885 matches
-
formula poetică pe care o avem în vedere nu ar putea căpăta relevanță; în plus, mimesis-ul însuși va fi înțeles prea puțin în sensul unei reprezentări fidele a unui real preexistent, cât în cel mai permisiv și mai flexibil - în consonanță cu eterogenitatea și complexitatea lumii contemporane - de exploatare conștientă și deliberată a resurselor unui „imaginar mimetic”245, care presupune nu de puține ori schimbul de roluri (între Cititor și Autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea. Și toate aceasta - trebuie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Cititor și Autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea. Și toate aceasta - trebuie să precizăm - nu ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, ci ca strategii de adaptare la o realitate iremediabil scindată. În consonanță cu o asemenea viziune asupra realului, vom încerca să valorificăm, pe cât posibil, polisemantismul termenilor de mimetic, respectiv ficțional (aceștia constituind, în fond, criteriile de delimitare a teritoriului poeziei metatranzitive). Astfel, cel dintâi (mimetic) va fi folosit atât pentru a desemna
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de unele insecte, adevărate „măști ale spaimei” sau doar ale seducției. Termenul de ficțional va fi întrebuințat mai cu seamă pentru a sublinia faptul că o astfel de poezie reușește în ultimă instanță să construiască „lumi” (posibile și imposibile), în consonanță cu „peisajul ontologic, pluralist și anarhic”246 al vremurilor noastre, punând totodată în lumină tensiunea între diversele moduri de a fi (sau între diferitele „modele ontologice”, pentru a împrumuta o altă expresie a lui Brian McHale). Aproape că nu mai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
simte inaderența clară la un anumit tip de poezie (cea modernistă), dorința de reîntoarcere la comunicare, la catifelarea vocii, la anumite procedee care multă vreme au fost considerate apanajul exclusiv al prozei (epicul, mimesisul, dialogismul, verosimilitatea, tranzitivitatea), dar și - în consonanță cu spiritul obsedat de imanență al lumii postmoderne - aspirația (utopică!?) de a impune un nou construct al realității, unul de o uriașă complexitate și eterogenitate. Acest construct ar fi conotat, după cum afirmă Gh. Crăciun, pe lângă variatele lui aspecte cotidian-empirice, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Într-o critică a teoriei lui Williamson, Granovetter argumentează, pe baza unor studii etnografice, că „relațiile sociale Între firme sunt mai importante, iar autoritatea În interiorul firmei este mai puțin importantă În producerea ordinii În viața economică”. În plus, Granovetter, În consonanță cu unii economiști printre care i-am putea cita pe Demsetz (1997) sau Jensen și Meckling (1976), nu consideră firma a fi o entitate instituțională funcțională radical diferită de piață, ambele fiind reductibile În cele din urmă la instituția contractului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agent - principal care, departe de a garanta primordialitatea ontologică a vreunuia dintre actorii constituenți (nici măcar a acționarilor), se află Într-un proces de deconstrucție și reconstrucție În funcție de puterea relativă a unora sau altora În sistem și, pe linie constructivistă, În consonanță cu ideologiile (științifice, religioase) dominante. În cele din urmă actorii constitutivi, legitimitatea intereselor, precum și capacitățile lor de acțiune sunt definite de societate Într-un anumit context istoric și social și puse În slujba unei teleologii sociale. Agenții Își Însușesc cognitiv
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
spiritul normelor juridice ale societății. Mediul În care funcționează și la care trebuie să se adapteze organizațiile nu mai este unul pur tehnic al cererii și ofertei, ci și unul instituțional legal. Empiric, s-a observat dezvoltarea structurii organizaționale În consonanță cu diverse prevederi licite (mecanisme interne de apel În cazuri de discriminare, mecanisme interne de soluționare a conflictelor). Aceste structuri, chiar dacă nu aveau un rol funcțional, fiind „decuplate” de componenta operativă a organizației, aveau rolul de legitimare, când pun la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
actele de conduită. E foarte important de reținut însă că o concordanță ridicată între atitudine și comportament se explică și prin aceea că, în acord cu tendința oamenilor de a realiza o congruență între evaluările (opiniile) și comportamentul lor (teoria consonanței cognitive), atitudinile și opiniile pot apărea și ca o autojustificare (raționalizare) a acțiunilor întreprinse. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea - efectul. Dacă convergența ridicată dintre răspunsurile atitudinal-opinionale și cele comportamentale apare oarecum ca fiind ceva firesc și îmbucurător
