9,983 matches
-
privind ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular, consacrat prin art. 41 alin. (2) din Constituție, aceste dispoziții neavând incidența asupra excepției. Curtea observa că, în realitate, excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost ridicată în fața instanței, nu vizează constituționalitatea textului de lege criticat, ci aplicarea în timp a dispozițiilor acestuia, adică stabilirea, în baza interpretării, dacă sunt sau nu aplicabile și mărcilor înregistrate anterior intrării în vigoare a actului normativ în discuție. Or, aceasta excede competenței Curții Constituționale, deoarece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146567_a_147896]
-
fost înregistrată", dispoziții considerate a contraveni art. 15 alin. (2) și art. 41 alin. (2) din Constituție, Curtea Constituțională a respins-o, cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă. ... În argumentarea soluției s-a reținut că "excepția de neconstituționalitate [...] nu vizează constituționalitatea textului de lege criticat, ci aplicarea în timp a dispozițiilor acestuia, adică stabilirea, în baza interpretării, dacă sunt sau nu aplicabile și mărcilor înregistrate anterior intrării în vigoare a actului normativ în discuție", ceea ce excede competenței Curții, care nu se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146567_a_147896]
-
alin. (1) din Legea fundamentală și cele ale art. 8 din aceeași Convenție, referitoare la dreptul la viață intimă, familială și privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași texte din Legea fundamentală și față de critici similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.178 din 30 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229184_a_230513]
-
iar determinarea circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, a riscurilor la care ar fi expusă o persoană în cazul returnării sale în țara de origine, precum și aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, acestea fiind atribute ale organelor administrative competente în această materie sau, după caz, ale instanței de judecată. Totodată, în jurisprudența sa constantă, din care, exemplificativ, poate fi menționată Decizia nr. 423 din 15 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229184_a_230513]
-
47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, la data de 26 septembrie 2009, un grup de 62 de deputați și 27 de senatori, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. J5.482 din 28 septembrie 2009 și constituie obiectul Dosarului nr. 7.470A/2009. La sesizare a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
lege într-o singură zi, acesta s-a substituit în activitatea de legiferare a Parlamentului. Se mai arată că asumarea răspunderii Guvernului de 5 ori în termen de 9 luni constituie o încălcare a normei constituționale. Tot în cadrul criticilor de constituționalitate extrinsecă se apreciază că Guvernul a încălcat art. 141 din Constituție, întrucât nu a solicitat avizul Consiliului Economic și Social, deși avea această obligație. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată următoarele: 1. Exceptarea, prin art. 2 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
unor măsuri legislative care să reglementeze un grup complex de relații sociale circumscrise unui scop unic, și anume reformării sistemului salarial, educațional și instituțional. 2. Aspectele privind solicitarea sau nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social nu constituie veritabile probleme de constituționalitate, ci numai de aplicare a procedurilor legale privind cerința solicitării respectivului aviz. 3. Exceptarea de la aplicarea prevederilor prezentei legi a personalului Băncii Naționale a României, a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și a Comisiei de Supraveghere a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și celor ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblu, precum și, în mod punctual, prevederile art. 2 alin. (2), art. 3 lit. c), art. 7 alin. (1), art. 17 alin. (1), art. 23 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
interesată aparține domeniului public sau privat. 8. Prevederea în sarcina instanțelor de contencios administrativ a competenței de a soluționa contestațiile îndreptate împotriva actelor prin care sunt stabilite salariile de bază, sporurile, premiile și celelalte drepturi nu este o problemă de constituționalitate, ci o chestiune de opțiune legislativă, întrucât, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, competența exclusivă de a legifera în materia procedurii de judecată aparține legiuitorului originar sau delegat. Cu referire la critica potrivit căreia întreaga lege contravine art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
întrucât este mai degrabă o afirmație subiectivă decât o veritabilă critică de neconstituționalitate. În fine, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența sa, spre exemplu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
omului și a libertăților fundamentale, și contravin, totodată, principiului nediscriminării, consacrat de art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție. Examinând prezenta cauză, Curtea Constituțională reține că textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, cu o motivare similară și prin raportare la aceleași norme constituționale și internaționale invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 341 din 3 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192779_a_194108]
