716 matches
-
S., 2006, " Neutrele atematice cu pluralul în -e/-uri în limba română actuala", în: Sală (coord.), p. 340-353. Pop, L., 2005, La grammaire graduelle, à une virgule près, Bern, Berlin etc., Peter Lang. Popescu-Marin, M., 1987, "Adjectivele defective din română contemporană", în LR, XXXVI, 5, p. 356−365. Porhiel, S., 1995, "Leș marqueurs de catégorisation", în Cahiers de lexicologie, 66, 1, 77-93. Porhiel, S., 1997, " Le marqueur de catégorisation Point de vue", în Le Français Moderne, 65, 2, p. 84-200. Pușcariu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
sugerează că democrațiile imature sau procesul de democratizare în sine se constituie într-o cauză a războiului și nu a păcii. Printre motivele care ar explica acest fenomen ce afectează atât cazurile istorice ale marilor puteri, cât și pe cele contemporane s-ar număra: încercările vechilor elite de a-și menține poziția de putere; sporirea apelului ideologiilor naționaliste de care atât elitele epocii precedente, cât și noile elite sunt gate să profite; dificultatea controlării noul public abia mobilizat; pericolul instaurării unui
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
bizantine, turcești și slave sunt unanime în a aprecia că până în sec. al XVII-lea regiunea era populată în majoritate de români. În timpurile mai noi, istoriografia slavă le ignoră trecutul pentru a-i exclude din viața politică și socială contemporană. După secole de tăcere impusă, dezvăluirile arheologice, descoperirile istoriografice, descrierile corecte asupra etniilor balcanice restabilesc adevărul privind românii sud-dunăreni. Pentru obținerea statutului de populație autohtonă cu toate drepturile ce decurg pentru populația balcanică militează “Mișcarea Vlahilor și Românilor” din Serbia
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
timpul, și mai ales efortul propriu, autentic, Îi va impune pe cei dedicați acestui drum. In perioada adolescenței este foarte activă năzuința de a fi cult - din acest motiv tinerii citesc foarte mult și uneori sistematic din literatura clasică, modernă, contemporană - rețin nume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrări de popularizare a științei. Totodată inteligența și cultura capată amprente particulare și stil. Se conturează subidentitatea culturală și atașamentul față de valori autentice. Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
suficiente. Aceleași condiții trebuie să le îndeplinească și ideile primitive. Și ele trebuie să fie necontradictorii, independente și suficiente. Axiomatica aristotelică, dominantă până la sfârșitul secolului trecut, se garanta singură, fiindcă avea garanția din afara ei (garanție obținută în urma multor observații). Axiomatica contemporană, trebuie să se garanteze singură, dar această fundamentare nu este întotdeauna ușoară. Un sistem formal este constituit din simboluri și reguli de combinare ale acestora. Termenii primitivi sunt: o indicii, adică semnele inițiale cu care se va lucra; o operările
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pot fi interpretate ca: mituri arhetipale (atunci când arhetipurile se individualizează în narațiunile civilizării lumii) și inaugurale (cele strict referitoare la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a eroului), periodice (un exemplu: tema originii latine a românilor în discursul prozelit catolic), contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chipul Lui este mai hâd. Măreția Sa stă tocmai în inconsecvența sa. Dovada existenței sale este tocmai inumanitatea Sa. Trebuie să facem saltul în El și, prin aceasta, să ne eliberăm de iluziile rațiunii. Astfel, pentru Șestov, acceptarea absurdului este contemporană cu însuși absurdul. A-l constata înseamnă a-l accepta și tot efortul logic al gândirii sale constă în a-l pune în evidență pentru a face astfel să țâșnească speranța imensă pe care o aduce cu sine. Repet, această
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
precizează V., „tendința spre o cercetare care raționalizează impresiile, emoțiile și reflecțiile imediate (semnul unei teorii și al unei poetici cu adevărat științifice!) vine din realitățile interne ale literaturii”. De aici, din „realitățile interne ale literaturii”, mai ales ale celei contemporane, care „își construiește o gândire despre creație”, rezultă necesitatea unei lecturi „care devine un proces interdisciplinar și un act informațional de un nivel superior”. Configurată într-un capitol de sinteză din Descoperirea operei, preocuparea criticului pentru „actul lecturii” se concretizează
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
