595 matches
-
era nevoie de personal și autoritățile erau mereu pe pragul de a-i duce lipsa. Mulți dintre acești infirmieri și gropari mai întâi oficiali, apoi improvizați, au murit de ciumă. Oricâte precauții se luau, într-o zi tot se producea contagiunea. Dar dacă te gândești bine, lucrul cel mai uimitor a fost acela că pentru această meserie n-au lipsit niciodată oamenii în tot timpul epidemiei. Perioada critică a apărut cu puțin înainte ca ciuma să fi atins punctul maxim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
astfel acești oameni ajunseseră sa neglijeze din ce în ce mai des regulile de igienă pe care ei înșiși le instituiseră, să uite unele din numeroasele dezinfectări pe care trebuiau să le practice asupra lor înșiși, să alerge uneori, fără a fi apărați împotriva contagiunii, la bolnavii atinși de ciumă pulmonară, din pricină că, preveniți în ultimul moment că trebuie să se ducă în case infectate, li se păruse din capul locului istovitor să se mai întoarcă în vreun punct sanitar unde să-și facă instilațiile necesare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
atingerea repetată a bolnavilor de către cei care-i îngrijesc nu duce la contaminarea acestora, iar îmbrăcămintea bolnavilor și a morților de holeră, precum și mărfurile de orice fel "sunt absolut incapabile să propage Cholera morbus", drept care, în această afecțiune, așa-numita "contagiune imediată" este iluzorie. În concluzie, medicul moscovit proclama că holera "nu este contagioasă nici imediat, nici prin intermediere", că în "emanațiile bolnavului" și în "atmosfera" acestuia este prezentă "o miasmă a holerei", care poate constitui un focar de infecție, astfel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spitalele reprezintă totdeauna asemenea focare, că "o anumită dispoziție" este necesară pentru dezvoltarea bolii într-un anumit individ, ca urmare a unei probabile "absorbiri pulmonare" a amintitei miasme, ceea ce arată că, în holeră, nu avem de-a face cu o contagiune propriu-zisă, cu un fel de pătrundere a agentului miasmatic 10. Explicația cea mai simplă a apariției focarelor epidemiologice părea totuși să fie furnizată de teoria contagionistă: de la omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nici una nu a transportat-o aiurea". Concluzia venind din partea unui simplu doctorand este poate neașteptată: "Cine susține în fața acestor fapte că holera, ca să se nască și să devină epidemică, trebuie ca totdeauna să fie importată și să se transmită prin contagiune nu face altceva decât să închidă ochii la lumină"12. După ce formulează mari rezerve asupra valabilității, în cazul holerei, a teoriilor contagioniste și miasmatice, Păltineanu trece la enumerarea altor elemente în stare să determine apariția și răspândirea holerei, precum: natura
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-un chip fatal. Această excepție, care sper să continue, se datorează fumigației cu clorură de var, [substanță] pe care am dat dispoziția să fie ținută zi și noapte în fiecare apartament locuit, ca și la fiecare fereastră prin care contagiunea se presupune că și-ar găsi drumul; o măsură de prevedere care în nici un caz nu este în uz general la București. Se pare că nu ajutorul medical sau administrarea medicamentelor interne ar fi de prea mare ajutor în această
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Persia, până la țărmurile Caspicei, pătrunzând în sud-estul Rusiei prin portul Astrahan, în iulie 1847194. Din această ultimă localitate, flagelul s-a răspândit asupra întregului teritoriu european al Imperiului, afectând cu predilecție: Armenia, Gruzia, Ucraina, Podolia, Estonia, Livonia și Finlanda; contagiunea a atins Moscova în septembrie 1847, iar în iunie al anului următor s-a făcut simțită și la St. Petersburg 195. Concomitent, pe ruta sudică de propagare, epidemia s-a extins din Persia în provinciile asiatice ale Imperiului Otoman, atingând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Constantinopolul contaminat! "Cu drept cuvânt, holera e însă considerată azi ca nefiind contagioasă în sensul obișnuit al cuvântului. În toată Muntenia n-a sucombat nici un medic, foarte puțini preoți și așa-ziși maseuri, tocmai aceia, care - în caz de contagiune - ar fi trebuit să fie atinși în primul rînd! De altă parte, avem dovezi sigure că holera a izbucnit în locuri sănătoase, imediat sau puțin timp după sosirea de persoane din localități contaminate. Cum pot fi împăcate aceste două fenomene
