657 matches
-
competiție între grupurile care se nasc spontan și care se transformă în responsabilitate în fața membrilor lor și a celor care vor să adere la ele. Mentalitatea Pentru că Linz înțelege prin ideologie un sistem de gîndire codificat, rigid, cu o logică constrîngătoare, cu interpreți autorizați, care oferă o lectură uniformă și angajantă, se poate formula o distincție netă, atribuind regimurilor autoritare existența unei mentalități, a unui ansamblu de credințe mai puțin codificate, mai puțin rigide, cu o oarecare ambiguitate interpretativă, fără oracole
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
seară, pe la 3.00, dacă țin minte bine (și țin): "Băi, Doru, hai să facem ceva la Iași, că acolo la voi se fac lucruri frumoase, interesante. Aveți și un prim-secretar mai deschis la minte, o cenzură mai puțin constrângătoare. Bujor e lângă voi tot timpul și permisiv. Eu voi propune în Comitetul executiv, iar tu cu Ancuța mă susțineți". A venit, a trecut prin Comitetul executiv și gata, la Iași s-a organizat în mai-iunie 1984 o ediție a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și unitățile de viață omenească și chiar asupra celor câteva modalități de gândire acreditate (în sensul acceptării lor exclusive) și asupra celor neacreditate (în sensul excluderii lor din spațiul "corectitudinii" gândirii). Putem vorbi, datorită acestei instituiri, despre o gândire formală constrângătoare și despre o dominație a faptului-de-a-gândi-formal (și, într-un sens strict instrumental, și a faptului-de-a-rosti corespunzător faptului-de-a-gândi-formal) asupra înseși gândirii, rostirii și făptuirii, socotite în întregul lor (nereduse la aspectul lor formal). Această dominație veritabilă dictatură ține blocate, într-un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
situație nu este împotriva "naturii umane"; dimpotrivă, ea a indus o anumită comoditate în traiul comun, poate un grad de automatism social și el binevenit, chiar o bucurie de viață, totuși măsurată, survenită în limitele acceptabilului, adică ale gândirii formale constrângătoare. Pe de altă parte, trebuie să fim dispuși ca măcar să bănuim că partea constrânsă (în limitele acceptabilului, el însuși determinat prin convențiile actelor de acreditare) a vieții umane are limite și că dincolo de acestea se află paradoxal ! tot viață omenească
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viață omenească (potențială, posibilă doar, în raport cu faptelor ei): practici și reguli elementare, "gânduri" împresurate de alte fapte subiective, "rostiri" (incorecte, adică neacreditate) etc. O scrutare a acestor limite nu este cu putință în condițiile acceptării necondiționate a normelor gândirii justificatoare, constrângătoare; dar nici în disprețul acestora. Totuși, ele constituie "lumea vieții" umane, într-o primă (naturală) ipostază a sa. Ceea ce înseamnă, totuși, că scrutarea limitelor vieții omenești constrânse prin gândirea autonomă este posibilă și poate trece în act în anumite condiții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este ea însăși în mod originar în unitatea originară a propriului ei "obiect". Este ceea ce s-a făcut recunoscut până aici. Și mai este ceva de recunoscut: valabilitatea căii formale a gândirii, adică acceptarea, totuși, strict formală, a reglementărilor gândirii constrângătoare pentru demersul ce încă se proiectează, chiar dacă scopul său este acela de a evidenția, în chiar natura lor, înseși limitele acestor reglementări. Prin aceste două acte de recunoaștere este schițat orizontul cel mai larg în care se așează demersul corespunzător
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formale și justificatoare a propriei autonomii) și în ce modalități poate fi el sesizat, descris, poate chiar reinstituit? Ar putea fi el readus în zona de interes a unităților de viață omenească, neruinând gândirea, nici chiar pe cea autonomă, devenită constrângătoare pentru gândirea însăși, pentru rostire și făptuire? Aceste întrebări prima, de sens natural- istoric, celelalte două, de sens fenomenologic doar stabilesc, așa cum precizam mai sus, orizontul cel mai larg al demersului, ceea ce înseamnă că și momentele uimirii din care s-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în proprietatea sa o "lume a vieții", dar care știe de la bun început că apartenența acesteia la sine proprietatea sa, a omului, asupra lumii este dovada cea mai clară a reflexivității sale constitutive. Faptul de a gândi, devenit formal și constrângător pentru faptul de a rosti și pentru făptuire, dar și pentru gândirea însăși, care concentrează întreaga fenomenalitate subiectivă, corespunde unui eveniment trăit ("suportat", "văzut ca atare") de ființarea umană. Ceea ce înseamnă că aceasta din urmă nu este epuizată, în potențialul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care