1,534 matches
-
rezultă coabitarea autohtonilor cu slavii veniți în acest perimetru geografic, iar materialul ceramic denotă trăsături specifice ambelor culturi. În Moldova, rezultatele săpăturilor de la Dodești-Vaslui (1967-1974) sau din alte situri, obținute înainte și după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi autohtone, pe teritoriul românesc, depistată anterior la nord de Dunăre și cunoscută specialiștilor sub numele de Dridu (după stațiunea eponimă). După părerea specialiștilor, definitivarea elementelor acestei culturi a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire contemporane celui de la Brănești, care au permis largi investigații arheologice asupra vieții spirituale, s-au identificat tot pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să iasă din rândurile lor o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era să fie intelectuali". Cu acest fenomen, care părea că ia proporții de masă, naratorul pune punct "perioadei clasice". Următorul stadiu, și anume modernitatea "capuținiștilor", coincide cu contemporaneitatea autorului. Reapariția enunțiatorului, în enunț, prin secvența "am putea zice", precum și deicticul "azi", care modifică timpul enunțării, aduce povestirea la limita factualității, pentru ca, apoi, naratorul să-și intre, din nou, în rol și să continue parabola. "Ei [intelectualii, n.n.] fac
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
discursul jurnalistic presupune manifestarea acută a funcției teleologice, iar în jurul acestui concept se circumscrie receptarea publicisticii pamfletare de către cititorul de rând, căruia îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor o susțin, în lipsa unor cercetări aplicate de psihosociologia lecturii. Observația întemeiată a Dorinei Grăsoiu, cum că "prestigiul său scriitoricesc și marea sa popularitate s-au întemeiat
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii întreprinderii. Lectura câtorva "fragmente alese" trezea o impresie stranie: etnograful (de meserie sau de ocazie) evoluează într-un "trib" a cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sfârșit, să revenim la ultimul aspect, care a fost deja evocat cu referire la întreprindere: persistența în etnologia contemporană a obiectului ritual, ca scenă ce se oferă descrierii etnografice, dar și ca grilă de interpretare putând fi ușor extinsă la contemporaneitate, de la instituțiile și ceremoniile politice la școli, de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin toate codurile de politețe și interacțiunile cele mai banale. În afara pericolelor unei confuzii între comparatism și analogie, riscul deja semnalat este de a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bogată din punctul de vedere al agoniselii, decantării Și valorizării, care va impune respect Și recunoaștere în lumea Științei contabilității. Introducere Spre conturarea unei abordări metodologice de cercetare a evaluării în contabilitate 1. Preambul Pentru lumea la care ne definim contemporaneitatea, Știința este un fenomen definitoriu. Rolul său semnificativ în descifrarea Și relevarea substanței lucrurilor aduce cunoaștere Și oferă speranță în îndeplinirea năzuințelor umane Și optimism în construcția Și dezvoltarea socială. Astfel, toate realizările civilizației umane pot fi circumscrise focului prometeic
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cunoscut (o mască, de pildă, existentă încă în oralitate, un ornament, o arhaitate tip „survivals”), cu atît i se poate bănui prelungirea, într-o formă sau alta, în adîncurile preistoriei. Tehnici ale ceramicii de Cucuteni s-au perpetuat pînă în contemporaneitate printre olarii profesioniști, uneori în acord cu gusturile publicului cultivat, amator de varietate stilistică. Nu cred că trebuie să nesocotim, de dragul modernității superficial înțelese, contribuția „particulară” a fiecărei epoci la îmbogățirea tezaurului cultural al omenirii. Pe lîngă faptul că mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a comunica cu lumea exterioară a sentimentelor prin intermediul impresiilor provenite din lumea senzorială definește capacitatea intuitivă și sensibilă a artei sale. Spirit receptiv la tendințele estetice ale epocii, Debussy a conștientizat de timpuriu importanța cunoașterii și aprofundării valorilor artistice ale contemporaneității, în scopul dezvoltării propriului univers spiritual. Contactul cu reprezentații impresionismului pictural (Claude Monet, Edgar Degas, Henri de Toulouse-Lautrec, Paul Gaugain, Paul