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bântuia cu furie. Într-adevăr, numeroase unități militare, dintre care multe erau deja contaminate în locurile de origine, într-o Franță infestată de cea de-a treia epidemie de holeră, din 1853-1854393, se îndreptau spre îmbarcare pe litoralul mediteranean, răspândind contagiunea. În vasele plecate din Marsilia s-au declarat primele cazuri de holeră, bolnavii fiind debarcați pe drum, în insula Malta și la Pireu, în Grecia, iar la sosire, alții erau internați în spitalul din Gallipoli. Epidemia s-a răspândit în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cel mai eficace remediu"79 bis. Treptat, epidemia s-a stins, nemaifiind afectați nici militarii (inclusiv cei austrieci), nici civilii, O dată cu evacuarea trupelor turcești din Țara Românească - rămasă numai sub ocupație austriacă -, în decembrie 1854, a dispărut și focarul de contagiune, care i-a afectat mai cu seamă pe locuitorii Bucureștilor. În vara anului 1855 s-a declanșat un alt val de holeră în Țara Românească, ba chiar și în Transilvania și în Moldova, provenind tot de la sud de Dunăre 423
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
am scos pe bolnavi din casă și la Dorohoi, și la Stolniceni, și au scăpat de-a rîndul"467 . "Neconformistul" Vîrnav era, de altfel, și împotriva utilizării oricăror medicamente "prezervative", iar pentru a demonstra că holera nu se transmite prin contagiune directă, ci poate să se ivească datorită intervenției unor stimulenți psihici, relata o întîmplare petrecută la Iași: "La epidemia de holeră din 1866, un individ, după ce a început a se întărîta boala, a fugit la Socola, la o vie; aicea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
compresele, frecțiile, aplicarea lipitorilor etc.". În "Gazeta de Transilvania" este recomandat, printre altele, un unguent pentru nări, preparat din plante, acest medicament permițând "filtrarea aerului"471 și deci anihilarea "miasmelor holerice", considerate de către unii a fi principalele vinovate pentru transmiterea contagiunii. 3. Epidemia din 1872-1873 Dacă în 1866 holera a încetat să bântuie pe teritoriul României, ea a continuat să se manifeste, eventual cu o agresivitate ceva mai redusă, în alte părți ale lumii, mai cu seamă în Rusia, atât în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
una și aceeași localitate, și încă într-o localitate de câmpie, incidența holerei să se diferențieze în funcție de minime deosebiri de altitudine în raport cu nivelul mării... Date despre epidemia de holeră de la 1872-1873 din Transilvania și Banat a cules farmacistul Ștefan Gămănescu. Contagiunea a provenit din Rusia, extinzîndu-se, prin Galiția, în nordul Ungariei; Buda și Pesta au fost infectate în octombrie 1872. Molima a pătruns în Satu Mare la 18 noiembrie, în Baia Mare la 29 noiembrie, iar în Baia Sprie la 16 decembrie. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vase provenite și din zone faimoase prin infecțiile aproape permanent înregistrate acolo. Ce era de făcut? Măsura la care, prin tradiție, se apela din capul locului era instituirea carantinelor, carantine terestre și carantine maritime, ca principal mijloc de a bara contagiunea. Încă din vremurile în care făcea ravagii neîndurătoarea ciumă, întreruperea totală a circulației persoanelor și mărfurilor păruse a fi soluția fără greș a problemei înlăturării marilor molime. Dar de vreun sfert de secol, prestigiul care păruse de nezdruncinat al instituției
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aveau între oamenii de echipaj purtători de vibrioni și poate avuseseră chiar bolnavi de holeră, iar materiile fecale le aruncau... pe unde apucau, și pe cale de uscat, din Ismail, unde bântuia holera". Iarăși au putut fi incriminați ca purtători ai contagiunii plutașii de pe Bistrița, care, după ce stăteau în contact îndelungat cu lucrătorii de la Galați și Brăila, se întorceau acasă, în Moldova de Sus, cu trenul sau alte mijloace de comunicație, aducând germenii holerei. Prompta intervenție a organelor sanitare, pe măsură ce îmbolnăvirile erau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Întâlnim aici notații tot mai frecvente privitoare la apariția printre ostași a unor cazuri suspecte de holeră. De remarcat că, la început, atât comandanții militari, cât și medicii regimentului se arătaseră puțin dispuși să considere că este vorba de temuta contagiune. Doctorii "au ținut-o una și bună cu gastro-enterita lor, zile întregi, până au început să cadă câte cincizeci [de soldați] pe zi, pîn-a venit primul examen bacteriologic cu "microbul virgulă"... Pentru igiena trupei a fost regretabilă eroarea medicilor, căci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
