568 matches
-
dânsul. Dar ei n-au făcut acest gest, și, Dl. Profesor, intrând la Cronica, iau dat plicul meu după trei ani. A citit cartea, a aprofundat-o și mi-a răspuns cu niște gânduri atât de pline de duh și considerațiuni estetice, Încât, totul s-a transformat pentru mine Într-o Sărbătoare de Înviere! N-a murit noblețea de pe pământ. I-am răspuns și i-am mulțumit și-i trimit și acum câteva cuvinte de ziua nașterii dânsului (12 mai). și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vă rog să-mi comunicați, ce anume date, amintiri sau opinii critice aveți nevoie spre a vi le trimite cât mai curând posibil. Adresa mea este: G. Pascu, Str. N. Gane 12, Iași. Vă rog să primiți asigurarea distinsei mele considerațiuni și mulțumirile pentru tot ce faceți, În memoria excelentului, fost coleg, Eugen Isar. George Pascu 252 Rezervele la care se referă prof. univ. dr. George Pascu, aparțin lui N.C., muzeograf la Muzeul Județean Suceava, membru În colegiul de redacție al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mulțumiri și calda urare ca anul nou În care am pășit să vă aducă numai bucurii - Dv. și Întregii familii a Dv., precum și cuvenita mulțumire sufletească la care aveți dreptul pentru nobila muncă ce-o depuneți În orașul Fălticeni. Cu aleasă considerațiune, Prof. Dina Sturzu 380 Întrebarea ce și-o punea Dina Sturzu cât va dăinui „Galeria”, mă depășea și pe mine. știu că totul a fost realizat cu grijă, temeinic. Cât am răspuns de această instituție culturală, Constantin Sturzu a stat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
știu că celelalte căi, așa-zis oficiale, îmi sunt blocate, după cum v-am arătat în această scrisoare. Cu deosebită stimă [...] Un grup de emigranți români, [mai] 1983, difuzată la 22 mai 1983 Domnule Vlad Georgescu, Dorim să facem cunoscute câteva considerațiuni privitoare la decretul în legătură cu obligațiile ce privesc persoanele care cer și li se aprobă să se stabilească definitiv în străinătate. În preambulul decretului se face precizarea că restituirea unor sume este în conformitate cu principiile eticii și echității socialiste. În articolul 2
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și marile democrații din occident. Domnia Sa și-a arătat considerațiunile teoretice în celălalt sens. Eu mi-am expus argumentele și vederile mele. Domnia Sa a contrazis. Întreagă această discuție a decurs pe tărâmul interesului obștesc și național, fără a fi putut observa la Domnul Codreanu vreun interes personal. Corneliu Zelea Codreanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și marile democrații din occident. Domnia Sa și-a arătat considerațiunile teoretice în celălalt sens. Eu mi-am expus argumentele și vederile mele. Domnia Sa a contrazis. Întreagă această discuție a decurs pe tărâmul interesului obștesc și național, fără a fi putut observa la Domnul Codreanu vreun interes personal. Corneliu Zelea Codreanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
erau angajate în lupte grele cu marcomanii. În anul următor în luptele lor cu vandalii dispar și nu mai sunt pomeniți de istorie). La pagina 542 din Garda de Fier Pandrea continua subiectul autoanalizei lui Nicolae Petrașcu cu alte câteva considerațiuni: Capitulare în fața patriei Referatul politic de dizolvare a Gărzii de fier, ținut de către profesorul Nicolae Petrașcu în zilele de 17 și 18 octombrie 1963, la Aiud, în fața sutelor de legionari din sală și a celor câteva mii care ascultau la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
onoare, se transformă în virtutea acestui Decret cu putere de lege, pentru evreii din România, din categoria I și a III-a, fie în obligațiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu și după considerațiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar; fie în obligațiune de muncă, potrivit nevoilor Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia (doc. nr. 1). După numai patru luni toții evreii, indiferent de categorie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
onoare, se transformă în virtutea acestui Decret cu putere de lege, pentru evreii din România, din categoria I și a III-a, fie în obligațiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu și după considerațiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar; fie în obligațiune de muncă, potrivit nevoilor Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia. Evreii din categoria a II-a, nu pot fi militari de carieră