capabilă să dea viață atâtor puternice proteste populare, să suscite apariția atâtor mari partide de masă, să ducă la declanșarea unor revoluții autentice, să galvanizeze atâtea elite intelectuale, să impregneze o parte, uneori decisivă, a cercetărilor filosofice, sociologice și istorice contemporane. Se pare că trei ar fi rațiunile indisociabile care permit explicarea a ceea ce Lucio Coletti numea odinioară „excepționala reușită a gândirii marxiste”. înainte de orice, aceasta se datorează coerenței discursului și justificării științifice cu care acesta a fost onorat, și nu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice măsura în care depind de acest concept, în cele din urmă (de pildă, Mearsheimer, 1994/1995; Jervis, 1998; Legro și Moravcsik, 1999). Pentru alții, puterea poate părea o categorie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
2000). Împreună, aceste elemente indică o descendență clară din conceptul realist de putere, dar deseori fără a recunoaște cum sunt legate de ideile pe care le au la bază. Analiza lor, pe rând, ne permite să le reconectăm. Multe definiții contemporane ale realismului presupun că statul este actorul central în relațiile internaționale. Pentru primii realiști, premisa era mai curând o problemă de observație decât de deducție. Evenimentele politice majore din prima parte a secolului XX au fost cele două războaie mondiale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
orașe-martir, a picat a doua, bonus. Trebuie să vindem terenul „Cărți și reviste gratuite pentru toate bibliotecile, îndrumări și schimburi permanente de inițiativă pentru toate așezămintele culturale, flux continuu de știri din toată țara realizând harta culturală a României culturale contemporane, prin portalul Internet recent lansat «Carte și Arte».“ Uf, am ajuns, aici e. Nu ne dăm seama după vreun afiș, vreun indicator, așa ceva nu există, ci l-am ochit în tribună pe distinsul cineast, dramaturg, scriitor, jurnalist, fondator de editură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
împărtășit de dreapta. O parte considerabilă a dreptei pretinde, bazându-se pe definiția identității europene, a fi chiar mai europeană decât stânga. Teoretic, o asemenea schimbare a dreptei ar putea surveni în același timp cu decepția privind ideologia Europei Occidentale contemporane. Acceptarea dominației modernității ca una dintre paradigmele Uniunii Europene ar putea transforma treptat poziția dreptei, din una de critică a dependenței istorice fața de Uniunea Sovietică "păgână și barbară", în una de critică a dependenței polone față de o Europă occidentală
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu numai toate contradicțiile sale de gândire, dar și „teribilismele” sale, actele sale de „lezmajestate” față de orgoliul nostru național. Deoarece textele sale pariziene și mai ales toate referirile sale la originea sa, la România, uneori chiar la istorie, la cea contemporană mai ales, eu le pot citi și În cheie paradoxală. Nu textele sale prime, volumele publicate În România și În românește, unde tânărul autor se exprimă printr-o „logică directă”, adică, atunci când este, de exemplu, „nemulțumit de istoria sau de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
celor care îl citesc azi așa cum se cuvine în lumina filosofiei mai vechi (a lui Platon, Parmenide sau Aristotel), celei moderne de care este legat și prin informația sa intelectuală (Schopenhauer, Hegel și mai cu seamă Kant) și a celei contemporane (Heidegger). Or, însuși Eminescu este un filosof, dacă nu chiar Filosoful și, precum se întâmplă în cazul unei personalități de prim ordin, el îi "influențează" invers, remodelează modelele (ontologice) propuse de ei, eminescianizându-i spectaculos. Mai poate fi vorba, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt contemporane cu cele publicate în celelalte două principate române, ele aparțin aceleași prime generații de manuale specializate de istorie apărute în spațiul românesc. Condițiile politice specifice din Transilvania, deloc propice afirmării spiritului național, sunt responsabile pentru această desincronie istorică. Contemporane cu procesul de precizare a spiritului romantic în cultura și istoriografia române, setul de manuale menționate anterior, care alcătuiesc prima generație de manuale de istorie, aparțin mai degrabă paradigmei elaborate de Școala Ardeleană decât noii școli romantice. Acest fapt al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-a manifestat printr-o radicală apostazie politică. Astfel că, la eliberarea sa (1912), Hervé a îmbrățișat, cu aceeași fervoare militantistă cu care l-a combătut înainte, ultranaționalismul în formula sa fascistă. Demagogul a fost reținut în memoria cultural-politică franceză contemporană drept "infamul socialist antipatriot care până în 1914 a devenit ultra-șovin" (Loughlin, 2001, p. 9). Prefacerea radicală de la socialismul antipatriotic intransigent la șovinismul augmentat de accente fasciste i-a asigurat un loc în compania unor nume precum cele ale lui Benito
