853 matches
-
în familie ca un elev să se comporte și să aibă o atitudine pozitivă. Modificările în bine a atitudinii elevului se pot realiza prin următoarele modalități: oferind un mesaj bine argumentat; modelând și / sau încurajînd comportamentele dezirabile și pertinente; inducând consonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor. Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altor persoane. Psihologul Abraham Maslow le împarte pe cinci niveluri distincte: nevoile fiziologice, nevoia de siguranță, nevoia de dragoste și afiliere, nevoia de stimă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
care au legături clare cu anumite grupuri specifice de populație în care partidele nu intenționează să coopteze toți cetățenii, ci să mobilizeze propriile grupuri de susținere poate crește egalitatea politică, dar, în egală măsură, și conflictul". Această concluzie vine în consonanță cu o concepție asupra participării politice, orientată către influențarea alegerilor politice și a selecției liderilor, participare care, dacă este ridicată, poate avea, de multe ori, un caracter conflictual. Participare și conflict b) Al doilea grup de considerații se referă la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
calea undelor. În schimb, Radiodifuziunea română nu dădea nici măcar știrea cutremurului, în așteptarea întoarcerii lui Nicolae Ceaușescu din vizita sa în Africa. Dar anul 1977 marchează și începutul unei contestații deschise mișcarea pentru drepturile omului inițiată de Paul Goma în consonanță cu mișcările de opoziție din fostul bloc comunist ce au urmat Actului final de la Helsinki (1975) și prima grevă de proporții, a celor 35.000 de mineri din Valea Jiului. Aceste evenimente au fost cunoscute în țară grație, în primul rând
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numele real, apoi cu pseudonimele Ada Umbră și - mai rar - Ada din Coștilă. Intimistă, vag simbolistă în expresie, pe alocuri cu ecouri din D. Anghel („Se duc și tufănelele precum / S-au dus și cei din urmă trandafiri”), incluzând și consonanțe cu lirica Elenei Farago, punctată ici-colo de articulări reflexive, poezia scrisă de U. se păstrează în marginile unei palide cumințenii: „Coboară ușurel/ Din lună mii de stropi/ Și cad punând scântei/ Pe frunzele de plopi”. Sunt versuri de vibrație scurtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
1391. De asemenea, diverse poezii liturgice evocă necazurile trăite inspirându-se din evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al expulzării 45. Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Doilea Război Mondial și sustrăgând-o plasării într-un cadru mai larg. Acest fenomen este specific francez. În alte părți, răspândirea cuvântului Shoah s-a lovit de puternica rezistență a concurentului anglo-saxon, Holocaust. Dominația mondială a englezei a făcut restul. Consonanța exotică a cuvântului Shoah contează, cu siguranță, în fascinația pe care o exercită în țara noastră. El a intrat în uzul curent și a contribuit la oprirea, la noi, a dezbaterii despre unicitate, care, în schimb, a făcut să curgă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dar și a încrederii în posibilitatea supraviețuirii adevărului și a umanității din om indiferent de condițiile în care s-ar afla acesta. A mai existat, însă, în secolul al XIX-lea un scriitor rus, cu care A. Soljenițîn intră în consonanță, tot atât de atent la relele și la păcatele lumii și la fel de dornic să citească în semnele timpului sensul vieții și al existenței umane. Și acesta nu e nimeni altul decât Fiodor Mihailovici Dostoievski, un creator devenit emblematic, în special, pentru gândirea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de-al Doilea Război Mondial și după relevarea adevăratului chip al comunismului, omenirea trăiește la modul tragic sentimentul unui sfârșit iminent al omului și al lumii, printr-o nemaivăzută până acum degradare și uitare de sine. În această din urmă consonanță, însă, la nivel ideatic, nu a contat atât de mult, pe cât ne-am fi putut aștepta, experiența carcerală, comună lui Dostoievski și lui Soljenițîn, și nici modul de evocare a acestei experiențe în prima mare carte din literatura rusă concepută
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de operă ca rezultat al unei „elaborări spirituale care se cere urmărită în toate etapele sale și în toate elementele puse la contribuție”, autorul cursului ajunge să o integreze firesc în sfera literaturii comparate. El preconizează un comparatism modern, în consonanță cu ultimele achiziții teoretice occidentale, care mutau accentul de pe factorul extern pe metabolizarea influenței și originalitate, evidențiind rolul personalității: „istoria literară va căuta să determine cu toată preciziunea posibilă materialul exterior: izvoare, influențe, dar ea va trebui să aibă permanent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
