190,047 matches
-
România, și Suedia, chiar dacă în ambele țări se simte singură, înconjurată de străini. Pentru prozatoare "acasă" înseamnă florile care îi înfrumusețează viața, porumbeii care îi bat periodic la fereastră, visele și gîndurile care îi marchează starea de trezie. Altminteri, ea constată surprinsă și dezamăgită că multe dintre ideile imbecile de care a crezut că a scăpat odată cu emigrarea se reproduc în variante foarte asemănătoare și în Occident. Am amintit deja despre antisemitism și xenofobie. Dar chiar și "omul nou", una dintre
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
artistică. Dincolo de atmosfera trecătoare de emulație pe care simpozioanele de sculptură o promovează, au rămas prin toate părțile țării, câmpuri de menhiri, muzee sui-generis, neglijate în general de autorități. (În treacăt fie spus, acum câțiva ani, am avut ocazia să constat starea deplorabilă în care se găsesc sculpturi ale unor autori importanți - George Apostu, Silvia Radu, Ion Condiescu, Anton Eberwein, Adina }uculescu etc. - plasate pe malul mării, la tabăra studențească de la Costinești, prin anii '70. Astăzi un fel de ruine ale
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
Caragiale într-una din scrisorile adresate lui Nicolae Petra-Petrescu, în 1906 de la Berlin, în termeni superlativi, care îl vor fi încântat pe părinte: "Să vă trăiască Horia, flăcăul dvs., care mi-a făcut o excelentă impresie! Cu multă bucurie am constatat la dânsul o vie inteligență, luminată printr-o lectură deja vastă la vârsta lui, apoi dragoste pentru cultura înaltă, onestitate în apucăturile mentale și o entuziastă ardoare juvenilă pentru cauzele mari". Cuvintele bune ale maestrului continuă în mai multe fraze
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
relevanței lor. Mi s-a întîmplat de mai multe ori să cred că am descoperit ceva nou, cine știe ce construcție lingvistică poate neatestată, o tendință surprinzătoare, un detaliu mai puțin obișnuit. Deschizînd Gramatica pentru toți a Mioarei Avram (ed. I: 1987), constatam de fiecare dată că lucrul era deja menționat acolo, precis, la locul cel mai potrivit, fără emfază, fără etalarea orgoliului subiectiv. De altfel, Gramatica sa e un monument de rigoare științifică: lucrurile pe care le prezintă pot fi numite și
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
o auzeam ades. Părea mai la obiect. Memorialiștii vremii făceau și ei istoricul conrupției, C. Argetoianu pleca de la domnitorii post-fanarioți, la Cuza, către viziratul lui Ion Brătianu, când un general și-ar fi însușit douăsprezece mii de lei. Un fleac, constata Argetoianu, față de milionul zilei " perioada interbelică. La mii de miliarde de lei nu-l purta gândul, deși nu ducea lipsă de imaginație. Că putea trăi și în parte prospera cu o corupție rezonabilă, acesta este câștigul vremii noastre. Așteptăm cu
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
iată că azi, determinarea "mobilizării" și, eventual, a bucuriei la 1 Decembrie, tinde să devină de aceeași natură: "se dă" fasole de la cazan, iar amărâților înfometați li se pune microfonul sub nas ca să-și declare admirația și recunoștința... Aici însă, constat că, furat de evocări, am omis să spun ceea ce se cădea spus de la început. Anume că acela care a remarcat distincția dintre Sărbătoare și sărbătorire a fost campionul absolut al disocierilor subtile și caustice, Ion D. Sîrbu. El e cel
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
sfaturi, materiale și stimulente; nu creează, în tot cazul, oameni de geniu. întîmplător " grație cărui hazard chimic? -, Eminescu, care ținea de literatura nemțească, a fost un miracol " cum, întîmplător, logofătul Conachi, omul celeilalte înrîuriri, a fost un maniac." Și, după ce constată că genialitatea lui Eminescu n-a schimbat ordinea influențelor, proclamă imposibilitatea noastră de a asimila, lipsa talentelor remarcabile ș.a.m.d. "Cultura noastră numără deci un geniu " dar acesta n-a împins deloc spre coasta Rinului barca istoriei noastre literare
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
George Radu Din cele de mai sus rezultă că Lovinescu i-a vorbit lui Monda cu privire la însemnările sale zilnice foarte la începutul acestora, în 1923, când ele aveau cu totul alt profil și o mult mai largă desfășurare, așa cum se constată în primul volum al Agendelor. în schimb Monda își scrie autobiografia intitulată Viață și vis, apărută în 1986, cu puțin mai devreme, oricum în preajma vârstei de 84-85 de ani, când � lăsând la o parte injoncțiunile inerente ale cenzurii și autocenzurii
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
