1,467 matches
-
doctrinei contemplației supranaturale ). Din această schemă ierarhică a doctrinei teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
teologice despre contemplație, se poate vedea că fenomenele cu aspect mistic din domeniul esteticii se orânduiesc în prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația supranaturală, după cum se poate vedea din schema de mai sus, nu se confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
confundă cu extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația supranaturală poate să fie desăvârșită chiar dacă trupul nu e supus fenomenelor extatice. Sunt mistici care consideră aceste fenomene, cum e încremenirea într-o atitudine, încetinirea sau suspendarea respirației, răcirea extremităților corpului, levitația și stigmatele, drept o stare de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
extazul, fiindcă ea are mai multe moduri de realizare, dintre care extazul e numai unul. Ceea ce se numește extaz în unirea mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația supranaturală poate să fie desăvârșită chiar dacă trupul nu e supus fenomenelor extatice. Sunt mistici care consideră aceste fenomene, cum e încremenirea într-o atitudine, încetinirea sau suspendarea respirației, răcirea extremităților corpului, levitația și stigmatele, drept o stare de slăbiciune a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu. Sentimentul nimicniciei proprii pe care îl încearcă misticul nu e un sentiment de îngrozire, ci unul de creatură mărginită, vremelnică și păcătoasă, conturată ca în lumină de fulger în infinitul strălucirii dumnezeiești, ce-l inundă. În viforul orbitor al contemplației unitive, omul nu are impresia, pe care Schopenhauer o atribuie contemplativului estetic, că tot ce se petrece în chip extraordinar, supraomenesc și ceresc, ar fi propria lui reprezentare, ca eu în care e condensată lumea în acel moment, ci sentimentul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistic, pur, real și supranatural, sublimul estetic e variat, eterogen și în totalitatea izvoarelor lui, foarte impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și supranatural, sublimul estetic e variat, eterogen și în totalitatea izvoarelor lui, foarte impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
impur din punct de vedere teologic. Această eterogenitate, acest conglomerat cu aspect aproape grotesc ne face să înțelegem la ce distanță ne găsim în contemplația estetică de contemplația mistică. Obiectul sublim al artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din lumea certitudinilor divine. Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Grund, acest eu profund, această sine substanțială nu trebuie confundată cu inconștientul psihologiei modeme. Ea e mai degrabă intuiția primordială a sufletului, facultatea prin care el, entitate nemuritoare, ia contact cu Dumnezeu. Același eu profund e locul unde se petrece contemplația estetică. Contemplativul estetic însă nu ia contact direct și nemijlocit cu Dumnezeu. „Dincolo de idei, de imagini, de sentimente, de senzație, zice Bremond, dar bineînțeles, prin mijlocirea tuturor activităților de suprafață, cunoașterea poetică atinge realități, unește pe poet cu aceste realități
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poet cu aceste realități. Nu direct cu realitatea suverană, care e însuși Dumnezeu, căci acesta e privilegiul exclusiv al cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire fundamentală între ea și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deosebirii dintre metafizică și teologia revelației. Filosoful însă cugetă universalitatea lucrurilor. Artistul se adâncește în ea prin contactul afectiv al intuiției estetice. Și precum metafizica e schița logică naturală a adevărului revelat, tot așa plăsmuirile artei schițează sublima experiență a contemplației mistice, și preînchipuie în aparențe fermecătoare frumusețea transcendentă a lui Dumnezeu. GENIALITATE Șl SFINȚENIE între genialitate și sfințenie se fac unele apropieri ce ne obligă la un popas în jurul acestei teme. Nu încape nici o îndoială că amândouă reprezintă mărimi ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară a unei frumuseți, pe care vrea s-o realizeze