mai are). Pe de altă parte, Autobiografia e învăluită, nu de puține ori, într-o tentă crepusculară, grotesc thomasmanniană, cu o semnificație axiologică implicită, sugerând cât de rapid s-a maturizat literatura transilvană după apariția lui Blaga, intrând chiar în consonanță cu decadentismul european: „...eu mă integram într-o civilizație ce o trăiam ca pe un mândru declin (poezia lui Blaga nu-mi părea străină acestui sentiment al declinului...).“ Dar, peste toate acestea, Straja dragonilor rămâne cea mai directă, mai șocantă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și de sedimentare a datelor culturale a cunoscut o intensitate cum rar se întâlnește. Consecințele acestor admirabile lecturi au cristalizat definitiv orizontul cultural și spiritual al poetului. Natura sa enciclopedică i-a apropiat seducția zărilor cu vraja lor ademenitoare, în consonanță cu firea lui de mare cărturar. Într-un substanțial studiu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga evidențiază sintetic marile teme ale creației eminesciene: revolta byroniană și faustică împotriva ordinii sociale și cosmice, fantasticul de influență kantiană sau schopenhaueriană, eterna poveste a dragostei, gloriosul trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aria în care se va mai putea mișca devine restrânsă, adiacentă și subordonată aceleia a U.E. În pofida faptului că ermeticismul în politica externă nu mai figurează ca metodă ea devenind anacronică, iar confidențialitatea dusă la absurd nu se află în consonanță cu transparența din viața publică, diplomația română actuală cu deosebire cea de la U.E. hélas, nu se prea vede și nu este productivă, iar acest lucru este îngrijorător. Este greu de estimat perspectivele, dar și de știut care va fi diplomația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
este, firește, Petersburgul, despre care Dostoievski scria că este cel mai „premeditat“ oraș din lume, iar Gogol ne asigură că „minte“, mai ales cînd este scăldat în lumina tremurătoare a felinarelor. Din acest punct de vedere, ne‑am aștepta la consonanțe numeroase între nuvela Nopți albe și povestea pictorului Piskariov din Nevski Prospekt. Ei bine, reminiscențele sînt aproape inexistente, poate tocmai datorită unei mize conștiente a lui Dostoievski pe îndepărtarea de model, deși mai tîrziu va reveni, polemic și creator, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
de a nu se anticipa prin clitic un complement direct marcat prin pe sau un complement indirect - realizate prin grupuri nominale. În aceste situații norma prevede dublarea; e totuși probabil ca norma 27 să nu fie, în acest caz, în consonanță cu uzul și de fapt dublarea (care nu era recomandată de gramaticile mai vechi) să nu se fi generalizat. În limba actuală, lipsa anticipării prin clitic pare a fi o trăsătură a limbii scrise din presă, atât în exprimarea complementul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Eugen Ionescu, un savant care, fascinat de energia, integritatea și frumusețea doctoriței, se decide pentru căsătorie. Fiul și fiica acestor părinți târzii vor avea șansa unei familii în care artele și științele, filosofia și medicina vor domni într-o ferventă consonanță. Ca medic al circumscripției Copou, doctorița Elena Ionescu devine în scurt timp deosebit de apreciată ca medic generalist. Parte din ceea ce este bine cunoscut ca sacro-terapie se regăsește în abordarea medicală a doctoriței Elena Ionescu. Mentalul pacientului este solicitat să participe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
grupului) ca fiind: a. complianță: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
grupului) ca fiind: a. complianța: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. 2.6. Dimensiunea inovatoaretc "2.6. Dimensiunea inovatoare" Jean Thomas lansează conceptul de educație în schimbare și definește inovația astfel: „Acea schimbare în domeniul structurilor și practicilor învățământului care are drept scop ameliorarea sistemului”. Inovația la
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
îinițială, intermediară sau finală) pentru testarea identificării grafemice; - Fișiere tip listă de cuvinte pentru testarea capacității de decodificare a parafaziilor cu modificării în grade diferite ale comprehensivității monemice; - Fișiere pentru testarea decodificării șirurilor de grafeme fără conținut logic și fără consonanță; - Fișiere pentru testarea decodificării îmemorizării) șirurilor negrafemice; - Fișiere pentru decodificarea îmemorizarea) șirurilor idiografice; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul sintagmic, în funcție de probabilitatea de asociere lexicală îgrad de anticipație lexicală ridicată sau scăzută); - Fișiere pe categorii de sintagme îadjectivale, substantivale, verbale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
