568 matches
-
face cunoscut Curții că d-l M. Eminescu nu mai este în acel serviciu și nu are cunoștință unde se află. Aceasta cu onoare o supui la cunoștința domniei-voastre spre cele de cuviință. Primiți, d-le președinte, încredințarea osebitei mele considerațiuni. [... ] D-sale D-lui Președinte al Înaltei Curți de Compturi 39 1878 fevruarie 15 840 D-lui Procurore, Dîndu-se în verifierea d-lui consilier Văleanu comptul Bibilotecei Centrale din Iași pe anul 1874, am primit alăturatul ei referat cu n.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mele sunt: fiindcă la 31 decembre anul 1874 nu rezultă nici un ban asupra d-lui M. Eminescu din operațiunele sale pe anul 1874, să se declare achitat de gestiunea sa pe menționatul an. Primiți, d-le președinte, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Consilier G. Văleanu Referendar E. Butoianu D-sale D-lui Președinte al Înaltei Curți de Compturi 42 Alegerea veniturilor și cheltuielelor bibliotecei centrale din Iași pe anul 1874 girată de d-l M. Eminescu Referendar E. Butoianu 43 Înalta Curte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
1884 Domnul meu, Am onoarea a vă notifica că am însărcinat și pe d-l Eminescu, care se găsește în Iași, a lua parte în Comisiunea pentru inventarierea documentelor istorice găsite la Sf. Nicolae. Primiți, domnul meu, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. p. Ministru Gr. Tocilescu p. Șeful Diviziei I. Vlădoianu Domnului Burlă, Directorul Liceului din Iași {EminescuOpXVI 601} [NUMIREA ÎN FUNCȚIA DE SUBBIBLIOTECAR] București, în 26 sept. 1884 MINISTERUL CULTELOR ȘI AL INSTRUCȚIUNII PUBLICE Nr. 10875 Domnul Director, Domnul A. Filipide
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vă notifica că s-a numit în locu-i prin Înaltul decret al M. S. Regelui, N-o 2532 din 24 curent, domnul Mih. Eminescu, absolvent al Facultății de filozofie din Viena, fost revizor școlar. Primiți, domnule director, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. p. Ministru Gr. Tocilescu p. Șef Divizie I. Vlădoianu Domnului Director al Bibliotecii Centrale din Iași [DECIZIA DE NUMIRE ÎN FUNCȚIA DE SUBBIBLIOTECAR] București, 29 septembrie Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice Prin decretul regal cu N-o 2532 din 24
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
următorul proiect de lege. Raportor, I. C. Negruzzi PROIECT DE LEGE Art. unic. - Se acordă d-lui Mihail Eminescu o pensiune viageră de 250 lei pe lună, care se va răspunde din casa statului. Raportor, I. C. Negruzzi După adoptarea luării în considerațiune și a art. unic se pune la vot proiectul de lege în total: [... ] {EminescuOpXVI 603} [... ] D. Vicepreședinte: Adunarea a adoptat proiectul de lege. III Senatul Ședința din 23 noiembrie 1888 D. președinte, general I. Em. Florescu: D. raportor Ganea e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
A VI-A nr. 1617 București, luna mai 18, anul 1889 Domnule președinte, Adresa nr. 7021, primită cu adresa dvs. nr. 7022, dîndu-se în primire adresantului, am onoarea a vă înainta dovada obținută. Primiți d-l președinte, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Comisar [indescifrabil] 606 {EminescuOpXVI 607} VIII 645/89 Domniei sale Domnului Președinte al Tribunalului Ilfov Secția II C. C. IX Jurnalul 2783/1889 Titu Maiorescu, D. A. Laurian, I. L. Caragiale, Mihai Brăneanu, Ștefan Michăilescu X Nr. 8959 1889 iunie 4 D-lui Titu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
angajaților... > O nouă legislație... > Mărturii în fața Congresului... > Închideri de filiale / fabrici... > Acțiuni de reglementare... > Căderi ale cursului acțiunilor... > Prezența în buletinele de știri ale rețelelor de televiziune... > Neliniști / temeri în comunitate... > Probleme de securitate... > Retragerea / interzicerea unui produs... > Activități teroriste... Considerațiuni strategice Care sunt cele mai dificile întrebări care ni se vor putea pune de către părțile-cheie implicate în această controversă? Ce ar putea face compania noastră pentru a stinge sau minimiza problema? Cum ar putea această problemă să fie transformată într-
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
însemnate de a se consacra ei, pentru că perspectiva e mult mai bogată pe alt teren. Astfel e și cu critica teatrală în starea ei de-acuma (în totalitatea manifestărei ei) în genere. Neci învățații, neci artiștii nu-i consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au între ele un raport intern corect, care raport se impune simțământului artistic. Perioada după natură ar trebui să fie așadar mai mult decât un simplu conglomerat de construcțiuni care nu are să {EminescuOpXIV 317} facă altceva decât să ia în considerațiune pretențiunile minții logice abstracte și să le îndestuleze. Această unitate produsă numai pentru minte, perioada o predă iarăși fantaziei și sufletului prin arta cu care ea coordinează și împărțește membrele ei logice. Declamațiunea perioadei presupune cunoașterea ființei ei, prin urmare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