ascuțit simțul critic, spre care aveam o predispoziție înnăscută. într-un fel mi-a modelat, îndrumându-mi atenția asupra modalităților de exprimare formală, chiar dacă nu am conștientizat rezultatul imediat. Dar dacă stau să mă gândesc bine, mă simt obligat să constat că, de fapt, la debutul meu în ale scrisului, la numai șase luni după moartea lui Lovinescu, a prezidat un șir de circumstanțe ce nu și-ar fi jucat rolul în cazul că eu nu aș fi fost un frecventator
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
modelul trebuie continuat și pentru alți autori și evenimente - se vrea și �o modestă contribuție pentru viitorul studiilor clasice�. Ea dovedește �creșterea importanței studierii în învățământul clasic a lui Tucidide (și a altor autori și subiecte). Este foarte interesant de constatat cum politologi de renume discută și îndeamnă la studierea autorilor clasici antici, în timp ce la noi Ministerul Educației, prin măsurile luate în ultima vreme, îngroapă practic învățământul clasic și filologia clasică, adică disciplina europeană prin excelență prin care omul european încearcă
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
stă la baza agriculturii: pământul este lăsat să se odihnească după maltratarea sa de-a lungul anilor cu tot felul de chimicale; sigur că peisajul e dezolant dezolându-l chiar și pe domnul prim-ministru care, orișicâtuși, dar... Domnia sa chiar constată și zice că agricultură performantă nu se poate face pe fâșii de pământ, ci doar pe suprafețe mari unde pot fi utilizate mijloace mecanice de care țăranul individual nici măcar nu poate dispune; ca în țările puternic dezvoltate, unde există asociații
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
jumătate de secol, desființarea biroului parizian al postului de radio Europa Liberă îi produce Monicăi Lovinescu o deziluzie de alt tip: aceea a unui om care a alergat în permanență cu privirea îndreptată înainte și care este pus acum să constate că toate speranțele și idealurile sale au rămas în urmă. Este deziluzia dată de trecerea inexorabilă a timpului, de vîrsta care nu iartă și care este scadența ultimă a iluziilor fiecărei vieți. Aceasta este concluzia dramatică a acestui extraordinar document
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
Vladimir Tismăneanu Cu fără mîhnire am scris rîndurile care urmează. Am făcut-o pentru că am constatat că unele din acțiunile mele au dat naștere la tot felul de interpretări, multe dintre ele atît de tendențioase încît nu le pot afla explicația rațională. Unii dintre cei care s-au pronunțat în grabă și categoric asupra cărții Marele
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
în întruniri similare. Ascultam spusele lor, crezându-le adevăruri. M-au mințit când i-am urmat? Am greșit când m-am îndepărtat? Pe măsură ce le vorbeam acelor copii fascinați de scris și oamenii lui, stârnit de curățenia nedumeririlor din sufletele lor, constatam că treceam hotarul unui timp care vine în viața scriitorului. Când trebuie să răspundă la singura întrebare a scrisului său: cât adevăr ai adus în Lume? întrebare dură, nemiloasă, dar fără de al cărei răspuns nu poți merge mai departe. Nu
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
iar fericirea este trecătoare, apare și dispare, de cele mai multe ori fără să prinzi de veste. Este o stare pe care nu o poți recunoaște decît post-factum, prin urmele ei săpate adînc în amintire. La bilanțul final al unei vieți se constată că adevăratele momente de fericire nu au nimic spectaculos, țin de starea de normalitate, de firescul relațiilor umane: "...Eram puțini și liniștiți, noi eram tineri, viața ni se părea simplă...(...) și credeam că o să dureze veșnic. Așa crezi la douăzeci
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
închegate, oricum mai elaborate în sensul unei mize ridicate din start. N-aș vrea să cred că fragmentarismul postmodernist a devenit un alibi nu neapărat pentru sterilitate, dar pentru comoditate sau lipsă de vlagă. Destul de frustrant pentru criticii români să constate că, în ceea ce-i privește pe prozatori, doar Mircea Cărtărescu are curajul și conștiința necesară să lucreze la un proiect romanesc cu o miză cu mult peste medie. Să nu ne amăgim că postmodernismul a impus definitiv și irevocabil neîncrederea
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
deci, neomologat; precum tot atât de posibil este și ca rezolvarea unor diferende să se poată realiza doar în văzul și auzul țării, mai ales dacă disputele iau forme mai mult sau mai puțin belicoase. Este contextul în care, după cum s-a constatat de-a lungul anilor, se poate ajunge lesne la situația ca dueliștii să nu respecte cea mai elementară și categorică regulă: folosirea aceluiași tip de armă... Apropo de panoplii, resurse verbal-și-medieval-războinice, și revenind: în timp ce antrenorul stelist l-a atenționat pe
