1,040 matches
-
răspunzător sau un comitet de redacție. Acest rol de redactor și-l arogă Petre Grădișteanu care, la critica necruțătoare a lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista contimporană. Grădișteanu își începe articolul astfel: ,D. T. L. Maiorescu se crede autorizat a grămădi împreună pe toți 20, 30 sau 40 de colaboratori-redactori ai Revistei contimporane și a-i condamna ca descendenți ai maimuțelor... pentru că s-ar ameți de beția
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista contimporană. Grădișteanu își începe articolul astfel: ,D. T. L. Maiorescu se crede autorizat a grămădi împreună pe toți 20, 30 sau 40 de colaboratori-redactori ai Revistei contimporane și a-i condamna ca descendenți ai maimuțelor... pentru că s-ar ameți de beția... de cuvinte, beție care, ca oricare alta, le slăbește funcțiunile intelectuale". Criticul bucureștean este contrariat de ce Maiorescu nu scrie un cuvînt despre V. Alecsandri, așezat în
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
greșale grosolane de gramatică, de prosodie, de logică, cu toate pleoșnițele sale chiar din altă poesie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni?" (vezi pp. 395 și 400, xerox). În finalul articolului, Grădișteanu promite cititorilor Revistei contimporane ,o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar nu le publică în 1873, ci în 1875. În 1910, Gh. Panu notează în Amintiri de la Junimea din Iași: Ce să zic de d. Grădișteanu care, din spirit de polemică
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
cu indiferență, știa de articol, dar nu-și dăduse osteneala să-l citească"5. Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare o nouă și ultimă analiză a erorilor celor ,20, 30 sau 40 de redactori-colaboratori" ai publicației cu titlul Răspunsurile Revistei contimporane, Al doilea studiu de patologie literară, cu ample referiri în special al V. A. Urechia. Față de P. Grădișteanu, criticul junimist are o atitudine conciliantă, întrucît ,nu este ca d. Ureche, erudit și literat...profesor de literatură și istorie la o
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
bîntuit și mai bîntuie în perioade de tranziție. În anul 1874, P. Grădișteanu publică Actul II din Revizorul general, imitație după comedia lui Gogol, adaptată realităților românești, dedicată poetului V. Alecsandri, precum și un ultim răspuns, în nr. 6 al Revistei contimporane, intitulat Cîteva cuvinte la adresa Convorbirilor literare, în care face un istoric al polemicii dintre cele două publicații și își încheie articolul: Voi aduce aminte vechiului meu amic care se află în capul Convorbirilor că aveam gata răspunsurile, se și imprimase
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
urmăream cu toții același scop: răspîndirea luminilor în țară... Acum pentru a treia oară, Convorbirile se complac în atacuri contra Revistei... Cu sarcina de a răsfoi cărțile nemțești... voi zice vechiului meu amic: la revedere!..."7. La începutul anului 1875, Revista contimporană contraatacă revista Convorbiri literare sub o formă mascată: în primul nr. din 1 ianuarie, apare în presa literară românească un nou nume de critic literar: G. Gellianu, care semnează, în editorialul ,Schițe literare", recenzia la volumul postum Foi de toamnă
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
nu este de acord cu D. Bolintineanu care, în Prefața volumului, afirmase că poetul N. Georgescu ,era în formare", ci era ,un poet în toată puterea cuvîntului", caracterizare maioresciană atribuită lui Eminescu în Direcția nouă. În nr. 2 al Revistei contimporane din 1 februarie 1875, la aceeași rubrică ,Schițe literare", Gellianu publică o Scrisoare a folcloristului G. Dem. Teodorescu, adresată ,Domnului Director al Revistei contimporane", rugîndu-l pe ,d. Gellianu" să încredințeze tiparului poezia Serenada, al cărei manuscris îl atașează Scrisorii, ,astfel
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
toată puterea cuvîntului", caracterizare maioresciană atribuită lui Eminescu în Direcția nouă. În nr. 2 al Revistei contimporane din 1 februarie 1875, la aceeași rubrică ,Schițe literare", Gellianu publică o Scrisoare a folcloristului G. Dem. Teodorescu, adresată ,Domnului Director al Revistei contimporane", rugîndu-l pe ,d. Gellianu" să încredințeze tiparului poezia Serenada, al cărei manuscris îl atașează Scrisorii, ,astfel cum a fost scrisă de autorele ei, repausatul N. Georgescu". în numele conducerii redacției Revistei contimporane, G. Gellianu îi mulțumește lui G. Dem. Teodorescu. Printr-
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