economică și în furata Țară la vreme de zi și de noapte, dar Gheorghiță Savel nu-și pierde speranța adevăratei libertăți ziditoare. Ajuns la vârsta patriarhilor biblici, concluzionează optimist: “Îmi vine să cred că răul are mai mare putere de contagiune decât binele, rămân statornic în părerea că acest rău dispune de un timp relativ, iar binele, gestionat de Dumnezeu, se va întrona definitiv”, după atâtea încercări. Cu aceeași reflexie metafizică în convingeri și cu toiagul său frumos lucrat la strung
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ferestrei, tot larg deschisă, pentru a respira mai ușor, rămâne tot meditativ, tot pe tăișuri de întrebări cu răspunsurile sumbre, și tot monumental deși, în finalul cărții nota înțelept : “Îmi vine să cred că răul are mai mare putere de contagiune decât binele”, rămâne totuși statornic în credința că acest rău are vlagă și durată relative, binele instaurându-și până la urmă supremația consonantă atotputerniciei divine, se uită-n memorie la cele 7.776 kmp. ai Cadrilaterului dobrogean, la cei 50.224
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
revista sa — interzisă în Serbia): „Zenit «interdit en Serbie». Nu e nici pornografică, nici subversivă. Pur și simplu o revistă de artă nouă. Director Liubomir Mitzitch. Mitzitch, ne spune fluturele volant al revistei, a fost acuzat de „zenitism”, adică de contagiune cu ideile cari au făcut revoluțiunea rusească. Ni se aduce la cunoștință că „Jugoslavia e pseudonimul Serbiei” și că, oficial, poetul Mitzitch refugiat în Franța are fișa penală extrem de amuzant concepută: „Liubomir Mitzitch, nebun în libertate și demon al literaturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Șchiopul a fost cuprins de un interminabil acces de tuse. Treptat, și alții începură să tușească de parcă s-ar fi vorbit între ei, astfel că, un minut mai târziu, mii de gâtlejuri făceau zgomot și își dregeau glasul la unison, contagiune stranie care s-a prelungit până la sfârșitul predicii, încât credincioșii s-au întors acasă fără să fi priceput nici măcar o singură frază. De atunci, acest profesor a avut grijă să nu mai vorbească niciodată despre Ahmed și despre nobila, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
au lăsat pe zăpăcitul de Eyal Kishon să întocmească un dosar de dispariție pe numele tatălui său. Era convins că oricare ar fi fost blestemul care i-a ucis pe Shimon și pe Rachel Guttman, acesta trecuse acum, ca prin contagiune, asupra familiei sale. Uri umbla fără oprire la telefonul mobil, chiar și în timp ce conducea, începând cu agenda de numere, încercând să obțină orice fel de informație despre Afif Aweida. Compania de telefonie îi spuse că sunt cel puțin douăzeci și cinci, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
întreaga lui frânare. Numai sângele nu și-l putu stăpâni... Roșeața îi biruise smoleala obrazului. Tâmplele îi băteau ca doua aripi țintuite. ...L-au lăsat într-un desiș, alungându-l de lângă ei.. Emoția îl cuprinse și pe Anton ca o contagiune subită... și, pierdut, a început să tremure pentru el. Anton, pădurarul, era un om tare... care trăia cu picioarele pe pământ, gândea simplu și vedea lucrurile limpede. Prin pădure, se strecura fără zgomot, ca o jivină... mereu în stare de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și contemporani (Pierre Bourdieu, Matei Călinescu, Lazăr Vlăsceanu). Opțiunea de abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza respectivului fenomen în perimetrul sociologiei, dând posibilitatea autoarei să prezinte principalele teorii explicative ale comportamentului colectiv: teoria contagiunii emoționale, teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea sociologică a fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel, moda a fost explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957 ), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). Lucrările considerate fundamentale în tradiția sociologică a comportamentului colectiv (N. Smelser, 1962; R. Turner
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]