Cézanne, Vincent van Gogh, Maurice Denis), pentru care Debussy nutrea o profundă admirație, i-a facilitat compozitorului francez asimilarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unor artiști de seamă, precum Paul Valéry, Auguste Rodin, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Pierre Louÿs, la care se alătura și Claude Debussy (cu ocazia frecventelor mardis-uri ale lui Stéphane Mallarmé), ce aveau ca subiect diverse teme estetice și artistice ale contemporaneității. Acestea aveau să alimenteze fenomenul de difuzare a noii ideologii progresiste, care opera o reorientare semnificativă la nivelul tuturor formelor de reprezentare artistică. Printr-o corespondență estetică cu universul pictural impresionist, atitudinea de eliberare a spiritului uman și promovarea factorului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte, stimularea „organului gânditor” al generației „uituce”. Relatările fiind dominant din lumea literară, se alcătuiește treptat și parțial „mica istorie literară” a deceniilor cinci, șase și șapte. La mai bine de jumătate de secol, C. se distanțează fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
care a fost publicată. Ritmul e destul de alert, cu recurs la un dialog pitoresc, la multe personaje secundare. Protagonistul este un reflexiv, un fel de „iluminist” plin de bune intenții, călăuzit de o viziune umanist-melioristă. Eventualul mesaj al cărții către contemporaneitate privește „moralitatea exercitării puterii” (Victor Atanasiu). Tematica vieții din mediul medical este reluată în Permis de conducere (1997), probabil cea mai izbutită carte a autoarei, dintre cele cu subiecte de actualitate. Romanul, cu substrat autobiografic nedisimulat (protagonista-naratoare lucrează ca medic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
instituții politice noi, revoluționare." (id., p. 587). Cu toate acestea, există și aici un punct de "masă critică", la fel ca în orice proces de structurare societală. Toffler argumentează în felul următor în favoarea ideii că democrația apare de la sine în contemporaneitate: "În fiecare moment însă există o anumită limită a capacității elitelor guvernante de a absorbi oameni noi, limită determinată în esență de mărimea poverii decizionale. De aceea, în ciuda pretențiilor meritocratice ale societăților celui de Al Doilea Val, categorii mari ale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Treilea Val. Una urmărește cu tenacitate perpetuarea instituțiilor-cheie ale societății industriale de masă: familia nucleară, sistemului învățământului de masă, corporația gigant, sindicatul de masă, statul național centralizat și guvernământul pseudoreprezentativ. Cealaltă își dă seama că cele mai presante probleme ale contemporaneității, de la energie, război și sărăcie, până la degradarea ecologică și la destrămarea relațiilor de familie, nu mai pot fi rezolvate în cadrul unei civilizații de tip industrial." (id., p. 590). Să reținem de aici că, dacă acceptăm teoria celor Trei Valuri, ar
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
etape ale modernității constituie un demers care ridică probleme profunde. Astfel, unii autori (Giddens, 1990/2000; Vlăsceanu, 2007) consideră că există trei etape istorice ale modernității: cea timpurie/premodernă (inițiată de Iluminism), cea a "maturității" moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru unii analiști contemporaneitatea noastră reprezintă o etapă a modernității caracterizată prin reflexivitate. Unul dintre autorii reprezentativi ai acestui gen de abordare, Lazăr Vlăsceanu, consideră că: "Iluminismul și întreg proiectul social și cultural pe care acesta l-a conturat în secolele al XVII-lea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
părerea acestuia potrivit căreia ne plasăm și astăzi în modernitate.) Perioada "postmodernă" a modernității poate fi numită "era modernității întunecate", așa cum la o scară mai largă Evul Mediu a reprezentat o eră "întunecată" între Antichitate și Modernism. Ceea ce construim în contemporaneitate reprezintă, cred, o a treia fază a epocii moderne, survenind postmodernității relativizante, ambigue, tumultoase. Iar această fază, împreună cu o multitudine de caracteristici structurale și funcționale proprii, îmbracă și forma unor recuperări izvorâte din marile revoluții ale cunoașterii și societale ale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
