972 matches
-
era mai prielnic desfășurării activității lor de negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele pentru a le face imposibilă strămutarea, căci pe umerii lor apăsa toată greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau în strămutarea în orașe principala cale de ieșire de sub jugul clăcii și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sava era de neam grec, ortodox (nicean), care viețuia în abstinență, post și rugăciune într-un sat din Muntenia secolului al IV-lea. Când a început prigoana regilor goți și i s-a cerut să mănânce din cele jertfite idolilor, consătenii săi goți i-au oferit spre substituire cărnuri nejertfite, dar Sava a refuzat. Mai mult, el a îndemnat și pe ceilalți creștini să refuze substituirea, ceea ce a provocat nemulțumirea locuitorilor păgâni care l-au alungat din sat pentru un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în cealaltă lume, în adolescență. Asemenea tuturor tinerilor poeți ardeleni din perioada interbelică, unii invocați nominal („Noi V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea și alții”), cel care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara, neamul, părinții, frații, consătenii, tot ce ține, cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
legume, dar era cuprins de o adâncă aiurare, clocea planuri cari mergeau foarte departe, făcea mutre serioase, se simțea purtat de planuri care se înălțau sus de tot, se topea în rugăciuni fierbinți și elocuente cătră Dumnezeu și vorbea cu consătenii și cei asemenea lui că mai multi sfinți i se arătaseră, provocîndu-l să sfarme jugul robiei și să răpească la sine domnia preste țară și popor. Prorocia lui inspirată despre răsturnare mare, zisă și rezisă c-o perseverare necurmată, începu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
populară românească. Într-o mulțime de texte folclorice apare figura celui numit „Preminte Solomon”, personaj atât de îndrăgit și de popular, încât și-a pierdut, în timp, coordonatele spațio- temporale care îl defineau. El devine de multe ori contemporan și consătean cu povestitorul, iar oamenii apelează la sfaturile lui ca la cele ale unui moșneag înțelept din satul lor (vezi 28, p. 91 și povestea „Preminte Solomon și cele două fete” ; cf. 109). 4. Un alt fenomen sociocultural care a contribuit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o economie, făcută cam cu de-a sila, însă anii grei și zilele negre treceau fără ca să-i micșoreze sau să-i nimicească chiar pozițiunea lui economică. Dar se va 'ndatora cătră stat, dar cătră proprietar sau arendaș, dar cătră consăteni uzurari poate, lucrul rămâne același: se 'ndatorează și trebuie neapărat să plătească, ceea ce și face, adeseori însă în condiții foarte oneroase. Va să zică atât introducerea meiului și a porumbului ca alimente, cât și magazinele de rezervă au fost mijloace întrebuințate în contra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
frecvent În Buletin Eugenic și Biopolitic. Scopul autoproclamat al școlii Înființate de Ilea era să ofere unor grupuri de țărani bărbați oportunitatea de a dobândi un anumit nivel de educație, astfel Încât „rămân țărani și reîntorși În satul lor devin Îndrumătorii consătenilor și fermenți ai propășirei culturale prin exemplul lor”59. Absolvenții școlilor urmau să devină modele ale satului, prin modul În care urmau să Își cultive În mod conștient elanul fizic și spiritual 60. Se presupunea că școlile Își selectau participanții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Jiu și Cerna. Onomastica bogată, cu accent individualizator, persiflant, colorează narațiunea. Mama este, ca și la Ion Creangă, adepta tradițiilor, a „rânduielilor” rurale. Pe alocuri, istoria familiei pare a se îmbina cu istoria provinciei și a țării. Povestitorul laudă calitățile consătenilor săi: mândria și vitejia ca daturi ancestrale, rigoarea morală a caracterelor. Personajele - tatăl, nașul Grigore Cartianu, moș Ghinea, morarul, bătrânul Zamora Mehedințeanu - devin, adesea, naratori, folosind ritualul obișnuit pentru a amâna povestirea și a capta, astfel, interesul. O tipică povestire
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
Ionescu a fost angajat ca muncitor în domeniul de stat, dar în 1959 a fost dat afară datorită calității sale de fost deținut politic 91. Scăpat din încercuirea din Munții Arnota 92, Nicolae Tărăsescu a fost ținut ascuns de un consătean, Gheorghe Cupea, până la 10 ianuarie 1950, când a fost capturat. Fusese condamnat în lipsă la 18 ani închisoare, dar a fost retrimis în instanță. În timpul procesului s-a cerut condamnarea la moarte pentru el, în final alegându-se cu 20
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Prin Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
copilărie, era atins, se pare, și Gustave Flaubert, „idiotul familiei”, cum îl prezintă Sartre în celebrul său studiu. Blegul din familia lui Tudor Călărașu are însă tragere de inimă la carte și, când învață să citească, împrumută cărți de la un consătean. Dar familia nu îl lasă să lenevească, lectura nu e ocupație activă, folositoare, așa că Marin este trimis să pască oile și, ca păstor, are probleme cu o oaie rea, Bisisica, opusă din toate punctele de vedere mitului mioritic. Când se
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Maniera narativă se modifică: acum se analizează trei perspective care converg, căci toate au în centru figura și destinul lui Onuț Hara. Ființă enigmatică, sensibilă și melancolică, cu o viață interioară intensă, trăind mai mult prin raportarea continuă la existența consătenilor, el suferă în urma unei iubiri pierdute. Incertitudinile și întrebările se lămuresc pe măsura desfășurării evenimentelor, iar zbuciumul protagonistului, straniu la prima vedere, își dezvăluie treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
