978 matches
-
o soluție să-i facă cunoștință cu Maria Săteanu, poate îl ajută în vreun fel. Gafă? De ce? întrebă Ion. Sticla asta de pe birou, dacă o săltam mai mult, pocnea. Ce voiai să-mi spui despre nea Toader ? Nimic. Doar sîntem consăteni. Și ce-are a face? Ei, dă-o naibii! rîde Ion. Te pomenești că n-ai auzit nici de "Moșneagul rege Lear"? Așa l-au poreclit pe tat-su niște profesori tineri, veniți în sat la noi. Îl știi doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
invitație la premiera de la teatru. A telefonat și Maria. Mi-a spus că după spectacol sîntem invitații lor. Vor veni destui la ei, dau o mică petrecere. Ia te uită! Ce legătură are petrecerea cu premiera? Autorul, Mihai Vlădeanu, e consătean și prieten bun cu Theo. S-ar părea că au păscut porcii împreună. Ha-ha! rîde directorul, apoi face ochii mari în gol, mirîndu-se: Cum, Vlădeanu de la noi e... ? Da, dragă, așa mi-a spus Maria și ne roagă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
terminarea spectacolului la teatru, cu invitați din lumea bună, ca orice parvenit. Curios! face Haralamb un gest scurt cu palma, de parcă ar vrea să măture fire invizibile de praf de pe birou nu știam pînă azi că Vlădeanu de la noi e consătean cu Theo. Indiferentă, așezată comod într-unul din fotoliile din fața biroului, femeia continuă să-și facă de lucru cu hîrtiile aduse la semnat. Ce mai face Iftimie? schimbă vorba directorul. Mmm, bine. Cam răcit; toată ziua pe șantiere, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu. Va discuta cererea la primul Birou Executiv. Am nevoie și eu de o aprobare; se vînd cîteva loturi de case în spatele hotelului. Pe Vlădeanu l-am trecut la Cooperări și i-am dat o sută la salariu, pe-ălălalt consătean al lui, Arbore, l-am săltat adjunct la serviciul Electronic. Era vorba... Și Arbore e bun! Cu Vlădeanu însă nu-s împăcat. Voiam, la prima restructurare, să-i fac vînt. Oricum, surîde directorul cînd Cooperările vor trece în minister, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un tînăr i-o întoarce Maria -, care pretinde a fi cît de cît..., e vizitat de o femeie, nu chiar atît de tînără, că am treizeci și nouă de ani, mamă a fetei cu care este el prieten, soție a consăteanului și prietenului său, ar trebui să știe să se comporte ca un om civilizat, Da, cînd i se spune clar pentru ce a fost deranjat răspunde Mihai tăios, îndreptîndu-se spre cuier, de unde ia blana Mariei și i-o aduce: Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
țin prelegeri. De ce? Așa strînge Lazăr din umeri, dar nu reușește să se abțină: Poate vă invită la el mîine seară, dacă mai ajungem la destinație, că-și inaugurează vila; autorul bate Lazăr cu dosul palmei în program îi este consătean și-i prieten cu fiică-sa. Precipitat, profesorul deschide programul și caută poza autorului: Ăsta? Ăla. De ce-o zici ironic. Ai ceva cu el? Hm! Mă credeți prost să bîrfesc pe viitorul ginere al lui Săteanu, ce, nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ne pasă dacă mîine va fi o petrecere aici, ori va fi mai pustiu ca acum! răspunde tăios fata, înfruntînd privirea lui Mihai. Dimineață am înțeles că-ți sînt datoare cu niște explicații, cu atît mai mult cu cît ești consătean cu tata! De ce-l urăști? Eu?! Am înțeles-o din glasul tău, dimineață. Ți s-a părut. Ba deloc. Știu că voi, în sat, îl disprețuiți. Dar disprețul vostru, la un loc, indiferent de cauză, n-o să ajungă nici pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Acum, abia acum!, vine esența invitației mele, adică acel aici am vrut să ajung. Nu-i așa grozavă cafeaua, dar... Tu ești singurul care ai spart blindajul familiei noastre și-ai pătruns în interior. Tata te simpatizează, pentru că-i ești consătean și-i amintești de sat; eu îți caut compania, să am cu cine discuta literatură, iar mama te detestă, cred că face un fel de alergie la prezența ta, scuză-mă că ți-o spun, dar ai observat-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tata, de sat, de familie, ci pentru că n-am reușit să încheg eu una... Vezi, eu îți spun ție toate astea pentru că, deși mă vei judeca în sufletul tău, n-o să mă bîrfești, n-o să arunci în vulgaritate spusele mele consătenii, mai ales cei cu aceeași structură sufletească, au