generis. Aceasta nu înseamnă altceva decât că această încercare sociologică va fi uneori interdisciplinară, în măsura în care unele elemente metodologice, conceptuale sau teoretice din alte domenii ale cunoașterii științifice pot constitui un sprijin pentru înțelegerea mediului social în care ne plasăm în contemporaneitate. Spre exemplu, deși în teoria sociologică nu sunt uzitate ca atare paradigmele aristoteliană, carteziană și newtoniană decât, eventual, la nivel de analiză asupra metodologiilor de cercetare (unde cele două orientări sunt privite, de obicei, într-o poziție de contrast), acestea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
au fost mulțumitoare. De aceea, dacă modernitatea însăși reprezintă o paradigmă care presupune seturi teoretice de cercetare, atunci izomodernitatea propune să ofere metoda autogenerării propriilor metode, cu scopul constructiv al creșterii capacității de cunoaștere; iar acestea, așa cum se conturează în contemporaneitatea noastră, se constituie în principal din setul metodologic al științelor morfogenetice. Izomodernitatea nu este doar o epocă istorică: ea reprezintă însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
puse în legătură cu tema și cu ipoteza prezentate mai sus. 5.1. Axiologia contractului social Înainte de a prezenta succint principalele teorii ale contractualismului, reprezentat mai ales prin Thomas Hobbes (1588-1679), John Locke (1632-1704), Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), Immanuel Kant (1724-1804) și, în contemporaneitate, în special prin John Rawls (1921-2002), se cuvine să facem câteva precizări. În primul rând, este necesar să clarificăm înțelesul termenului de contract social. Desigur, când vorbim de contract social, nu ne referim la sensul de contract juridic, de convenție
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o "a treia cale" reprezentată prin reconstituirea politicii radicale care ia forma unei abordări de "centru-stânga progresiste" aplicabile în Marea Britanie. Scopul principal al acesteia constă în orientarea cetățenilor în așa fel încât aceștia să se adaptaze la revoluțiile majore ale contemporaneității: globalizarea, transformările din cadrul vieții personale și relația cu natura. În acest sens, Giddens respinge posibilitatea unei ideologii unice, comprehensive, care să fie totodată viabilă. În opinia lui, ar trebui să căutăm mai degrabă "frânturi" ale vieții sociale care afectează în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prezenta unele dintre discuțiile contemporane în contradictoriu, sub formă de cazuistică: acestea sunt încă departe de a formula răspunsuri definitive. Dreptul la viață (v. Callahan, 1988; Miroiu A., 1995; Miroiu Bârsan M., 1995; Miroiu M., 1995; White, 1988; ș.a.). În contemporaneitate, acest drept este deopotrivă contestat și apărat printr-o sumedenie de mecanisme generate în principal de interese politice, economice, dar cu repercusiuni asupra disputelor ideologice și morale. Contextele în care se desfășoară marile dispute intelectuale în domeniu nu au prezentat
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sinuciderii: oare nu cumva un sinucigaș își încalcă propriul drept natural la viață? Se pune aici implicit întrebarea privind dreptul de a decide asupra propriei vieți. Dreptul negativ la posesiune/proprietate Acest drept își regăsește, de asemenea, forme specifice în contemporaneitate: * Abolirea sclaviei este o consecință a exercitării dreptului la libertate al sclavilor, dar reprezintă și pierderea dreptului de proprietate a stăpânului asupra acestora; și aceasta, deoarece sclavia reprezintă un tip de dominație asupra unor persoane care nu dețin drepturi fundamentale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
bine-ordonate (conform definiției prezentate mai sus, aparținând lui John Rawls) nu constituie altceva decât reconstrucția, pe fundamentele discuției critice și ale deciziei raționale, a contractului clasic. Îndrăznesc să identific acest mediu drept "contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
societății postindustriale. Și aceasta, deoarece nu putem nega că există o creștere atât a cunoașterii, cât și a culturii civilizaționale. În urma cercetării de față, am ajuns însă și la concluzia că "modernă" in medias res este oricum orice epocă a contemporaneității noastre ca umanitate aflată în continuu tranzit istoric și în perpetuă căutare de cale. Apariția omului izomodern nu reprezintă altceva decât o continuare a procesului inițiat de Iluminism, însă nu am descris geneza acestui tip de om, ci mai degrabă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]