977 matches
-
2001; Bobo Lo, Russian Foreign Polcy în the Post-Soviet Russia: Reality, Illision and Mythmaking, Palgrave, Londra, 2002; William Zimmerman, The Russian People and Foreign Policy: Russian Elite and Mass Perspectives 1993-2000, Princeton University Press, Princeton, 2002. 18 La rândul sau constructivismul este lentilă de studiu pentru: Iver Neumann, Russia and the Idea of Europe. A Study în Identity and Internațional Relations, Routledge, Londra, 1996; Ilya Prizel, Național Identity and Foreign Policy: Naționalism and Leadership în Poland, Russia and Ukraine, Cambridge University
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
artă. Trăsătura definitorie a acestei epoci consta în transgresarea canoanelor tradiționale a sistemelor bidimensionale de reprezentare vizuală, a codurilor cromatice și a figurării volumelor, în încălcarea vechilor norme de "obiectivitate" ale figurativului prin diversele mișcări abstracționiste, începând cu Suprematismul și Constructivismul și ajungând până la Expresionismul abstract 497. Renunțarea la concepția realist-naturalistă la care apelaseră artiștii perioadelor ulterioare Renașterii, eliminarea narativismului și descriptivului, ca și refuzul perspectivei liniare, a clarobscurului sau trompe-l'œil-ului din rândul creațiilor moderne au fost doar o
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cu fața rigidă, ca o sculptură tăiată în marmura de Paros. (Adstupet ipse sibi uultuque inmotus eodem haeret, ut e Pario formatum marmore signum.) Narcis devine un semn (ut signum) un semn iconic al unui semn ca realizare a unui constructivism radical: un personaj este un construct și nu o persoană. În opoziție cu înțelepciunea populară, Narcis nu greșește cînd se admiră: El admiră tot ce-l face admirabil". Tragedia nu i-o aduce dragostea de sine excesivă, cît realismul naiv
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
războaie mondiale, când ghetoizarea și persecuțiile consonau cu tragedia nazistă, ghetoul evreiesc a produs o bruscă și neașteptată resurecție a libertății. Aici s-a scris cea mai curajoasă și mai inspirată literatură de avangardă, aici s-a produs, prin dadaism, constructivism și suprarealism, o descătușare a libertății interioare a ființei umane, a dreptului de a contesta, a nevoii de a înnoi. Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu, M. Blecher, Gellu Naum, considerați printre cei mai mari scriitori români, provin din prăfoase și mizere
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o serie de studii care, inspirându-se în special din paradigmele relațiilor internaționale, s-au concentrat pe rolul organizațiilor internaționale în promovarea normelor și valorilor. Aceste cercetări, utilizând în principal paradigmele raționalismului și instituționalismului sociologic (sau mai bine spus ale constructivismului), au încercat să identifice care sunt mecanismele care susțin acțiunea organizațiilor internaționale și în ce condiții aceste mecanisme produc efecte palpabile și, în special, care sunt motivațiile care fac statele să se conformeze standardelor stabilite de un regim supranațional. Explicațiile
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
socializarea este înțeleasă, în literatură, ca un model explicativ alternativ față de cel al condiționalității pentru explicarea transpunerii și adoptării de norme UE. Paradigma din care provine acest concept este aceea a instituționalismului sociologic sau într-un sens mai extins a constructivismului. Mecanismul socializării, spre deosebire de condiționalitate, acționează pe o perioadă lungă, prin răspândirea și învățarea colectivă, contribuind la legitimarea normelor și valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
revoluțiilor științifice, București, Ed. Humanitas, 1999. LABORIT, H., L'agressivité détournée, Paris, Editions 10/18, 1970. LACROIX, B., SIMARD, J. (coord.), Religion populaire, religion de clercs?, Québec, Institut Québecois de Recherche sur La culture, 1984. LAHIRE, Bernard, "Les limbes du constructivisme", în rev. Contretemps, nr. 1, Paris, 2001. LAPLANTINE, François, Descrierea etnografică, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Gina Grosu, prefață de Elisabeta Stănciulescu, Iași, Ed. Polirom, 2000. LAPOINTE, Roger, Socio-anthropologie du religieux, I. La religion populaire au péril de la modernité, Genève
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ed. Politică, 1987, demonstrează acest lucru. Pentru el "sălbăticiei îi corespunde căsătoria pe grupe, barbariei căsătoria pereche, civilizației monogamia" (p. 77). 176 Henri Broch, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. 177 Bernard Lahire, "Les limbes du constructivisme", în rev. Contretemps, nr. 1, Paris, 2001 face o critică a derivelor subiectiviste din sociologie. 178 Dan Ciachir, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. 179 Ibidem. 180 Volumul semnat de Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade (traducere de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru a exprime, adesea, informații false; în această alternativă, minciuna este asumată în ontogeneză ca o moștenire, ca rezultat genetic al unui ignorat "nucleu dur" (arhetipal); s-ar acredita astfel una din principalele teze ale inneismului chomskyan, pe care și constructivismul piagetian îl ia în seamă: tendința de a minți a copiilor este naturală, fiind o componentă esențială a egocentrismului lor; • canalul educației culturale (moral-axiologice), care a făcut din minciună obiectul uneia din poruncile interdictive ale Decalogului, transmise din generație în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a minți) ar putea fi considerată unul dintre "fundamentele culturale ale personalității" [Linton, 1968]. Pentru că, dincolo de posibila ei natură înnăscută, competența minciunii este cert dobîndită în contextul cultural (mediu social) în care subiectul uman trăiește. Disputa dintre inneismul chomskyan și constructivismul piagetian își găsește și aici expresia unei mediatoare soluții [Stănciulescu, 1996:17]: făcînd parte din "nucleul dur" al ființei umane, minciuna devine performanță numai în contextul socio-cultural din care individul provine. Acest context poate fi considerat un criteriu de definire
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
