KorAP: Find »[drukola/base=conte & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...338 >

8,426 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185

nu se putea refugia În casa vreunui prieten; iar dacă Guadalmedina nu-i oferea găzduire, nu-i rămânea decât să bată străzile, la discreția dușmanilor lui sau a poterașilor lui Martín Saldaña, care puteau fi deja la curent cu Întâmplarea. Contele știa toate astea. Și mai știa că Diego Alatriste era prea mândru ca să-i ceară vreodată direct ajutorul. Iar dacă Guadalmedina se făcea că nu pricepe mesajul tacit, căpitanului nu-i rămânea altceva de făcut decât să Înfrunte din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
Alatriste era prea mândru ca să-i ceară vreodată direct ajutorul. Iar dacă Guadalmedina se făcea că nu pricepe mesajul tacit, căpitanului nu-i rămânea altceva de făcut decât să Înfrunte din nou strada, bizuindu-se doar pe spada sa. Dar contele zâmbea deja, abătându-și o clipă gândul de la preocupări mai Înalte. — Poți rămâne aici noaptea asta, zise. Iar mâine vom vedea ce ne mai rezervă viața... Am poruncit să ți se pregătească o odaie. Alatriste se destinse imperceptibil. Pe ușa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
preocupări mai Înalte. — Poți rămâne aici noaptea asta, zise. Iar mâine vom vedea ce ne mai rezervă viața... Am poruncit să ți se pregătească o odaie. Alatriste se destinse imperceptibil. Pe ușa Întredeschisă văzu cum servitorii pregăteau veșmintele și echipamentul contelui. Observă că-i aduceau un pieptar din piele de bivol și câteva pistoale Încărcate. Álvaro de la Marca părea ferm decis să-și ferească invitații Întâmplători de alte riscuri. — În câteva ore se va afla de venirea acestor domni, și tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
pieptar din piele de bivol și câteva pistoale Încărcate. Álvaro de la Marca părea ferm decis să-și ferească invitații Întâmplători de alte riscuri. — În câteva ore se va afla de venirea acestor domni, și tot Madridul va Înnebuni subit, suspină contele. Ei Îmi cer pe cuvânt de gentilom să nu pomenim nimic de Înfruntarea cu tine și cu partenerul tău, nici de faptul că i-ai ajutat să se refugieze aici... Treaba e foarte delicată, Alatriste. Și În joc e mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
pentru a lua cu asalt o galeră turcă, cu paturile pistoalelor ieșindu-i din cingătoare alături de spadă și de daga vizcaína, Îl conduse pe căpitan la locul unde englezii se pregăteau să plece Învăluiți În capele lor, Înconjurați de oamenii contelui, Înarmați și ei până În dinți. Afară așteptau alți servitori cu facle și halebarde, și nu lipsea decât o darabană pentru ca totul să semene cu rondul nocturn al unor soldați În preajma unei Înfruntări decisive. Iată omul, rosti Guadalmedina, ironic, arătând spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
rând, a-l avea cumnat al vlăstarului său pe monarhul națiunii care pe atunci continua să fie cea mai puternică din lume nu era puțin lucru. În plus, acea căsătorie, dorită de Curtea engleză, dar privită cu destulă răceală de contele de Olivares și de consilierii ultracatolici ai regelui Spaniei, ar fi Însemnat sfârșitul vechii dușmănii dintre cele două națiuni. Domniile voastre să nu uite că abia trecuseră treizeci de ani de la Invincibila Armadă; știți dumneavoastră, salve de tun, abordaje, valuri Înfuriate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
am dormit ca un prunc pe mindirul meu prăpădit din Strada Archebuzei, neștiind ce ni se pregătea, pe când căpitanul Alatriste număra orele, treaz, cu o mână pe crosa pistolului și cu spada lângă cealaltă, Într-o cameră de serviciu a contelui de Guadalmedina. Cât despre Charles Stuart și Buckingham, ei au fost găzduiți cu mai mult confort și cu toate onorurile În casa ambasadorului englez; iar a doua zi În zori, când știrea se răspândise și consilierii regelui, stăpânul nostru, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
de Guadalmedina. Cât despre Charles Stuart și Buckingham, ei au fost găzduiți cu mai mult confort și cu toate onorurile În casa ambasadorului englez; iar a doua zi În zori, când știrea se răspândise și consilierii regelui, stăpânul nostru, cu contele de Olivares În frunte, dădeau din colț În colț Încercând să găsească o ieșire din asemenea Încurcătură diplomatică, locuitorii Madridului au dat năvală cu mic cu mare În fața Casei cu Șapte Hornuri ca să-l ovaționeze pe Îndrăznețul călător. Charles Stuart

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