mai înregistrează în Germania decât sub 800 de cereri (SOPEMI, 2001). Pe măsură ce legislația destinațiilor se schimbă, se dezvoltă concomitent noi strategii speculative. Pentru a-și găsi un loc de muncă în Germania, românii puteau apela la sprijinul unui cunoscut, prieten, consătean sau fost coleg de școală care se afla în Germania. Migrația etnică permisese sau permitea încă plecări legale, cu facilități speciale de încadrare în societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul etnicului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nimeni, fiind urâtă și suferind de boala somnului. Spre mântuirea sufletului, Gheorghe ridică o biserică, dar nu îi pune clopot, și se însoară cu o babă, nebuna satului. Un zugrav îl pictează pe ușa bisericii, sub înfățișare de drac, pe consăteanul cel mai apropiat lui. Ion Aldea înnebunind, prorocește dezastre și, dându-se drept exponentul unui „al paisprezecelea neam”, menit să „îngroape lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea”. Incoerentă, confuză, demențială, orația
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
lui Ion Creangă. Un personaj care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Carpați, peste cutremure... (1989), 101 poeme haiku (1994), cuprinzând versuri aforistice de un dramatism incisiv, ca și cele din cartea Necropole pentru suflet (1996). Proza, îndeosebi romanul Îmblânzirea curcubeului (1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
răsturnările sociale au ieșit la suprafață exemplare umane deformate moral sau incapabile să își domine înclinații și veleități nocive, ca brutalitatea, cruzimea, orgoliul exacerbat, arivismul, setea de putere. Parvenit într-o anumită funcție, un ins se comportă ca un satrap, consătenii ajungând să se teamă de el. În jurul micului despot s-a aciuat o clică de profitori, care reprimă orice tendință de respingere a situației existente. Drept exponenți ai „noului” trec niște impostori, tarați moral, activiști de partid „exemplari”, care îi
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
a epiciza faptele mărunte. Personajele sunt oameni simpli, portretizați într-o lumină aspră, cu linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții la microfon (1996), caută să fixeze, în primul rând prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
secție aveau cuvântul decisiv în angajarea muncitorilor. Și din acest motiv autoritatea lor era întărită. Într-un caz, am depistat încă o funcționalitate a acestui sistem: șeful de secție angaja tineri la recomandarea muncitorilor mai vârstnici din secție (rude sau consăteni), pentru care aceștia din urmă garantau. Sistemul deci întărea controlul organizațional asupra noilor angajați prin forțele coercitive ale comunităților rurale și de rudenie. Modul exterior și impersonal de realizare a selecției, bazat pe determinarea cerințelor posturilor de muncă și a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și de un adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea nu e decât pretext sau suport al câtorva repere indispensabile. În timpul secetei din ’46 un călăreț necunoscut strigă unui țăran, uscat de foame ca toți consătenii, că „vine gârla”. Ar fi plouat la munte. De teamă ca apa să nu fie oprită în șanțuri de morarii din satele de sus, bărbații încalecă și, înarmați cu ce le cade în mână, merg în susul apei Buzăului să împiedice
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
pierzându-și tatăl, își ia lumea în cap, intră slugă la stăpân, prilej pentru scriitor de a evoca (fie lăsând personajul să rememoreze singur anumite episoade autobiografice, fie punându-l să îi asculte pe alții, pe Che Andrei în special, consăteanul ce îi este un fel de mentor, fie asumându-și funcția narativă), oameni și locuri, de a descrie medii și peisaje, rezultatul fiind câteva crâmpeie de epopee sociologică. Devenirea protagonistului explicitează sugestia de destin, de predestinare tragică, cuprinsă în titlu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
să îi încarce într-un camion toate obiectele de valoare. În momentul în care stăpânul casei năvălește înăuntru - o nouă întorsătură în atitudinea personajului -, tâlharul pare bucuros de reîntâlnire, dar se trezește bătut și fugărit de fostul amic și de consătenii acestuia. Romanul Sublima Sora Camelia (1975) este în același timp o utopie și un imn dedicat frumuseții sufletului omenesc, căci abia în finalul narațiunii se înțelege că povestea de dragoste a lui Marius Mirmidon, profesor în satul Măgura, cu învățătoarea
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
PĂUNESCU, Constantin (20.VI.1925, Topoloveni - 6.II.1999, București), poet. Este fiul Teodorei (n. Radu) și al lui Ioan Păunescu, agricultor, fruntaș al mișcării cooperatiste întemeiate de consăteanul său Ion Mihalache. După instrucția primară la Topoloveni, urmează la București, ca bursier al statului, Liceul „Matei Basarab” (1937-1945), unde îl are profesor pe Perpessicius, de care se apropie ca de un părinte spiritual. Trece la Universitate, la Facultatea de
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
Mironosițele (manuscris datat 1852) reprezintă un mister versificat, frecvent în Europa de Vest. Inițiativa de a pune în scenă o astfel de piesă într-o zonă folclorică cu puternice rădăcini tradiționale îl dezvăluie pe autor ca pe un creator conștient de interesul consătenilor pentru spectacolul dramatic. Deși e vorba de texte manuscrise, drama s-a răspândit în ținutul Săliștei, până la Blaj și chiar la Brașov. Devenind cvasifolclorică, numele autorului nu a mai fost reținut. În 1875 Mironosițele va fi tipărită într-o formă
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
contribuie la creșterea nivelului de aspirații, prin raportarea la standardele de locuire și viață urbană, adesea acționând ca și agenți ai schimbării. Migrația circulatorie internațională aduce o altă provocare la adresa satului tradițional. Lumea închisă, a unor oameni care își cunoșteau consătenii și numai atât, își descoperă rapid barierele sfărâmate sub impactul deplasării la muncă în străinătate. Procesul afectează toate țările est-europene, fiind intens documentat și în România (Sandu, 2003; Constantinescu, 2003; Ciobanu, 2004; Voicu, 2005a; Voiculescu, 2004, pp. 145-164). Migranți la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]