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cerințe, se pot construi câteva în mod special cu această destinație, chiar dacă, altfel, nu sunt cu nimic utile cercetării. Așezarea întrebărilor în chestionar într-o formă „logică” este evitată pentru motivul că aceasta generează un efect de consecvență sau de consonanță a răspunsurilor, care depășește cu mult gradul de consonanță reală a opiniilor oamenilor. Astfel, de pildă, dacă dorim o părere generală despre un anumit aspect și dacă aceasta e precedată de o succesiune de întrebări foarte specifice, atunci răspunsul la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această destinație, chiar dacă, altfel, nu sunt cu nimic utile cercetării. Așezarea întrebărilor în chestionar într-o formă „logică” este evitată pentru motivul că aceasta generează un efect de consecvență sau de consonanță a răspunsurilor, care depășește cu mult gradul de consonanță reală a opiniilor oamenilor. Astfel, de pildă, dacă dorim o părere generală despre un anumit aspect și dacă aceasta e precedată de o succesiune de întrebări foarte specifice, atunci răspunsul la întrebarea generală este afectat în consecință. Iată un exemplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nici să nu mai adreseze întrebarea, considerând că dacă, să zicem, primii 10 oameni au răspuns în același fel, și ceilalți o vor face. Erorile de anticipație, ce stau în general sub semnul tendinței operatorului de a extrapola în sensul consonanței răspunsurilor, fiind prezent deci un efect de halo, sunt rezultatul unor mecanisme cognitive deosebite de cele valorico-atitudinale, însă deloc independente de acestea. Adică anticipațiile și extrapolările se produc cu mai mare pondere în sensul structurilor axiologice ale operatorului. De subliniat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cognitive), a fost elaborată și dezvoltată într-un anumit context cultural (SUA) și, mai ales, că experimentele de laborator ce o susțin s-au întreprins aproape exclusiv în rândul studenților - care, prin selecție și activitate, sunt înclinați spre gândire logică, consonanță cognitivă - și nu știm cu siguranță dacă nevoia rezolvării contradicțiilor dintre cunoștințe și/sau opinii este la fel resimțită și de altesegmente populaționale. De altfel, bazându-se tocmai pe o serie de rezultate ale sondajelor de opinie, Abelson (1976) formulează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
veți vedea că se vor găsi aderenți. Noile stări de lucruri au apărut din această orientare a maselor către tot ce este insolit și incomod, în pofida conformismelor burgheze (pe care personal le detest, fiind într-asta în mod surprinzător în consonanță cu tata). Dar să reiau șirul ideii. Am spus că nu sunt bine încredințat a fi cu desăvârșire fixat asupra modului geografic de a mă realiza în structura mea spirituală. Fiindcă mă aflu în România și am întîlnit Mișcarea, m-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că a fost comisă de un naționalist sau în numele națiunii, ci este și rămâne. Limba noastră, cum ea esistă obiectiv, toată lumea o va recunoaște de frumoasă și dulce (V. Scherr, Allg[emeine] Litteraturgeschichte). Dreptul, întrucît e scris la noi în consonanță cu adevăruri recunoscute, este valabil pentru toată lumea, poezia noastră poporală și artistică întrucît e frumoasă e frumoasă pentru toată lumea, în fine binele obiectiv din noi ni-l recunoaște asemenea oricare om de bună - credință Cumcă din acest principiu fundamental s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atît față de moderniști (scientiști), cît și față de tradiționaliștii celei de-a doua dezbateri. Waltz susține că aceste două abordări, deși diferite ca metodă, sînt unitare în ce privește metodologia. Adepții lor "subliniază că acele categorii propuse de teoreticieni trebuie să fie în consonanță cu motivele și percepțiile actorilor [și că] explicațiile consecințelor politice internaționale pot fi conturate prin examinarea acțiunilor și interacțiunilor dintre națiuni și ceilalți actori" (Waltz 1979: 61-2). Dar, de fapt, Waltz își definește și propria teorie în aceeași manieră: "Sistemul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va fi acceptată și, în mod firesc, va fi respinsă. Împărtășirea rezultatelor și metodelor. Oamenii de știință au obligația să împărtășească cu ceilalți cercetători cunoștințele pe care ei le produc chiar și atunci când rezultatele la care ajung nu sunt în consonanță cu teoriile lor. Aceștia trebuie să descrie complet cum au condus cercetarea care a produs rezultatele respective. Această obligație este importantă pentru două motive. Primul, alți cercetători nu pot determina dacă un rezultat are valoare de adevăr dacă ei nu știu cum