internaționale / 158 Regândirea comunității politice / 164 Concluzie / 178 Capitolul 7: Postmodernismul (Richard Devetak) / 179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Richard Devetak) / 179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
179 Putere și cunoaștere în Relațiile Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Internaționale / 180 Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Strategii textuale ale postmodernismului / 186 Problematizarea statelor suverane / 189 Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului / 199 Concluzie / 205 Capitolul 8: Constructivismul (Christian Reus-Smit) / 207 Teoria raționalistă / 208 Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
primele versiuni ale unora dintre capitole au fost scrise în acest scop. Prima ediție a cărții a reunit versiuni substanțial revizuite ale acestor texte, împreună cu noi capitole despre feminism și ecologism. Ediția a doua a inclus și un capitol despre constructivism. Nimeni din cei implicați inițial în proiect nu bănuia că textul avea să obțină un asemenea succes, fiind inclus în bibliografiile universitare din toată lumea. Cea de-a treia ediție a fost, din nou, îmbunătățită substanțial. Jack Donnelly a scris un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inegalităților de producție, de clasă și a celor materiale? Imitând, precum Waltz (1979), studiul comportamentului firmelor pe piață pentru a înțelege forțele sistemice care fac toate statele să se comporte oarecum asemănător? Susținând, precum o face Wendt (1999) în apărarea constructivismului, că în studiul relațiilor interna-ționale este important să se înțeleagă că "totul se reduce la idei"? Acestea sunt câteva ilustrări ale diferențelor fundamentale în legătură cu metodologia sau metodologiile potrivite pentru a fi utilizate în domeniu. În cele din urmă, este posibil
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se vedea Capitolele 6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor internaționale. Am ales să le numim "teorii", însă de-a lungul timpului ele au fost numite în literatură "paradigme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în timp și cum se poate schimba din nou în forme care ar îmbunătăți șansele de viață ale celor vulnerabili și excluși. Un obiectiv critic asemănător se regăsește în toate abordările radicale principale ale domeniului, incluzând feminismul, ecologismul internațional și constructivismul critic. Toate sunt în mod activ libertariene, fiind dedicate sarcinii normative de a expune o serie de constrângeri asupra autonomiei umane care pot, în principiu, să fie înlăturate. Metodologia adecvată Dezbaterile cu privire la scopul investigației politice internaționale conduc la un al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra relațiilor internaționale începând cu anii '80. Critica sa la adresa "proiectului Iluminist" al emancipării umane universale este un element important al acestui capitol, după cum este și insistența asupra criticii perspectivelor "totalizante" care sunt considerate o amenințare pentru dezvoltarea diferențelor umane. Constructivismul, analizat de Christian Reus-Smit în Capitolul 8, a apărut ca o provocare serioasă pentru perspectivele ortodoxe în domeniu, în special pentru teoriile care presupun că unele din interesele statelor sunt o consecință a plasării acestora într-un context anarhic. Într-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concentrat în special pe relația între interese și identități, cuprinde câteva abordări concurente. Unele sunt influențate de postmodernism, altele de teoria critică din tradiția Școlii de la Frankfurt; unele împărtășesc concentrarea neorealistă pe analiza relațiilor între state, detașată de alte procese (constructivismul sistemic) în timp ce altele văd sistemele statale în conexiune cu o serie de fenomene culturale și politice, la nivel național și global (constructivism holistic). În Capitolul 9, Jacqui True clarifică un subiect care a apărut pentru prima dată pe agenda Relațiilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din tradiția Școlii de la Frankfurt; unele împărtășesc concentrarea neorealistă pe analiza relațiilor între state, detașată de alte procese (constructivismul sistemic) în timp ce altele văd sistemele statale în conexiune cu o serie de fenomene culturale și politice, la nivel național și global (constructivism holistic). În Capitolul 9, Jacqui True clarifică un subiect care a apărut pentru prima dată pe agenda Relațiilor Internaționale la mijlocul anilor '80, și anume feminismul. Această perspectivă nu poate fi redusă la problema poziției femeilor în ordinea globală, deși mulți
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modelează societatea de state. Această focalizare asupra factorilor "normativi" și "instituționali", care conferă societății interna-ționale propria logică, delimitează în mod fundamental Școala Engleză de neorealism (Bull și Watson 1984: 9). Această preocupare face din Școala Engleză un aliat natural al constructivismului, care va fi discutat în capitolul 8. Ordine și dreptate în relațiile internaționale Școala Engleză este interesată de procesele care transformă sistemele de state în societăți de state, de normele și instituțiile care previn colapsul civilității și reapariția puterilor de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internațională poate începe cu egoiștii raționali este o blasfemie pentru membrii Școlii Engleze, care cred că interesele statelor sunt întotdeauna definite în relație cu și formate de principiile morale și legale ale societății internaționale. Se poate face o paralelă cu constructivismul (vezi capitolul 8 din acest volum), care pretinde că interesele statului sunt construite social și influențate de normele globale. Similar, membrii Școlii Engleze sunt de acord cu constructivismul că anarhia este, cum o spune faimoasa frază a lui Wendt, "ceea ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
morale și legale ale societății internaționale. Se poate face o paralelă cu constructivismul (vezi capitolul 8 din acest volum), care pretinde că interesele statului sunt construite social și influențate de normele globale. Similar, membrii Școlii Engleze sunt de acord cu constructivismul că anarhia este, cum o spune faimoasa frază a lui Wendt, "ceea ce statele o fac să fie" (Wendt 1992). De asemenea, ambele școli văd suveranitatea nu ca pe o realitate de neschimbat a politicii mondiale, ci ca pe un fenomen
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]