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
politice cu caracter antisemit. Ele au izvorât din reacțiunea firească a organismului națiunii românești, înăbușit de activitatea evreească ca acaparatoare a vieții economice. De aci deducem că, în rădăcinile ei, problema evreească din România a luat naștere, în special, din considerațiuni de ordin economic. Pentru a putea ajunge însă la concluziuni logice, este nevoie a se ține seama de toate aspectele și elementele care constituiesc problema evreească. În acest scop, în studiul de față se analizează problema evreească dintr-un întreit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
seama de faptul că evreii datorează această muncă în schimbul serviciului militar dela care au fost excluși, precum și de faptul că un bun randament de muncă se asigură prin elemente tinere, este absolut necesar, ca ea să fie organizată în funcție de aceste considerațiuni. 6/. Bazați pe cele de mai sus, evreii trebuesc împărțiți în 4 categorii și anume: a/. Categoria 1-a. Evreii între 20 și 24 ani inclusiv, care fac parte din contingentele 1940, 1942, 1943 și 1944 (născuți în 1918, 1919
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În consecință, nu se vor mai face rapoarte sau da curs cererilor de permisii pentru diferite motive (deces în familie, căsătorie etc.) ale evreilor aflați în detașamentele exterioare, întrucât prin aceste deplasări continui se scade randamentul de lucru. În afară de aceste considerațiuni, toți evreii trebuie să înțeleagă că nu este câtuși de puțin echitabil ca ei să beneficieze de un regim privilegiat, în timp ce Românii își sacrifică viața pe front. 2. Se fac următoarele preciziuni referitoare la scutirile acordate de Comisia Centrală de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor care vor fi găsiți în afara cantonamentelor destinate Detașamentelor de lucru; aceste măsuri urmând a fi aplicate și elementelor evreiești care fac oficiul de legătură între detașamentele de lucru și restul țărei. Primiți vă rugăm, Domnule Guvernator, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. SECRETAR GENERAL AL PREȘEDINȚIEI CONSILIULUI DE MINIȘTRI Ovidiu Al. Vlădescu Pentru conformitate, Șeful Biroului Evrei Căpitan, V. Cardaș ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 181, dosar 3002, fila 108. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
călătorie - pașapoarte - valabile și recunoscute de țările respective, în ultimul caz considerându-i ca aparținând unui stat aliat. III. - Evreii supuși poloni, aflați în prezent sub protecția statului Chili, au calitatea de supuși străini, însă noi îi considerăm indizerabili, pentru considerațiunile de mai jos, împărțindu-i în două categorii: Prima categorie o formează cei aflați în țară de vreme îndelungată, cu legături familiare și cu drepturi de a obține naționalitatea română, cari s’au complăcut însă în situația de supuși străini
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cantonarea s’a făcut în contra voinței organelor comunale neținându-se seamă de obiecțiunile și protestările ce făceau primarii și notarii împotriva cantonării evreilor la casele locuitorilor din comună. Într’un cuvânt, cantonarea s’a făcut neținându-se cont de nici-o considerațiune față de populația noastră rurală ci s’a avut în vedere interesele evreilor, purtându-se toată grija ca să fie cantonați în condițiuni cât mai bune. Astfel fiind s’a dat posibilitatea evreilor să conviețuiască cu populația română și să vie în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
București. Mai înainte, în 1922, pe baza statutului și a legii redactate de principele Carol, ia ființă la București fundația care îi poartă numele, pentru ajutorarea, susținerea și stimularea faptelor de cultură. Înființând fundația, principele Carol a fost condus de „considerațiuni multiple, de ordin sentimental și de ordin rațional - politic și social”. Tipografia Fundației „Principele Carol” a avut sediul în strada Latină, librăria în strada Paris, director general al Fundației fiind Dimitrie Gusti, iar director al Direcției căminelor culturale, Apostol D.