o fi meritat strădania. Dar să revenim la ale noastre. V-am povestit că știrea cu aventura s-a răspândit ca scânteia prin praful de pușcă, iar gestul prințului a cucerit inima Întregului Madrid; asta deși regelui, stăpânul nostru, și contelui de Olivares, după cum s-a aflat mai târziu, sosirea pe neaștepate și fără invitație a moștenitorului coroanei britanice le-a făcut aceeași plăcere ca un foc de pistol Între sprâncene. S-au respectat formele, desigur, și totul n-a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
făcut aceeași plăcere ca un foc de pistol Între sprâncene. S-au respectat formele, desigur, și totul n-a fost decât sărbătoriri, manifestări de simpatie și firitiseli. Despre Înfruntarea din fundătură, nici un cuvințel. Amănuntele le-a aflat Diego Alatriste când contele de Guadalmedina s-a Întors acasă dis-de-dimineață, Încântat de lumina bună În care se pusese escortându-i pe cei doi tineri și primind mulțumirile lor și ale ambasadorului englez. După schimbul de grațiozități de rigoare, la Casa cu Șapte Hornuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
ambasadorului englez. După schimbul de grațiozități de rigoare, la Casa cu Șapte Hornuri, Guadalmedina fusese chemat de urgență la Palatul Regal, unde adusese la cunoștința regelui, stăpânul nostru, și a prim-ministrului cele Întâmplate. Fiindcă Își dăduse cuvântul de cavaler, contele nu putuse dezvălui toate detaliile ambuscadei; Însă Álvaro de la Marca știuse, neatrăgându-și dizgrația regală și totodată necălcându-și promisiunea, să manevreze suficiente apropouri, gesturi, subînțelesuri și tăceri grăitoare, pentru ca atât monarhul, cât și favoritul său să Înțeleagă, Îngroziți, că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
joc Îi parveniră prin gura lui Guadalmedina; acesta, după ce Își petrecuse jumătate din dimineață Într-un necurmat du-te-vino Între Casa cu Șapte Hornuri și Palat, aducea știri nou-nouțe, deși nu foarte liniștitoare pentru căpitan. — În realitate treaba e simplă, rezuma contele. Anglia face tot ce poate pentru ca nunta să aibă loc, dar Olivares și Consiliul, care este sub influența lui, se grăbesc Încet. Măritișul unei infante de Castilla cu un principe anglican le pute a pucioasă infernală... La cei optsprezece ani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
Franța, Savoia și Veneția ar face orice ca să Împiedice alianța dintre Anglia și Spania... Spune-mi, Îți poți imagina ce s-ar fi Întâmplat dacă azi-noapte i-ați fi ucis pe prinț și pe Buckingham? — Război cu Anglia, Îmi Închipui. Contele atacă din nou conținutul farfuriei. — Îți Închipui bine, preciză sumbru. Deocamdată, consemnul este ca nimeni să nu pomenească de incident. Prințul de Wales și Buckingham susțin sus și tare că au fost victimele atacului unor bandiți de cea mai joasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
fi putut monta lovitura; deși nu-l cred În stare să meargă așa de departe. Armistițiul cu Olanda e pe punctul de a fi rupt și ar fi absurd să compromiți efortul de război cu o Întreprindere inutilă contra Angliei... Contele termină plăcinta, uitându-se distrat la covorul flamand atârnat pe perete În spatele interlocutorului său: cavaleri asediind un castel și indivizi cu turbane Împroșcându-i din Înaltul crenelurilor cu săgeți și pietre, extrem de furioși. Covorul se afla acolo de peste treizeci de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
camerei de serviciu, pe umbrele copacilor de dincolo de geam, pe clar-obscurul vestibulului; iar lumina zilei nu era suficientă ca s-o facă să dispară. Cuvintele lui Guadalmedina o materializau iar, ca pe o prevestire funestă. — Oricine ar fi ei, continua contele, scopul lor este limpede: să Împiedice nunta, să dea o lecție teribilă Angliei și să ațâțe războiul Între cele două națiuni. Iar tu, răzgândindu-te În ultima clipă, le-ai stricat urzeala. De-acum te-ai licențiat În arta de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
erau dispuși să continue a-l ține pe jeratic, copleșindu-l cu atenții și amăgindu-l cu promisiuni până ce omul se va sătura și se va căra Învârtindu-se), și alta să nu-i asiguri securitatea personală. — În plus, continuă contele, Olivares e un mare pișicher și se pricepe să improvizeze. Poate chiar să se răzgândească În privința asta, și regele odată cu el. Ce crezi că i-a spus azi-dimineață, cu mine de față, prințului de Wales?... Că dacă nu obțin dispensă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
și amicul tău, Quevedo, ar strâmba din nas; dar, fiind vorba de versuri de-ale mele, nu-s chiar de lepădat. Dacă o să le vezi circulând pe ici pe colo În fițuici anonime, vei ști de cine sunt... În sfârșit - contele bău tot vinul și se ridică, aruncând șervetul pe masă. Revenind la chestiunile grave, e sigur că o alianță cu Anglia ne-ar servi de minune contra Franței; care, după protestanți, ba eu aș zice că Înaintea lor, e principala