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară a unei frumuseți, pe care vrea s-o realizeze în imagine artistică, frumusețe care nu e de pe pământ, deși poartă în ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunt mai mari, ca genii, decât semenii lor din ordinea naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum e geniul. în contemplația genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la aceleași mijloace ca și geniul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ordinea naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum e geniul. în contemplația genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la aceleași mijloace ca și geniul profan. Nimic nu i se adaugă din punct de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Meșterii, care exercită arta, sunt obligați la post și rugăciuni și slujbe anume prescrise în Erminii, fiindcă ei nu îndeplinesc o profesiune oarecare, ci un act în vederea mântuirii lumii. Cu alte cuvinte, meșterii ei înșiși se stilizează prin asceză și contemplație, pentru ca, la rândul lor, să poată stiliza artistic figurile dăltuite de asceză și viziunile luminii veșnice. Asceza e modelarea spirituală a făpturii, mistica e perspectiva nemuririi ce se deschide acestei făpturi mântuite. În unitatea lui suverană, stilul bizantin sensibilizează acest
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu libertatea originală, de dinaintea păcatului. Omul trupesc a devenit om duhovnicesc, cum ar zice apostolul Pavel. Dar om duhovnicesc e cel care a biruit păcatul și s-a ridicat din nou în libertatea harului divin și a redevenit fiu al contemplației cerești. El e acum o ființă mântuită de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie să reamintim că în viziunea mistică a contemplației ceea ce descoperă omul de un preț fără pereche e cunoașterea de sine, e vederea propriei obârșii cerești, e intuirea rădăcinii sale ontologice. Suntem făpturi concrete în timp și în spațiu, dar ca idee trăim din veșnicie în Dumnezeu. Adevărul acesta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nume, viața terestră, limitată între naștere și moarte, pare prea puțin ca să alcătuiască singură obiectul marii arte. Geniul e din lume, dar se simte mult mai aproape de zei sau de Dumnezeu decât de lume. Punctul din care se deschid perspectivele contemplației lui artistice e așezat într-o regiune de dincolo de lume și existența terestră e proiectată într-un văzduh ideal, ce seamănă cu nemărginirea și cu veșnicia, ca din largul acesta să-i înțelegem mai bine proporțiile închise în timp și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca stridențele să fie evitate. Cele două cicluri ale volumului - Orfice și Starea de dor - semnalează chiar prin titlu domeniile explorate: logosul și erosul. În Sonete (1978; Premiul Asociației Scriitorilor din București), meditația lirică, depășind restricțiile formale, refuză din nou contemplația, fiind înviorată de evocarea unei naturi în expansiune, în care gravitația apare ca un impuls generator. Revin cele două spații complementare: exteriorul hiperbolizat și interiorul care absoarbe ceea ce se pierde în afară. Ordonate pe cele patru cicluri calendaristice, aceste sonete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
mai frumoase lucruri care ar putea constitui obiectul unei viziuni. Imaginea, adaugă Detienne, nu este departe de reprezentările acreditate de „matematicienii” sectei pitagoreice. 2. Spre deosebire de Înțeleptul din Epinomis, daimonii lui Plutarh „nu-și petrec toată vremea pe lună”, cufundați În contemplație, „ci coboară pe pământ pentru a se ocupa de oracole, pentru a asista și a participa activ la ritualul inițierilor, a pedepsi și Împiedica nedreptățile; ei strălucesc În chip de salvatori pe câmpurile de luptă și pe mare”3. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
simulacrelor de felul picturii. Așadar, tâmplarul-demiurg, e fidel eidos-ului de pat și pictorul mim e producător de fantasmă a patului. Semințele tari sunt ale agricultorului producător de grâu, pe când semințele slabe sunt ale grădinarului producător de flori, bune doar pentru contemplație, fiind, însă, semințe moarte, în alt sens. Comparația se extinde la substanța seminală destinată fecundării femeii și la substanța seminală a pederaștilor, risipită în plăcere și joc. Pentru plăcerea spiritului, Derrida zice că Platon prefera, în definitiv, jocul pederastic cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]