în relațiile dintre ei, cînd sînt departe, în lume, ceva similar rudeniei de sînge. Ba poate, chiar te iubesc. Și te iubesc nu pentru că ești de-a lu' Vlădeanu, că-mi ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai ales cei cu aceeași structură sufletească, au în relațiile dintre ei, cînd sînt departe, în lume, ceva similar rudeniei de sînge. Ba poate, chiar te iubesc. Și te iubesc nu pentru că ești de-a lu' Vlădeanu, că-mi ești consătean și că ne-am întîlnit aici; te iubesc pentru ce mi-ai spus cînd te-am întîlnit pe stradă, atunci, prima oară. Ce-am spus? tresare Mihai, terorizat de gîndul că Săteanu ar putea să-l fiarbă puțin ca apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vadă pe cel de jos." Mihai... întinde Săteanu palma spre el, observîndu-l cum tace îmi ascunzi un gînd... Nu, nea Toadere... Te rog, Mihăiță! Eu consider că, zicîndu-mi "nea Toadere", rămînem în acea zonă a prieteniei..., a intimității dintre doi consăteni întîlniți departe. La ce te-ai gîndit? N-aș vrea să mi-o iei în nume de rău..., dar... nu mi-a plăcut că ai găsit atît ai exprimat de fapt în femeia aceea, ca o condiție suficientă, numai faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pantalonii. Sec. Ați cam pierdut, domnule profesor zice Lazăr încet, cu calm, aruncînd pe masă un ful turbat. Știi mata, tăticule, cine-i turnătorul? face el un gest larg, teatral. Cornel Vrabie. Cel ce vă lustruiește pantofii... neam de traistă! Consătean, prieten din copilărie. Vorba vine, că nu prea eram prieteni; era răutăcios, din nimic sărea la bătaie. Am învățat împreună pînă într-a patra. Pe mine m-au dat mai departe, pe el nu. Internatul scump, cărțile așijderea; ce, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
departe de puterea lui socială, țărănește, tradițional cum îi place s-o spună, l-oi scuipa între ochi. Nu pentru că Biblia îndeamnă "dinte pentru dinte", ci pentru că-și manifestă prietenia și cordialitatea de cîte ori mă vede, bucurîndu-se că sîntem consăteni. Și să mai știți, dom' profesor, apropo de... de multe: am o soție frumoasă, superbă, care poartă în ea, înnăscută, știința nobilă de-a fi soție, femeie tot ce, ca bărbat, vrei, ce-i omenește frumos. Iar eu, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dealul Mare- Hîrlău și codrul, care se întinde până spre Tudora și Vorona Botoșanilor. Apoi, am găsit și alte puncte de comunicare și apropiere, în mod cert, pasiunea noastră comună pentru ceramică și atașamentul Mariei Agapi, față de tradițiile ceramice ale consătenilor ei, cărora le-a dedicat și un studiu complex, lucrare metodico-științifică, publicată într-un volum. La fiecare ediție a Practicilor de Sântandrei, m-au copleșit amintirile copilăriei mele, tot dintr-un sat dintre dealuri, dar de pe lângă Răducăneni, când nu pricepeam
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-se la cea care murise. ― Nu ― șopti el în cele din urmă, necăsătorit. ― Ei bine, în orice caz sunteți un bărbat prezentabil. Sper că jocurile să se dovedească demne de Venus, domnule Gosseyn. În timp ce se răsucea pentru a pleca, Nordegg, consăteanul din Cress-Village, îl ocoli și se aplecă deasupra registrului. Când Gosseyn privi din nou, Nordegg îi vorbea cu însuflețire bătrânului domn, care părea să nu fie de acord. Uimit, Gosseyn îl urmări o clipă, apoi renunță să se mai gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
în intervalul de când plecasem, ca și cum s-ar fi reînființat judecătoria și mă întorceam pentru a rămâne definitiv acolo, și trebuia să fiu informat - în gândirea lui - până la cele mai mici amănunte despre câte ale lumii se petrecuseră, să-mi cunosc consătenii, dacă s-ar putea până la ultimul, posibilitatea de a fi ocrotit de orice surprinderi în multiplicitatea eventuală a viitoarelor relații, încât dacă n-aș fi trăit în comuna aceea o bucată de timp ar fi trebuit să cred că intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se scurgea prin vene și În care se străduiau să supraviețuiască niște amărăciuni de globule roșii chircite și stafidite ca vai de ele, acea galerie, deci, a tăbărât cu bâte și tot soiul de alte arme improvizate pe inocenții noștri consăteni. Numai vigoarea și agilitatea acestora din urmă au zădărnicit măcelul