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
de mult orgoliul național și care, fără doar și poate, englezilor li se păru uluitoare, incredibilă. Fără Îndoială, când viitorul Charles I s-a interesat de posibilitatea de a-și saluta viitoarea logodnică, chiar și cu un simplu bună seara, contele de Olivares și restul consilierilor spanioli s-au privit cu gravitate Înainte de a-i comunica Alteței Sale, cu multă dibăcie diplomatică și mari Întorsături de frază, că paște, murgule, iarbă verde! Nimeni, nici măcar un principe de Wales, care de altfel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
crema Madridului Îmbrăcată de-ți lua ochii; Însă, În același timp, din cauza acelui incognito oficial al vizitatorilor noștri, toată lumea s-a purtat cu o extremă naturalețe, de parcă nu știa despre cine e vorba. Prințul de Wales, Buckingham, ambasadorul englez și contele de Gondomar, reprezentantul nostru la Londra, se aflau Într-o caleașcă Închisă la poarta Guadalajara - o caleașcă invizibilă, pentru că era cu desăvârșire interzis să o aclami sau să o arăți măcar - și de acolo Charles a văzut trecând prima dată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
scumpe, zice-se că s-ar fi Îndrăgostit lulea de infanta noastră. Și așa o fi fost, probabil, fiindcă În următoarele cinci luni a rămas la Madrid, pețind-o și răspețind-o, pe când regele Îl cinstea ca pe un frate, iar contele de Olivares Îl tot amâna și-l ducea cu zăhărelul, cu cea mai aleasă diplomație din câte se pot Închipui. Partea bună a fost că, atâta timp cât au existat speranțe de nuntă, englezii au aplicat un fel de armistițiu În Îndeletnicirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
Îndeletnicirea lor de căpetenie: aceea de a ne scoate din minți atacându-ne galioanele din Indii, cu pirații, corsarii, amicii lor olandezi și mama dracului care i-a fătat; așa că la ceva tot a servit povestea aia. Neascultând de povețele contelui de Guadalmedina, căpitanul Alatriste nici n-a fugit din Madrid, nici n-a vrut să se ascundă de nimeni. V-am povestit deja În capitolul anterior că În dimineața când Madridul a aflat de venirea prințului de Wales, căpitanul a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
de gunoi. Ceea ce Îi preocupa Îndeosebi pe anchetatorii lui era ce anume povestise el și cui. Multe Întrebări se Învârteau În jurul rolului jucat de Guadalmedina În noaptea celor doi englezi și ținteau să scoată la lumină cum de fusese implicat contele și cât știa din desfășurarea faptelor. Inchizitorii demonstrară de asemenea un interes special În a afla dacă mai era cineva la curent și numele celor care ar putea deține detalii despre afacerea atât de compromisă de Diego Alatriste. În ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
stăpân pe sine, nerecunoscând nimic și pe nimeni, și susținu că intervenția lui Guadalmedina fusese Întâmplătoare; deși interlocutorii lui păreau convinși de contrariul. Fără Îndoială, gândi căpitanul, aveau pe cineva la Palatul Regal, care Îi informase de acel du-te-vino al contelui În zorii și În dimineața imediat următoare Înfruntării din fundătură. Oricum, susținu cu tărie că nici Álvaro de la Marca, nici altcineva nu știa de Întrevederea lui cu cei doi mascați și cu dominicanul. Răspunsurile lui constau, În majoritatea lor, din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
unui favorit incompetent și lacom, că tânărul nostru monarh, cavaler desăvârșit dar lipsit de voință și incapabil de a se ocupa de treburile domniei, era la cheremul reușitelor și greșelilor - și au fost mai multe din acestea decât din primele - contelui și mai târziu ducelui de Olivares. Mult s-a mai schimbat de atunci poporul spaniol, sau ce mai rămâne ca atare din el. Mândriei și admirației pentru regii săi le-a urmat disprețul; entuziasmului, critica aspră; visurilor de mărire, deprimarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
răspuns la o insolență, Înainte ca problema să fie rezolvată la modul cel mai potrivit, cu martori și cu spada În mână, În zorii zilei, la Prado de los Jerónimos sau la Puerta de la Vega. În ce-l privește pe contele de Olivares, relațiile lui cu Buckingham s-au Înrăutățit treptat după primele zile de curtoazie politică obligatorie, iar asta a avut, În timp, când așa-zisa logodnă n-a mai fost decât o amintire, urmări funeste pentru interesele Spaniei. Acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]