concentrează întreaga fenomenalitate subiectivă, corespunde unui eveniment trăit ("suportat", "văzut ca atare") de ființarea umană. Ceea ce înseamnă că aceasta din urmă nu este epuizată, în potențialul său de existență, de un asemenea fenomen constând în autonomia formală a gândirii, constrângătoare pentru practici fel de fel (chiar și pentru practici ale gândirii). Din această cauză, se cuvine a cerceta, pe de o parte, ceea ce a fost semnificativ, pentru cele trei fapte (gândire, rostire, făptuire), anterior evenimentului, iar pe de alta, situația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de acte constitutive din care face parte și sinteza, acte de "timporizare" (intervenția timpului este necesară), ale căror rezultate vor fi înfățișate și în lucrarea de față. Revenind la teza formulată mai sus (mai degrabă, o ipoteză), după care gândirea constrângătoare (autonomă) ține de condiții dispoziționale (dobândite), nu "naturale" și a priori, putem observa că analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei (și instituții ale dictaturii judicativului, cum precizam), revin în reconstrucții filosofice exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie actul reflexiv al gândirii, adică, în tonul originar al filosofiei, "gândirea care se gândește pe sine ca Altul său printr-o recunoaștere continuă a necunoașterii sale". E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării primei reducții, cea judicativă a dictaturii judicativului, precum și în operarea ca atare a acesteia. Îndreptățirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corespunde umanul în întregime (cu gândirea, rostirea și făptuirea sa, toate adunate, inițial, în "practici" și reguli elementare ale acestora, într-o unitate de viață), ci doar umanul ipostaziat în "subiect al cunoașterii" (disponibil pentru un exercițiu "satisfăcător" al gândirii constrângătoare, "formale"). Din această clipă, putem vorbi la propriu despre subiect al cunoașterii și obiect al cunoașterii, despre unitatea lor în cunoștință, despre o structură duală a acesteia, despre temeiurile ultime ale unității cunoștinței (cele două "elemente" neavând întotdeauna aceeași poziție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
paradoxal!), prima și să o condiționeze pe cealaltă; sau măcar să reprezinte, într-un sens strict formal, "impulsul" primei timporizări. Acest fenomen va fi lămurit în cele ce urmează. Oricum, structura-formă care cuprinde cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea cuprinde constrângător tot ce ține de gândirea, rostirea și făptuirea umană; și tocmai pentru că forma, idea (gr.) este gândită și rostită, întrucâtva și făptuită, ea ar putea fi numită cum am facut-o deja "ideologie". Dar acest nume are și o altă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru că forma, idea (gr.) este gândită și rostită, întrucâtva și făptuită, ea ar putea fi numită cum am facut-o deja "ideologie". Dar acest nume are și o altă îndreptățire, atâta vreme cât prezentuirea, sub care structura celor trei acte survine, cuprinde, "constrângător", adică după un sens dependent de structura însăși, alături de prezentuirea propriu-zisă, și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Căci idea timporizată pe linia survenirii viitorului este un ideal, adică un sens de a fi pentru om care se anunță ca o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
situația în care aplică ceea ce "știu" despre lume în general atunci cînd iau decizii despre cum să acționeze într-o situație specifică (Furnham, 1988, apud Bond et al., 2004). Aceste cunoștințe pot fi văzute ca reprezentări personale ale contextului social constrîngător, pe care individul și le construiește de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în relație cu B", iar relația poate fi cauzală sau corelațională. în contrast, valorile se găsesc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reglementări comunitare autorizau practici (privitoare spre exemplu la plantări sau îmbogățiri) care nu putea decât să conducă la o agravare a dezechilibrelor reperate. Măsurile de susținere a pieței (ajutoare pentru stocare, distilări), mai întâi conjuncturale și facultative, devin permanente și constrângătoare (distilări obligatorii). În speță, ajutoarele pentru stocarea privată a vinurilor de masă și a mustului de struguri au drept scop înghețarea disponibilităților existente pe piață pe parcursul unei anumite perioade, stimulându-i pe viticultori să stocheze folosindu-se de ajutoare. Pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în „nebuloasa artei”. Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: „Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic.” 1 Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Crăcănel, victimă nevinovată a unei confuzii, vrea și el scandal: „... nu plec de aicea până nu aflu; chem poliția, fac scandal!... (se plimbă făcând gesturi exasperate)”. Contaminat, de republicana Mița, cu predispoziția spre scandal ca formă de acțiune liminară și constrângătoare, Crăcănel e hotărât să se răfuiască: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache, ca drept Bibicul...”. Reîntâlnirea cu Pampon (la a cărui revedere are un prim impuls de retragere: „se dă Înapoi”) declanșează timida dorință de a face față