care se prefigura: s-au Îmbarcat cu toții, la repezeală, În remorca tractorului care Îi aștepta cu motorul pornit. Unii s-au suit din mers, agățându-se de obloanele de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ionescu a fost angajat ca muncitor în domeniul de stat, dar în 1959 a fost dat afară datorită calității sale de fost deținut politic 91. Scăpat din încercuirea din Munții Arnota 92, Nicolae Tărăsescu a fost ținut ascuns de un consătean, Gheorghe Cupea, până la 10 ianuarie 1950, când a fost capturat. Fusese condamnat în lipsă la 18 ani închisoare, dar a fost retrimis în instanță. În timpul procesului s-a cerut condamnarea la moarte pentru el, în final alegându-se cu 20
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înnoirilor, adăugând la frumusețea și bogățiile locului însemne ale civilizației. „Și toate acestea, continuă interlocutorul meu, datorită primarului nostru“, cuvinte pe care le-am auzit și de la alți săteni în așteptarea edilului Gheorghe Hrițcu. „Sunt bucuros că aud așa ceva din partea consătenilor, zâmbește tânărul primar, dar să știți că tot ceea ce am înfăptuit în cele cinci sate ale comunei nu ar fi fost posibil fără înțelegerea celor care m-au ales din anul 2000 și fără colaborarea celor cu care lucrez la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pentru vânt. La ora actuală, epoca de adevărată glorie a Brădeștilor a trecut, în sensul marii producții, tradiția s-a păstrat, parțial, prin ceea ce mai realizează Vasile Catelea, care, cu ajutorul soției, depășește greutățile datorate vârstei înaintate. La fel ca majoritatea consătenilor, a părăsit localitatea o lungă perioadă, lucrând în industrie, la pensionare a revenit în sat, revenind totodată la meșteșugul olăritului. Ancorat de tradiție, Vasile Catelea produce în general ceramică smălțuită de uz casnic, păstrând nealterate tehnicile de lucru și formele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a-l îmbogăți cu soluții întru totul personale. El s-a îndreptat spre structurarea decorativă a imaginii, spre simetrii și valențe optice clare, luminoase, prin care sugerează mănoasele câmpii ale pământului natal. Tema cea mai frecventă este cea a hărniciei consătenilor, dar și a sărbătorilor locale și a evocărilor istorice.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 40) Crucianu Valentin 1977 Pictor „De mic, mama mă lua cu ea la Școala Populară de Artă. Văzându-mă curios
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o eroare să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel decedat, evocându-l nu în convențiile unor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a martorilor: după citirea cărții de bles tem, preotul îi informează asupra implicațiilor spirituale derivate de prestarea unei mărturii mincinoase, apoi candidații privesc un răgaz necesar pregătirii sufletești și înțelegerii consecințelor acestui act. Sătenii din Cățelu, aduși la București de consăteanul lor Manole, aflat în proces cu soția sa, sunt dați în grija preotului din mahalaua Mihai Vodă. Lângă altarul Bisericii, acesta le oferă informa ții asupra tai nei căsătoriei, asupra judecății divine și îi avertizează că o mărturie mincinoasă atrage
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimițând mai puțin la realitatea sensului de bază. Mărturie și solidaritate La începutul secolului al XIX-lea, un proces de divorț angrenează în sistemul juridic toți locuitorii celor două sate din care provin jeluitorii, solidarizându-i în funcție de interesele imediate ale consăteanului lor și nu de realitatea fapte lor. Primul care dă jalbă este soțul, Ispas, cizmar din Potlogi, județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
micile studii monografice aplecate asupra unor provincii. Aceeași ten din ță apare și la țăranul român din secolul al XVIII-lea care, atunci când este vorba de un Mariaj en do gam în interiorul satului, preferă ca ginere un vecin sau un consătean. Motive economice și sociale îl îndeamă să aleagă astfel. Mica proprietate cedată fiicei ca zestre face parte din mo șia satului, ea va fi reunită cu cea a ginerelui, dându-i-seacestuia posibilitatea de a o exploata mai bine. Totodată, relațiile de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]