folcloristului G. Dem. Teodorescu, adresată ,Domnului Director al Revistei contimporane", rugîndu-l pe ,d. Gellianu" să încredințeze tiparului poezia Serenada, al cărei manuscris îl atașează Scrisorii, ,astfel cum a fost scrisă de autorele ei, repausatul N. Georgescu". în numele conducerii redacției Revistei contimporane, G. Gellianu îi mulțumește lui G. Dem. Teodorescu. Printr-o coincidență de date calendaristice - la 1 martie 1867, primul nr. al Convorbirilor literare, la 1 martie 1873, primul nr. al Revistei contimporane - și tot la 1 martie, dar în anul
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
ei, repausatul N. Georgescu". în numele conducerii redacției Revistei contimporane, G. Gellianu îi mulțumește lui G. Dem. Teodorescu. Printr-o coincidență de date calendaristice - la 1 martie 1867, primul nr. al Convorbirilor literare, la 1 martie 1873, primul nr. al Revistei contimporane - și tot la 1 martie, dar în anul 1875, apare al doilea atac împotriva lui Eminescu, semnat de criticul debutant G. Gellianu, Poesiile D-lui Eminescu. Gellianu își începe studiul cu un citat din Balzac. întrebîndu-se care este scopul ,Schițelor
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
și șciințifice din 15 februarie, 1876, avînd ca director literar pe antijunimistul B. P. Hasdeu, care semnează în loc de program. Al doilea rămășag, acrostihul La noi e putred mărul. La Conv(f)orbiri literare. Credea oare Gellianu (P. Grădișteanu) că Revista contimporană, prin cele două farse ale lui Hasdeu, putea să determine ,nu o nouă direcție, ci o direcție sănătoasă"? Realitatea literară infirmă această credință iluzorie. în 1880, Academia Română numește o comisie pentru modificarea ortografiei limbii române, din comisie făcînd parte: V.
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
de a fi voit să introducă și de a fi introdus în poezia românească adevărata cugetare și adevărata artă ca formă". Imperfecțiunile de formă din primele poezii eminesciene, incriminate de G. Gellianu (Petre Grădișteanu) în cele două articole din Revista contimporană (1873 și 1875) rămîn uitate în paginile acestei publicații. în 1876, Revista contimporană înregistrează, între 1 ianuarie și 1 iunie, șase numere. începînd cu numărul 7 fuzionează cu Revista literară și șciințifică și apare cu titlul Revista contimporană, literară și
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
românească adevărata cugetare și adevărata artă ca formă". Imperfecțiunile de formă din primele poezii eminesciene, incriminate de G. Gellianu (Petre Grădișteanu) în cele două articole din Revista contimporană (1873 și 1875) rămîn uitate în paginile acestei publicații. în 1876, Revista contimporană înregistrează, între 1 ianuarie și 1 iunie, șase numere. începînd cu numărul 7 fuzionează cu Revista literară și șciințifică și apare cu titlul Revista contimporană, literară și șciințifică. în ultimul număr din 1 august 1876, redacția aduce la cunoștința cititorilor
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
din Revista contimporană (1873 și 1875) rămîn uitate în paginile acestei publicații. în 1876, Revista contimporană înregistrează, între 1 ianuarie și 1 iunie, șase numere. începînd cu numărul 7 fuzionează cu Revista literară și șciințifică și apare cu titlul Revista contimporană, literară și șciințifică. în ultimul număr din 1 august 1876, redacția aduce la cunoștința cititorilor săi următoarele: ,în urma dificultăților de diferite naturi ce întîmpină în parte, atît Revista contimporană, cît și Revista literară și științifică, mai toți redactorii ambelor foi
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
fuzionează cu Revista literară și șciințifică și apare cu titlul Revista contimporană, literară și șciințifică. în ultimul număr din 1 august 1876, redacția aduce la cunoștința cititorilor săi următoarele: ,în urma dificultăților de diferite naturi ce întîmpină în parte, atît Revista contimporană, cît și Revista literară și științifică, mai toți redactorii ambelor foi s-au învoit a le contopi, și astfel la 1 iuliu trecut au început publicarea Revistei contimporane, literare și șciințifice. Criticul debutant, care la 1 martie 1875 îl atacase
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
următoarele: ,în urma dificultăților de diferite naturi ce întîmpină în parte, atît Revista contimporană, cît și Revista literară și științifică, mai toți redactorii ambelor foi s-au învoit a le contopi, și astfel la 1 iuliu trecut au început publicarea Revistei contimporane, literare și șciințifice. Criticul debutant, care la 1 martie 1875 îl atacase pe Eminescu, semnează în numărul 4 din 15 mai 1876 al Revistei literare și șciințifice o poezie fără titlu, cu semnul întrebării în loc de titlu, poezie care începe cu
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