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Carey, J. M., Presidents and Assemblies. Constitutional design and electoral dynamics, Cambridge, Cambridge University Press, 1992, trad. it. Presidenti e assemblee. Disegno costituzionale e dinamiche elettorali, Bologna, Il Mulino, 1995. Sola, G., Storia della scienza politica. Tradizioni, ricerche e paradigmi contemporanei, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996. Strom, K., Minority Government and Majority Rule, New York, Cambridge University Press, 1990. -, Democracy, accountability, and coalition-bargaining, în European Journal of Political Research, February 1997, pp. 47-62. Warren Nutter, G., Growth of Government in the
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
practica neo-corporatista, în Stato e mercato, dicembre 1983, pp. 385-423. Schumpeter, J. A., Capitalism, Socialism and Democracy, New York, Harper & Row, 1942, trad. it. Capitalismo, socialismo e democrazia, Milano, Comunità, 1955. Sola, G., Storia della scienza politica. Teorie, ricerche e paradigmi contemporanei, Roma, La Nuova Italia Scientifica, 1996. Urbani, G., Schumpeter e la scienza politica, în Rivista Italiana di Scienza Politica, dicembre 1984, pp. 383-412. TABLA DE MATERII Cuvînt înainte la ediția românească / 5 Prefața autorului la ediția românească /14 Prefață /16
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unele documente existente la acea dată. Această idee a latinismului dovedește cunoașterea scrierilor istorice ale Școlii Ardelene, dar și a celor ale lui D. Cantemir sau ale unor istorici austrieci ai timpului, ea apărând și în alte documente din Bucovina, contemporane lui151. Toate aceste idei relevă pe deplin dimensiunea pe care o dobândise cultura, sub influența ideilor iluministe, în ideologia politică românească a timpului, ce făcea să fie considerată acum ca factor esențial de emancipare socială și de progres a societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vor încorda la cel mai înalt grad gelozia iluminatei Europe libere; ele conțin în sine cauza finală a focului războiului și a revoluțiilor"67. Apelul la istorie, prin numeroase incursiuni în istoria antică, a evului mediu, ca și în cea contemporană autorului, avea menirea de a evidenția în mod pregnant, pentru factorii de decizie de la Viena, ceea ce însemna sau putea să însemne stăpânirea exercitată de Rusia asupra Mării Negre, pentru devenirea estului și a sud-estului european 68. Această insistență asupra Rusiei își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-4 Profesorul Loghin care era de istorie contemporană fusese invitat să vorbească în fața activului de partid din zonă, despre doctrina maoistă. Fusese preferat el să abordeze o astfel de temă și nu colega lui, Janeta Offemberg, care preda tocmai universala contemporană, se specializase la Moscova, era o înfocată și de mult demodată filosovietică și pe care chiar studenții o dezaprobau și evitau pentru linia ei politică ultra uzată. Ei, cum ați călătorit? A fost aglomerat trenul? Nu, nu! A fost bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
acuzat de viitorii săi colegi că nu corespunde profilului postului? Or - pentru motive în primul rând materiale, mărturisesc acest lucru - m-am supus 14. Și astăzi încă, regret că am cedat, convinsă că Virginia Woolf avea dreptate atunci când își chema contemporanele "să nu se depărteze de sărăcie", precizând: "Prin sărăcie înțelegem a câștiga destui bani pentru a trăi [...] pentru a fi independentă de orice ființă omenească [...]. Dar, nu mai mult. Nici un penny în plus"15. Oricât de dificil ar fi să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ANALIZĂ COMPARATIVĂ A DOUĂ AUXILIARE EDUCATIVE PUBLICATE ÎN DOUĂ SISTEME DE ÎNVĂȚĂMÂNT CONTEMPORANE DIFERITE - CEL ROMÂNESC ȘI CEL BRITANIC Profesor Simona-Maria DORNEANU Grup Școlar ”Anghel Saligny” Iași În articolul de față ne propunem să analizăm comparativ, din perspectiva didacticizării conținuturilor lingvistice privind formarea și consolidarea competențelor de argumentare scrisă în învățământul liceal, două
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
Grup Școlar ”Anghel Saligny” Iași În articolul de față ne propunem să analizăm comparativ, din perspectiva didacticizării conținuturilor lingvistice privind formarea și consolidarea competențelor de argumentare scrisă în învățământul liceal, două auxiliare educative publicate în cadrul a două sisteme de învățământ contemporane diferite - cel românesc și cel britanic - încercând să surprindem asemănările și/sau deosebirile care apar în cele două abordări didactice. Consultând Bibliografia românească signaletică de didactica limbii și literaturii române, Mihaela Secrieru, 2007, și Didactica limbii române în contextul european
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]