greutatea justiției criminale, ci va vedea în el pe un om dotat cu cele mai însemnate facultăți spirituale, care pricepe și domină toate referințele cele mai mari și care întrebui[n]țează însușirile aceste puternice pentru îndestularea cea mai fără considerațiune a unui egoism imens, care însă, prin ținta sacrilegiilor lui - coroana Engliterei - e ridicat asupra sferei unor interese ordinare. Mai încolo o concepțiune ideală va pătrunde până la cele din urmă rădăcini a acestor principii demonice a lui Ricard și va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin costum, precum sânt în costumele evului [-mieziu] și-n îmbrăcămintea spaniolă, în croiala-ntreagă și în stofă, acolo nu e nici un fel de greutate, și o greșală totală în alegerea costumului nu va prea fi cu putință. Însă o considerațiune mult mai aspră a acestui moment trebuiește în privința costumului modern și mai ales 429r în acea a hainelor femeiești. Căci aicea adesea, vanitatea de femeie ademenește pe actrițe la o totală ștergere a distincțiunilor dintre pozițiunea socială a individelor, indicate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca punct de izvorâre a vieței și mișcărei spirituale. Modul însă cum în urmă trebuie să se deschidă teren pentru emulațiunea liberă, cu înlăturarea cea mai mare posibilă a tuturor abuzurilor {EminescuOpXIV 364} ce pot izvorî din asta, unită cu considerațiunea datorită primului posesor a unui rol, precum și cu respectul față cu publicul, toate acestea sânt treaba unei direcțiuni inteligente, binevoitoare și pătrunsă de interesele artei. Nouă ne-a fost numai de stabilirea principiului liberei concurențe, cari nu se prezintă prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se privește numai ca om, el are un interes general omenesc, este prin asta nemijlocit transpus într-o cu totului altă sferă a inteligenței, prin posesiunea căreia el poate merita numirea de cult. Cu acestea noi am intrat în mijlocul acelei considerațiuni care atinge al treilea punct principal al tractatului nostru, adică raportul culturei cu frumuseța. Cugetarea fundamentală asupra acestui raport e, simplu, aceasta: deja, întru cât obiectele frumuseței, productele artei, constituiesc o parte din obiectele inteligenței, cunoașterea lor este o parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în scrierile pedagogiei noastre atât de înaintate, ca și în cele mai multe asupra eticei vom afla numai niște observațiuni risipite. Până și însemnătatea practică a unei asemenea științe și influința ei asupra pedagogiei n-ar trebui să se prețuiască prea jos; considerațiunea pentru frumusețe a vieții și purtărei e mai însemnată pentru starea morală a societății decum ar mărturisi-o moraliștii stricți. Viața socială câștiga printr-asta signitatea * sa mai nobilă, și cu drept cuvânt se numește bun-ton împrejurarea când sociabilitatea nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
disonanță morală. Acest bonton n-ar putea să esiste fără respectul celor convenabile, și astfel deșertăciunea, care vrea să placă și să se recomande prin asta, este cum se vede un stâlp fundamental al societății". Nu putem să încheiem această considerațiune fără ca să observăm, repetând că, deși aprobăm această din urmă sentiță a onor. C. P. Pockels totuși mult lipsește până întru a vedea în discuțiunea publică asupra frumosului o despăgubire pentru o moralitate mai strictă. Dreptu-i cumcă constituie o parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Igor Vitowski, Philipe Lejeune, A. Blaimberg și alții - tocmai, bat-o vina, perechea în jurul căreia se învârtea întreaga conversație: Zbignew și Malgorzata. Frumoși tineri! El, înalt, cu mustăcioară, bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc considerațiune în rândurile sexului atent; ea, subțire, mlădioasă, cu obrajii rumeni unde se putea ghici sănătatea nației și cu un păr negru, bogat, în care câteva răzlețe fire de fân mărturiseau belșugul acelor ținuturi. Ivirea lor tinerească din cadrul ușii, ca doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lumea să plătească scump sentimentul, Mișcat, el simte adânc prezența colosalului.“ Goethe, Faust, Partea a doua Dragă Vasile, mă văd nevoit să întrerup ceea ce aș putea numi stilul domol șugubăț (moldovinesc) al dialogului nostru, pentru a mă lansa în câteva considerațiuni semi-filosofice. În ultimele zile, care au coincis cu sărbătoarea Crăciunului, m-am trezit aruncat în ceea ce Rudolf Otto numea sentimentul stării de creatură: știi prea bine că, începând cu Ajunul Crăciunului, am început să primim cu toții mesaje de amenințare cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
