELEMENTE de sintaxă.Metode de analiză, Paralele, nr.9-10, 1995, 14-26. [83] FEDER, MARICELA, Abecedar pentru școlile ajutătoare: clasa a II-a / Maricela Feder, Ecaterina Zahe, - București: Editura Didactică Și Pedagogică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
un psihopat care voia totul pentru el", CronR, 6, nr. 1668. 13 iul. 1998, 1. 3 [la examenul de limba română pentru admiterea în liceu]. [90] EICHER, KAREN; ȚEGHIU, LIVIU, Romanian Verbs: Conjugation Handbook for Foreigners. Verbe românești: îndrumător de conjugare pentru străini.Ediția a II-a. Timișoara, Sedona, 1998, 160 p. [91] EXERCIȚI și texte pentru consolidarea cunoștințelor la clasa I: aplicații la abecedarul Editurii didactice / Angelica Gherman. - București: Elis, 1998 (I. Coresi). Prezenta lucrare constituie un auxiliar al abecedarului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
al limbii române, Editura Corint, București, 2009. [7] BARBU, AMELIA; FLOROIU, ANA MARIA; IONIȚĂ, ISABELLA, Limba și literatura română: genurile literare: repere teoretice, aplicații, modele de rezolvare ale noilor variante bacalaureat 2009, București, Gabriel, 2009, 168 p. [8] BARBU, ANA-MARIA, Conjugarea verbelor românești: dicționar: 7500 de verbe românești grupate pe clase de conjugare, București, Editura Coresi, 2009, 261 p. [9] BARCAN, ELRNA; ANDREESCU, LENUTA, Caiet de limba română pentru clasa a V-a, Caracal, Hoffman, 2009, 80 p. [10] BARCAN, ELRNA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MARIA; IONIȚĂ, ISABELLA, Limba și literatura română: genurile literare: repere teoretice, aplicații, modele de rezolvare ale noilor variante bacalaureat 2009, București, Gabriel, 2009, 168 p. [8] BARBU, ANA-MARIA, Conjugarea verbelor românești: dicționar: 7500 de verbe românești grupate pe clase de conjugare, București, Editura Coresi, 2009, 261 p. [9] BARCAN, ELRNA; ANDREESCU, LENUTA, Caiet de limba română pentru clasa a V-a, Caracal, Hoffman, 2009, 80 p. [10] BARCAN, ELRNA; ANDREESCU, LENUTA, Caiet de limba română pentru clasa a VIII-a, Caracal
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
liber cu o poveste!: caiet pentru timpul liber: clasa a IV-a: română, Pitești, Paralela 45, 2010, 114 p. [116] STAN, MARIANA, Comunicarea scrisă și construcția ei la clasa a II-a, Hațeg, [s.n.], 2010, 41 p. [117] STERPU, IOLANDA, Conjugarea verbului românesc: gramatică și exerciții pentru străini, Iași, Junimea, 2010, 225 p. [118] SVÎGNEA, ALINA BIANCA, Modalități de formare a pluralului la substantive în limba română contemporană: reguli și abateri, Craiova, Sim Art, 2010, 64 p. [119] ȘCHEAU, MIHAELA-NADINA, Să
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unde se ramifică. Se fac schimburi de fibre nervoase cu nervul vag drept, după care se concentrează în trunchiul vagal anterior, ce va trece prin hiatusul esofagian. Nervii spinali dorsali Nervii spinali dorsali ies din coloana vertebrală prin găurile de conjugare, la nivelul cărora se găsesc împreună cu arterele și venele spinale. Fiecare nerv spinal se împarte în 4 ramuri:ramul anterior, pătrunde în spațiul intercostal, pentru ca împreună cu artera și vena omonimă să formeze pediculul vasculo-nervos intercostal;ramul posterior, se distribuie la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
intercostal, pentru ca împreună cu artera și vena omonimă să formeze pediculul vasculo-nervos intercostal;ramul posterior, se distribuie la musculatura sacrospinală;ramul comunicant, care face legătura cu lanțul simpatic toracal;ramul meningeal, care este un ram recurent, întorcându-se prin gaura de conjugare pentru a se distribui la meningele spinal. Lanțurile simpatice dorsale Lanțul simpatic dorsal drept sau stâng este format din 10 sau 11 ganglioni, interconectați între ei prin fibre nervoase. Primul ganglion dorsal este unit cu ganglionul cervical inferior pentru a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
embrionare, coriocarcinomul, tumora de sinus endodermal și teratocarcinomul. Celulele hematopoietice Extrem de rar, în mediastin se întâlnesc celule hematopoietice, care pot fi singurele funcționale din organism. Se pot dezvolta tumoral în șanțurile paravertebrale, având o componentă situată la nivelul găurii de conjugare; sau în mediastinul anterior. În literatură aceste celule sunt denumite „Intrathoracic Extramedullary Hematopoiesis”. Acest termen nu exprimă clar entitatea tumorală ce poate lua naștere, drept pentru care ni se pare mai potrivit cel de hematopoietom, terminologie pe care o propunem
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]