favoruri, inclusiv sexuale. Acestea și multe alte exemple ne dau prilejul să accentuăm importanța a două condiții esențiale ale eticii afacerilor: * consistența între principii, integritate față de standarde și comportamente organizaționale, indiferent de contextul social sau cultural în care funcționează organizația; * consonanța permanentă a comportamentelor organizației cu codurile etice adoptate și difuzate public, din nou, indiferent unde își au acestea locațiile. 3.3. Modalități de autoreglementare etică a afacerilor Veghează-ți gândurile; ele devin cuvinte./ Veghează-ți cuvintele; ele devin acțiuni./ Veghează
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Eticismul, pe de altă parte, a întregit acesteia statutul: afacerea nu mai este percepută doar ca persoană juridică, ci și și ca una civică. Și nu un actant, în general, ci cel mai reprezentativ actant instituționalizat. Altfel spus, consistența și consonanța principiilor și valorilor etice trebuie să fie activată în toate comportamentele organizaționale. În ultimul secol atitudinile sociale față de afacerile multinaționale sunt orientate pe extrema criticii virulente, marile afaceri fiind percepute drept cauzatoare majore ale tuturor bolilor incurabile ale societății postmoderne
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
majore ale tuturor bolilor incurabile ale societății postmoderne. Deși parțial motivate, abordările extremist dogmatice nu au fost niciodată pozitiv rezolutive. Stadiul atitudinal social de astăzi ar trebui să fie unul pozitiv critic într-o societate civilă coerentă, puternică și în consonanță cu afacerile. Afacerile în general, și mai ales marile concerne, sunt prea importante pentru rostuirea societății postmoderne. Societatea nu ar putea renunța la beneficiile aduse de afaceri și oricum nu această alternativă este discutabilă, ci modul de a face afaceri
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
colibă, apoi în ga llos, ke-ltoi, ph-rakes, germani, wa-les, sko lotoi (> skytae), sarmatae etc. Forma fellah pl. fellaheen denumește în lumea arabă pe țărani, în timp ce pelasgoi sunt considerați cea mai veche populație rurală în Europa, Asia și Africa. De observat consonanța acestor forme cu valahi, slavi, poleci, coloni, țărani, arabi etc. Elementele prefixoidale dinaintea lichidei marchează sensuri noi datorate adâncirii cunoașterii și evoluției sociale. Astfel sdin slav a marcat ideea de neîngrădit, nelimitat, separat, pentru care vezi șleau (slobod, larg, liber
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
4) limba maghiară, atinsă de indoeuropenizare, prezintă trăsături pregnante de limbă aglutinantă. 14. Istoria și preistoria limbii române o integrează pe aceasta în procesul devenirii globale a limbii. În consecință, limba română, născută din baza traco-latină, prezintă identități, afinități și consonanțe cu întreg peisajul lingvistic care s-a dezvoltat în vastul spațiu euro-afro asiatic: 1) cu italiana și cu limbile albaneză, slavă, maghiară; 2) cu romanitatea franceză și iberică; 3) cu spațiul indoeuropean neromanic: celtic, germanic, baltic, caucazian, indoiranian; 4) cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Făt-Frumos constituie un supranume adăugat unui prenume: Petru, Ion, Constantin/Costăchel, procedeu des întâlnit în colindele de fecior. Valorizarea numelor de origine creștină este evidentă. Cel mai frecvent, Petru/Petrea este cel dintâi nume al eroului, acest fapt venind în consonanță cu imaginea sfântului invocat: „el a avut chiar de la început un rol de prim-plan printre cei 12 apostoli, datorită zelului, curajului și energiei sale. Petru se află întotdeauna în capul listei (...). Trei dintre ucenicii Domnului Isus erau prietenii Săi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Șade de doi ochi negri” (SomovaTulcea). Uneori și numele calului pe care trebuie să îl încalece feciorul, încercare cu vădit sens premarital, este Negru. Am putea identifica în prezența acestei culori apartenența la htonian ca element primordial. Implicația vine în consonanță cu atributele principiului feminin, fiindcă „negrul exprimă pasivitate absolută”, dar este și „culoarea substanței universale, a acelei materia prima, a nediferențierii primordiale”. Avem astfel sugestia cromatică a traseului pe care îl va urma fata în inițiere: comunicarea cu stihiile și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]