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968; Folclor din Moldova, I, București, 1969; Lucia Cireș, Lucia Berdan, Descântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982; Antologia descântecelor populare românești, îngr. și pref. Radu Răutu, București, 1998. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Considerațiuni critice asupra descântecului de „apucat” sau „încleștat”, „Columna lui Traian”, 1875, 3; Gaster, Lit. pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană. Descântece, farmece și vrăji, RIAF, 1894, 115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
CUGETĂRI, revistă literară apărută la Cernăuți, bilunar, între 18 noiembrie 1918 și 1 martie 1920. Editor și redactor responsabil: Traian Brăileanu. Se publică o seamă de traduceri din Montesquieu (Considerațiuni asupra cauzelor măreției romanilor și căderii lor) și multe comentarii politice de Traian Brăileanu, C. Berariu, Nicolae Grămadă, Vasile Gherasim, E. Botezat ș.a. M.Pp.
CUGETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286558_a_287887]
-
ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui spirit atașat profund de ideile sale morale și melioriste. Broșurile Considerațiuni generale asupra politicei germane (1915), Ce au fost și ce pot fi școlile premergătoare (1920), monografiile Șapte ani din viața unei școli normale. 1919-1926 și Botoșanii în 1932 (ambele în colaborare), precum și manualul Geografia județului Botoșani (1934), alcătuit împreună cu M.
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
gimnaziul din Târgoviște (1892). Din 1893 predă limba și literatura română la Seminarul „Veniamin Costachi” din Iași, iar din 1904, la Gimnaziul „Ștefan cel Mare” din același oraș. În 1907 își termină și studiile de drept. În teza de licență, Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române (1888), C. demonstrează precaritatea cercetărilor de estetică a folclorului și încearcă să elucideze conceptul respectiv. El discută mijloacele artistice ale poeziei populare, urmărind și influența acesteia asupra creației poeților români. Lucrarea a fost aspru criticată
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Libertatea”, în care își precizează poziția deținută în Partidul Național Liberal. A scos, tot la Iași, publicațiile „Orientul” (1904) și „Reforma” (1926). Articole politice a mai scris și în ziarul „Propaganda”, unde semna Myrtil, în „Liberalul” și „Gazeta liberală”. SCRIERI: Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M.
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 132, 136; Dicț. lit. 1900, 185; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171. L.Cș.
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Destul de puțin cunoscute, lucrările socialiștilor români cuprind considerații sociologice privind realitățile românești analizate cu instrumentarul teoretic și metodologic marxist. Se cuvine să menționăm apariția până în 1916 a unor lucrări ce abordează exclusiv știința despre social: Haralambie Fundățeanu, Sociologia, partea I, Considerațiuni generale, 1912, și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește prezența disciplinei în mediul academic, C. Dimitrescu-Iași este primul care predă un curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, la Universitatea din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
intrând într-al zecelea an al existenței sale, se poate felicita, pentru că a ajuns să aibă caracterul unei instituții naționale, a unui corp de elită al științei și al inteligenței, care inspiră nu numai încrederea și respectul românilor, ci chiar considerațiunea străinătății, ceea ce însemna că membrii instituției trebuiau să persiste a se arăta mereu laborioși, mereu demni, spre a consolida prestigiul ce și l-au dobândit". Cu privire la alegerea noilor membri, în cele din urmă ședințe, el susținea că Gr. Ștefănescu și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pretențiile de erudiție ale compilației și bibliografia săracă a autorului („specialist în istoria locală”). Concomitent, D. Bodin a abordat problemele contemporane oscilând între problemele sociale și cele politice, între respectul față de monarhie și spiritul revoluționar. Astfel, el a făcut unele Considerațiuni privitoare la reforma agrară (comunicarea de la ședința Institutului din 29 martie 1945) în care folosește un limbaj extrem de apropiat documentelor PCR: „doar țărănimea a muncit și a apărat pământul țării”, „legea este semnată de rege și de ministrul-țăran” (R. Zăroni
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]