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cunoașterea unei presupuse tragedii personale a omului de stat, căci "Ștefan-Vodă nu voia războaie. Dimpotrivă, era foarte iubitor de pace, de înțelegere între oameni și popoare. De aceea a căutat să trăiască în bună prietenie cu vecinii (s.n. C.M.)"34. Consonanța cu limbajul propagandistic din anii '80 nu este întâmplătoare, continuând în lipsă discursul "luptei pentru pace" din epoca lui Ceaușescu. Manualul contrazicea fățiș aprecierile critice ale cronicarului, de la care aflăm că "Ștefan vodă, gătindu-se de mari lucruri să facă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care "au făcut ordine", "au curățit" și "au asigurat liniștea" în teritoriile vecine. În mod paradoxal, povestirea din anii '20 rimează cu aceea din 2000, de vreme ce spaimele comunității internaționale relative la estul european sunt, în bună măsură, aceleași. Este o consonanță ce încurajează gesturile recuperatorii, în căutarea unei "adevărate" istorii naționale, anterioară propagandei comuniste. Au rămas însă vechi scrupule, poate și resentimente. Marea grijă a oamenilor politici români din acei ani a fost să convingă lumea că erau adecvați la principiile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
domeniul evidenței: atunci "s-a înfăptuit Unirea tuturor românilor, adică Unirea cea mare (s.n. C.M.)"378, iar "temelia vieții noastre, ca țară și ca popor, este cea creată prin marea Unire din 1918379. Această convingere a fost documentată amănunțit, în consonanță cu ideologia vremii 380, confirmând "științific" o întreagă literatură de popularizare. Familiaritatea subiectului, opțiunea categoric pozitivă și abundența demonstrațiilor de pertinență istorică au contribuit, deopotrivă, la realizarea unui consens tacit asupra valorii comemorative a momentului 1 decembrie 1918. Din această
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manual pentru fiecare obiect de studiu, apoi prin amploarea campaniei de alfabetizare, dar și prin creșterea demografică, dublată de extinderea continuă a înregimentării școlare a fiecărei noi generații de copii. Ținând cont de circulația transgenerațională a unui manual și de consonanța sa cu celelalte surse de informație publică, putem aprecia mai corect remarcabila forță de persuasiune a lucrărilor, în ciuda disonanțelor cognitive pe care le puteau provoca cititorilor adulți. Totuși, persecutarea sistematică a memoriei colective profunde prin manuale, ca și prin toate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Euripide de către contemporanii săi înregistra o diferență substanțială față de concepția noastră. Mulți dintre atenieni opinau că tragediile lui Euripide, prin repetata "coborâre de pe soclu" a zeilor, nu atingeau înălțimea morală, rectitudinea caracterelor, iar efectul scontat în spectatori nu intra în consonanță cu modelele propuse de Eschil și Sofocle. Așa se face că, la sfârșitul secolului al V-lea î.e.n., s-au înmulțit și atacurile ce-l vizau. Aproape că nu există comedie purtând semnătura lui Aristofan (păstrată până la noi) din care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dar și a încrederii în posibilitatea supraviețuirii adevărului și a umanității din om indiferent de condițiile în care s-ar afla acesta. A mai existat, însă, în secolul al XIX-lea un scriitor rus, cu care A. Soljenițîn intră în consonanță, tot atât de atent la relele și la păcatele lumii și la fel de dornic să citească în semnele timpului sensul vieții și al existenței umane. Și acesta nu e nimeni altul decât Fiodor Mihailovici Dostoievski, un creator devenit emblematic, în special, pentru gândirea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de-al Doilea Război Mondial și după relevarea adevăratului chip al comunismului, omenirea trăiește la modul tragic sentimentul unui sfârșit iminent al omului și al lumii, printr-o nemaivăzută până acum degradare și uitare de sine. În această din urmă consonanță, însă, la nivel ideatic, nu a contat atât de mult, pe cât ne-am fi putut aștepta, experiența carcerală, comună lui Dostoievski și lui Soljenițîn, și nici modul de evocare a acestei experiențe în prima mare carte din literatura rusă concepută
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dorințe conduc la comportamente care au cea mai mare probabilitate de apariție în comunitățile online. Al doilea nivel, al modelului, se referă la cognițiile actorului social în legătură cu scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele cu care acesta caută să ajungă în consonanță. Al treilea nivel, al cadrului cogniției ecologice, este constituit din mijloacele senzoriale pe care actorul le are pentru a interpreta mediul și a interacționa cu acesta. Mediul în care se plasează acest cadru este constituit din alți actori sociali, artefacte
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în natură, iar diversitatea individuală utilizează, la rându-i, diversitatea socială pentru a încerca să se împlinească"189. După 1990, ca urmare a tendințelor occidentale, specificitatea culturii românești este investigată din punctul de vedere al elementelor specifice, complementare și în consonanță cu spiritul european. Istoria înregistrează în fiecare epocă mișcări de renaștere culturală ca act prioritar în rândul intelectualilor. Cultura este produsul societății, învățată în mod formal, transmisă de la o generație la alta. Ea se individualizează suficient de mult ca să corespundă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]