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
membru al asociației, sub forma unui angajament solemn, la idealul de viață exprimat în Legea cercetașului. “Legea” este o sinteză a valorilor etice pe care mișcarea vrea să le insufle, prefigurarea imaginii ideale a cercetașului. Ea nu cuprinde nici un “trebuie” constrângător, ci arată numai cum “este” un adevărat cercetaș: demn de încredere, iubind adevărul, respectând oamenii și munca lor, gata să-și ajute semenii. Prin angajamentul care consfințește legătura sa cu asociația, copilul se identifică cu acest portret moral. Legea îi
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nu a fost ti), pe când deplasarea verbului sub inversiune este blocată de negație. Pe scurt, o analiză mai flexibilă, care permite deplasarea neconstrânsă a verbului în domeniul C nu suprinde constrângerile asupra inversiunii și trebuie abandonată în favoarea unei analize mai constrângătoare: deplasarea verbului la C în poziție fixă. 3.3. Dinspre latină înspre limbile romanice. De la latina dunăreană la româna veche 43 În această secțiune ne propunem să aducem în atenție unele fapte ale latinei târzii și ale variantei sale folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1985, anul ajungerii la putere a lui Mihail Gorbaciov, RSR va fi repudiată chiar de către "lagărul socialist", transformându-se într-un paria pentru mișcarea comunistă internațională, a cărei "îmburghezire" o percepuse însă ca dezintegratoare din punct de vedere ideologic și constrângătoare din punct de vedere politic. După expunerea corpusului empiric al lucrării urmează analiza teoretică a materialului cu ajutorul celor patru teorii ale RI menționate anterior. Expun, în acest capitol, motivele pentru care consider socio-constructivismul o teorie mai bună pentru abordarea politicii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sistemului politic și economic al Uniunii Sovietice (vezi Brown: 1997). Gorbaciov nu a prevăzut însă intensitatea tendințelor centrifugale din interiorul federației sovietice, sperând până în ultimele luni în care a deținut puterea că, într-o formă mai relaxată și mai puțin constrângătoare pentru republicile unionale, statul federal sovietic putea și trebuia fi menținut ca principal garant al ireversibilității reformelor introduse (Gorbachev: 2000, 83-170). Pe de altă parte, Gorbaciov a avut idei politice radicale în raport cu ideologia leninistă încă din 1985. "În cuvântările lui
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în considerare perioada de la începutul anilor '90, n.m.) este că toate ideologiile dezvoltaționiste devin defuncte. Marxismul, pe de altă parte, nu a început ca o ideologie a dezvoltării naționale, și nu este condamnat să fie înțeles numai în această manieră constrângătoare. Există și alte interpretări posibile ale lui Marx. Și în deceniile următoare poate avea loc, probabil va avea loc, o dezvoltare a gândirii și practicii care ne-ar putea permite să ajungem la un nou consens ideologic, la o nouă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a artei, mai precis a unei anumite arte sau a unui anume fel de artă. Pentru că moartea unui fel de artă, (...) anularea lui, inseamna nașterea unei alte arte. Moartea artei tradiționale, oficiale, moartea a tot ce poate fi «academic» și constrângător atrage după sine nașterea unei alte arte. Oamenii trebuie să fie, într-adevăr, liberi de a crea ceea ce le place". (Mikel Dufrenne) În realizarea acestui eseu veți avea în vedere următoarele puncte de reper: 1. Explicarea principalelor concepte pe care
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
inputurilor, fie prin alterarea outputurilor. Așa cum se poate constata, principiul echității poate distorsiona prin efectele sale comportamentul actorilor din rețelele de schimb supuse studiului experimental. Designurile experimentale variază între două extreme în ceea ce privește cantitatea de informație oferită participanților. Unele designuri sunt constrângătoare, încercând să restricționeze cât mai mult informațiile subiecților despre 8. Burgess și Nielsen (1974: 428) disting între egalitate și echitate. Astfel, egalitatea se referă la situațiile în care rezultatele sunt similare pentru toți, iar echitatea se referă la relația dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]