dispărut din mine". Gellianu nu găsește în lume ,nimic ca să-l încînte", nici glorie, nici nume. Ultima creație poetică a lui Gellianu este traducerea poeziei lui Byron Astăzi împlinesc 36 de ani, semnată ,Gr. Gellianu" în numărul 7 al Revistei contimporane, literare și șciințifice, cu titlul Ultimul cânt al Lui Lord Byron în Grecia. Să precizăm că în sumarul numărului nu se menționează că este vorba de o traducere adaptată și adecvată momentului, ci de o ,poezie... de Gr. Gellianu". Ultima
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
titlul original Astăzi împlinesc 36 de ani, este transpusă astfel: Caută mormântul unui luptător, E cel mai bun, ce ți se potrivește. Apoi privește'n jur, alege-ți locul Și te odihnește"8. Cu numărul din 1 august 1876, Revista contimporană, literară și șciințifică își încetează apariția. în comitetul de redacție al celor două numere (1 iulie și 1 august) figurează 23 de redactori, între care: Gr. Gellianu și Petre Grădișteanu. în articolul Foi căzute din Convorbiri literare (1 decembrie 1876
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
1 iulie și 1 august) figurează 23 de redactori, între care: Gr. Gellianu și Petre Grădișteanu. în articolul Foi căzute din Convorbiri literare (1 decembrie 1876), Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu ,s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană" și că după cîteva numere (în realitate, nr. 1 și nr. 2) din 1876 ,directorul Hasdeu" al Revistei literare și șciințifice ,se supără și pleacă". Astfel se încheie Dosarul Gellianu. Dacă criticul meteoric Gellianu a existat ca persoană fizică, cum
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Deacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare după moarte, atunci aceasta nu se întâmplă în nice un caz înainte de ce nu s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contimporană, care nu l-a priceput. Trăbuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l precepe și a-l prețui” (pp. 61 - 62). Deja, de la aceste premise, se poate pune în discuție logica lui Grama. (Și nu
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din spațiul italian și nu numai este pus în relație, fără a se forța nota vreodată, cu ceea ce autoarea numește ,comportamentul estetic" al revistelor românești. Cu o sârguință admirabilă sunt analizate revistele Contimporanul, Punct, Integral și, mai ales, 75 H.P. - o revistă care, ne convinge autoarea, trebuie cercetată cu mai multă atenție. Merită urmărit în mod deosebit modul în care pictopoezia și literatura tipografică, prezente în grade diferite în revistele românești, sunt analizate
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
I. Hangiu Acum cinci pătrare de veac, la 1 martie 1875, a apărut, în Revista contimporană din București, articolul Poesiele d-lui Eminescu, semnat G. Gellianu. Apreciat în 1872 de Titu Maiorescu pentru "farmecul limbajului", contestat în 1873 de Petre Grădișteanu pentru "greșale grosolane de gramatică, de prozodie", tînărul poet Eminescu este denigrat de același P.
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
1872 de Titu Maiorescu pentru "farmecul limbajului", contestat în 1873 de Petre Grădișteanu pentru "greșale grosolane de gramatică, de prozodie", tînărul poet Eminescu este denigrat de același P. Grădișteanu, ascuns sub pseudonimul G. Gellianu sau Gr. Gellianu, în aceeași Revistă contimporană. Vreme de peste un secol, criptonimul Gr. Gellianu a fost atribuit fie lui Anghel Demetriescu (ipoteză emisă de N. Iorga 1), preluată de E. Lovinescu 2) și de G. Călinescu 3), fie lui N. Pruncu (părerea lui Ovidiu Papadima 4), împărtășită
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
la Nicolae Pruncu, cărora, zice regretatul cercetător, li s-a "atribuit eronat ca pseudonim: Gr. Gellianu". Așadar, Gr. Gellianu a existat ca persoană fizică independentă de cea a lui P. Grădișteanu. Alt cercetător bucureștean, Stancu Ilin, presupune, în prezentarea Revistei contimporane 7), că redacția l-a "încurajat pe un oarecare Gr. Gellianu să-l atace pe Eminescu". În sfârșit, cercetătoarea ieșană Gabriela Drăgoi îi alcătuiește lui Gellianu o mică biografie (un articol) în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, deși
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
viața?, sînt citate fără prea multe comentarii, întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la Iași. La București, devenit centrul politic al României, apare la 1 martie 1873 Revista contimporană. Litere-Arte-Sciințe sub conducerea unor "redactori-colaboratori". Pe copertă nu figurează nici un nume. Primele două numere ale Revistei contimporane îi oferă lui Maiorescu o mare cantitate de exemple pentru a caracteriza stilul "redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]