În editura „Cronica” lucrarea Amintiri din primăvara reîntregirii, ediție Îngrijită și Cuvânt Înainte de Mihail Harea. Tot În același an, 1998, În Colecția „Ginta Latină” apare volumul Unirea Basarabiei cu Patria Mamă de Vasile Harea și Vlad Bejan. Redăm În continuare considerațiunile menționate În această lucrare. Cunoașterea resorturilor intime ale expansiunii anti-românești de la Începutul secolului trecut, a Împrejurărilor social-politice, concepțiile și strategia atingerii idealului național, acțiunile desfățurate, oamenii care au ilustrat epoca, toate pot avea valoare unei experiențe pentru timpurile noastre. Expunerea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
publicație precum acea de față și pentru a fi posibilă totuși o evaluare, prezentăm Cuprinsul volumului publicat și cu un număr redus de imagini. La sfârșitul cărții apare cuvântul de Încheiere a episcopului Visarion al Hotinului din care spicuim câteva considerațiuni: ”iubiții mei frați, Împreună slujitori ai Domnului: Au trecut zece ani, de când, chemat a lua cârmuirea duhovnicească a noii eparhii a Hotinului, am lăsat episcopia Argeșului venind În mijlocul frățiilor voastre, ca Împreună să trudim la reînființarea acestei episcopii și prin
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de moravuri nu a găsit-o, însă, până astăzi, nicăieri, ca să mi-o aducă acasă cu capul tuns chilug și cu cărțulia în regulă. Aș fi ucis-o din bătaie, cu cravașa câinilor, pentru tăcerea ei, și pentru cele câteva considerațiuni despre suflet și morală, ce mi le predică în fiecare zi, zguduită de sughițuri. Și pentru nimicirea unui păduche ce mi s-a suit de pe talpă până sus în cap, voi fi nevoit apoi să-mi curm existența prin o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
modul cum se articulează cele două părți. Din această perspectivă, ceea ce putem reține din examinarea chestiunii serviciilor publice este simplu: funcționarea serviciilor publice nu se mai poate ascunde în spatele argumentelor de egalitate și de continuitate pentru menținerea statu quo-ului reglementar. Considerațiuni legate de adaptare, transparență și de concertare sunt de asemenea luate în calcul. Cele trei exigențe nu pot fi considerate doar din punctul de vedere al firmei. Externalitățile legate de industriile în rețea semnalează prezența unor atingeri a intereselor colective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
președinte, Subscrisul are onoare a vă comunica, domnule președinte, pe lângă aceasta, Constituțiunea votată de Adunarea Electivă a României în ședința din 29 ale curentei și adoptată cu unanimitate de nouăzecișiunu voturi. Binevoiți, d-le președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu, Gr. Lahovari aportul consiliului de miniștri „Se sancționează, Carol“ Prea înălțate Doamne, Adunarea Națională în ședința sa de ieri, 29 iuniu, votând Constituțiunea țării și adoptând-o cu unanimitate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ar prelungi până la doi ani, acest principat s-ar crede lipsit de bucurarea independenței sale recunoscută de Europa și ar suferi ca de o suspendare și o limitare a drepturilor sale. Guvernul Imperial și Regal, având în vedere toate aceste considerațiuni, crede că ar fi în interesul tutulor părților să se fixeze un termen precis pentru ocuparea Bulgariei. Asemenea mai crede că Congresul ar trebui să prevază și eventualitatea dacă, la expirarea acestui termen, starea numitelor provincii ar cere încă prezența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pe calea echității, regulând, pe baze mutual avantagioase, cu guvernul român, o cestiune fără soluțiunea căreia ar fi imposibil de a se stabili, între Rusia și România, bunele raporturi necesare la consolidarea păcii în Orient. Alteța-Sa crede că aceste considerațiuni arată îndestul că Rusia nu cere mai mult decât dă. Principele Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
armatele rusești s-au distins pe multe câmpuri de bătălie și și-au preumblat gloria până sub zidurile Adrianopolului. Și cu toate acestea nu li se recunoaște un drept de proprietate asupra regiunii Balcanilor. S-au mai pus înainte și considerațiuni de recunoștință. România știe să-și împlinească datoriile de mulțumire; ea a dovedit aceasta totdauna. Ea nu-și uită nici istoria, nici numele binefăcătorilor ei; ea cinstește, în Caterina cea Mare și în Nicolae I pe generoșii făptuitori ai tratatelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]