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
Lunceanu își aduce aminte că dincolo, în România ocupată, a fost ocărât ca spion și trădător (p. 146) și se îndeamnă să-și arate nădejdea, să-și uite suferințele și umilirile (p. 148-149). Dar amărăciunea îl inundă din nou, când constată distrus că nu a scăpat de suspiciuni. Răceala, frigul moral îl paralizează:"Oamenii cari până ieri îmi zâmbeau prietenește de departe, azi o luau pe cellalt trotuar când mă zăreau, sau se făceau că nu m-au văzut deloc. Prieteni
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
A doua: toți, sau aproape toți, au atacat în scris fenomenul cel mai crunt din România de la dispariția lui Ceaușescu, corupția. Corupția instituționalizată". Ultimul caz, memorabil prin atrocitate, este cel al timișoreanului Ino Ardelean, redactor zonal al Evenimentului zilei, care, constată Vasile Dan, referindu-se la Rinocerii lui Eugčne Ionesco, a rămas izolat în fața maleficelor metamorfoze: "El a refuzat să se schimbe în splendidul unicorn. Și a plătit-o prin dublă ruptură de mandibulă, țeastă crăpată, arcadă deschisă". Semn că postideologia
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
cu care Nicolae Manolescu, Liviu Papadima și Paul Cornea au stabilit, într-o noapte de august, strategia manualelor alternative, prin care să-i Ťoperezeť pe tinerii români de istorie". Recunoaștem că n-am avut nici răbdare, nici curiozitate, după ce am constatat ce conține jurnalul lui E. Barbu, ca să citim revista pînă la capăt. Dl. Stănescu are dreptate: am ratat o "coincidență" de tot hazul. îi mulțumim că ne-a revelat-o. Care va să zică, într-o noapte de august, din anul de grație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
poate scurge încet-încet. În cîteva secunde, zbaterile cumplite, nimicnicia, insomnia, tristețile, bucuriile, soarele, luna, ploaia, sufletul, dispar. Cam după o jumătate de oră, cînd am priceput că a fost realitate și nu vorba aruncată aiurea, seara, în bucătărie, după ce am constatat că situația este sub control, am vrut să-l sun și pe fratele meu, stabilit în Canada de cîțiva ani bunișori, să afle din gura mea ce s-a întîmplat și să audă că sîntem bine. Nu nimeresc prefixele - al
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
cum este tratat chiar scriitorul, cenzurarea sau respingerea unor articole ale sale, și la Moscova și în organul Partidului Comunist Francez de obediență moscovită, atestă, de altfel, clar și brutal, natura reală a puterii comunist-staliniste represive. Cum se poate ușor constata, opoziția demascatoare a lui Panait Istrati față de ceea ce el consideră a fi sabotarea "celei mai frumoase opere de justiție socială", caricaturizarea ei birocratică , "fripturismul" ca și generalizat în rândurile reprezentanților regimului sovietic, e întemeiată pe numita "etică a convingerii", ridicată
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
sovietice totalitare, dogmatice, deloc dispusă la nuanțări, luându-și drept unice călăuze viziunea leninistă încă agravată de stalinismul ce i-a urmat. Scriitorul e revoltat și dă replici severe tocmai acestui mod rigid-simplificator de a vedea lucrurile, așa cum îl poate constata în acțiunile Sovietelor în spațiul cultural. De acord că puterea sovietică ar fi rezolvat unele probleme de natură strict economică, el nu poate accepta evidența unor practici constrângătoare ce contrazic orice idee de libertate creatoare: Contradicția economică a burgheziei care
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
li se pregătește. Dedublarea a redevenit forma obișnuită de manifestare a omului de rând. După deschiderea de la începutul anilor '90, am recăzut în practicarea vicioasă a minciunii. Dacă, pe de o parte, ca orice regim dictatorial, năstăsioții plesnesc de încântare constatând timorarea supușilor, pe de alta, ei nu mai controlează dimensiunea reală a sentimentor acestora. Orbiți de putere, iau de bun tot ceea ce le spun sondajele. Or, trebuie spus, acestea sunt falsificate încă din start. Adică din momentul recoltării opiniilor. Nu
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
fost de la sine înțeles că una e viața și alta politica, mi-a zâmbit dulce: "Nu e numai părerea mea! S-a spus și la televizor!" De data asta, chiar n-am mai avut nimic de spus. Poate doar să constat că întotdeauna chelia din realitate e mai simpatică decât aceea de la televizor. Una peste alta, pesedeii au o mare problemă. Și anume, imposibilitatea de a face distincția dintre informația reală și cea falsă. Declarațiile contradictorii ale barosanilor din partid, ura
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]