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul, invocând considerentele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa cu prilejul examinării constituționalității textelor de lege criticate, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea, astfel că pentru situații diferite este justificat un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179145_a_180474]
-
data plății, sau de la data ultimei plăți a contribuției, respectiv de la data când plata contribuției era obligatorie dacă perioada scursă este mai mică de 5 ani, calculându-se majorări de întârziere." În aceste condiții, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestor dispoziții de lege. În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 22 alin. (1) referitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179145_a_180474]
-
art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 , excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Cu privire la celelalte dispoziții legale criticate, Curtea constată că Legea nr. 146/1997 a mai format, atât în întregul său, cât și pe articole, obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 82/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, Decizia nr. 47/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 28 februarie 2003, și Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158730_a_160059]
-
a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în raport cu critici similare, s-a pronunțat prin numeroase decizii asupra constituționalității dispozițiilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 . În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 244 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 26 aprilie 2007, Decizia nr. 1.043
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235596_a_236925]
-
ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că, prin mai multe decizii, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul constituționalității art. 3 pct.1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204734_a_206063]
-
146 privind structura și atribuțiile Curții Constituționale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: Prin Decizia nr. 1.138/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej, s-a reținut că art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 instituie "o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204734_a_206063]
-
135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, cu referire la prevederile art. 44 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2) lit. a) [devenit art. 135 alin. (2) lit. a)] din Constituție. Prin Decizia nr. 175 din 6 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167298_a_168627]
-
1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: (...) b) desființarea construcțiilor realizate nelegal." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege ce formează obiectul acesteia a mai fost supus controlului de constituționalitate, sub aspectul unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în cauza de față, iar prin Decizia nr. 865 din 10 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Curtea a respins excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205807_a_207136]
-
agenții economici, care au fost stabilite în art. 135 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție. Pentru aceste motive, apar ca perfect justificate și constituționale măsurile speciale adoptate, inclusiv prin textele de lege care constituie obiect al controlului de constituționalitate, în vederea recuperării creanțelor fiscale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201738_a_203067]
-
instanțe judecătorești stabilite de lege. (2) Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. ... (3) Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Ordonanța Guvernului nr. 55/1999 a mai fost supusă controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, s-a reținut, în esență, ca această ordonanță, emisă în baza unei legi de abilitare, si anume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131787_a_133116]
-
trebuie să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau a unor dispoziții din lege, nicidecum mai multe legi sau dispoziții din mai multe legi. Totuși, Curtea observă că există atât o conexiune logică între cele două legi supuse controlului de constituționalitate sub aspectul actului normativ de bază supus modificării și completării, și anume Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
cauzei, a fost legal sesizată și, în consecință, va judeca obiecția de neconstituționalitate în mod unitar, prin pronunțarea unei singure decizii. 13. Cu privire la competența Curții Constituționale se constată că autorul obiecției de neconstituționalitate a stabilit drept obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile cuprinse în două proiecte de lege. În realitate, Curtea constată, pe de o parte, că inițiativa legislativă nu a aparținut Guvernului, ci unor deputați și senatori, astfel încât nu poate fi vorba de un proiect de lege, ci de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
de altă parte, este vorba de o lege adoptată, și nu de o propunere/ un proiect de lege, întrucât propunerea/proiectul de lege odată adoptat/ă devine lege; de asemenea, propunerea/ proiectul de lege nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, ci numai legile adoptate și nepromulgate încă [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 42 din 8 iulie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 iulie 1993]. În consecință, fiind vorba de legi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. 15. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din precizările realizate la paragrafele 11-13 ale prezentei decizii, îl constituie dispozițiile Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]