2,215 matches
-
actorul cu autoritatea necesară pentru impunerea construcției, iar În al doilea caz, construcția este impusă la nivele subsistemice, la nivelul organizațional, departamental sau al grupurilor sociale. Actorii ce dețin autoritate la nivelul acestor subsisteme, instituie mediul organizațional. Astfel, teoriile de contingență care afirmă dependența performanței organizaționale de adaptarea lor la mediul obiectiv capătă o incertitudine În plus: reprezentarea Însăși a mediului la nivel organizațional poate fi problematică, În sensul că aceasta poate sau nu coincide cu reprezentările sociale mai cuprinzătoare. „Dintr-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este cel mai bine îndeplinită de tabelele multidimensionale. Astfel, într-o cercetare asupra opțiunilor electorale ale publicului, printre ipotezele noastre poate figura aceea că populația rurală are o atitudine politică mai de stânga decât cea urbană. Construind tabelele de asociere (contingență) între mediu și indicatorii atitudinii politice și constatând, să zicem, că la nici un indicator ruralii nu obțin procente mai ridicate decât orășenii pentru stările ce reprezintă „stânga”, vom renunța la ipoteza în cauză. 2. În al doilea rând, este posibil
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alte surse. Dacă situația nu este complet răsturnată sau diferențele nu sunt foarte mari, chiar când unele schimbări sunt vizibile, vom avea un prim indiciu că informația culeasă este de calitate. Lucrurile se consolidează treptat prin analiza tabelelor de asociere (contingență), unde, ca să rămânem la exemplul dat, distribuția voturilor se asociază succesiv cu o serie de alte variabile, despre care se știe că prezintă un anume sens al legăturii cu comportamentul electoral: ruralii votează mai mult cu anumite partide, între bărbați
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variabilă. Modelele deterministe se disting unele de altele în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de numărul acestora și de forma legăturilor matematice postulate a exista între ele. Cazul cel mai simplu de model determinist îl reprezintă construcția unui tabel de asociere (contingență) între două caracteristici calitative (variabile categoriale, cum se mai numesc) A și B, dintre care una - să zicem A - este presupusă a reprezenta un factor determinant pentru cel ilustrat de a doua caracteristică, B. De pildă, B poate fi variabila
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
când vedeau trecând pe lângă ei convoiul. Cronicarii mobilizați ai spectacolului făceau și aici o teorie. Separarea completă a scenei de public petrecută de vreo două secole falsificase teatrul. Înainte, publicul spectator ocupa scaune chiar pe scenă, piesa desfășurîndu-se în imediata contingență. Iluzia de asistare la viață era mult mai mare. În decursul acțiunii, Jack (așa-i zicea șefului) conducea în sediul din pivniță o femeie de lume îmbrăcată în rochie de seară și cu gâtul plin de bijuterii. Femeia era însoțită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
La fel Suflețel, mai contemporan cu Virgil decât cu Pomponescu. Omul metafizic e viclean, zicea Ioanide, îți râde, se face că te ascultă, trece pe stradă uitîndu-se în dreapta și-n stânga, în fond e absent. Se preface ca să scape de contingențe. Gavrilcea însă și Tudorel nu înțelegeau viața decât fenomenal, numai prin întîmplările zilnice, prin ele intuiau poate și semnificația G. Călinescu mai adâncă a existenței. Litera moartă nu le spunea nimic. O tragedie în care un erou trage cu pistolul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că o părere ca aceasta, artificial limitată, este greu de admis. Partizan al unui realism de concepție clasică, autorul Enigmei Otiliei deplânge faptul că romancierul român revelă prea adesea un spirit de gazetar având "despre realitate o noțiune sinonimă cu contingența". Ca remediu pentru o asemenea stare de lucruri, într-o literatură în care găsea că "se face prea multă sociologie și istorie", el propune soluția orientării romanului nostru "spre o psihologie caracterologică și spre umanitatea canonică"... Dinu PILLAT, Itinerarii istorico-literare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Sovietice, în termeni compatibili cu modelul neorealist ortodox. Wohlforth a elaborat o explicație realistă clasică sofisticată a sfârșitului Războiului Rece, care ține seama de faptul că Uniunea Sovietică era un competitor în declin, și nu un hegemon în declin. Această contingență istorică poate, propune Wohlforth, să ajute realismul în a explica coordonatele temporale și natura pașnică a sfârșitului Războiului Rece (Wohlforth, 1995). Totuși, după cum acceptă în totalitate Wohlforth, această abordare dizolvă logica sistemică în încercarea de a lărgi puterea explicativă a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
autorului pentru investigarea lumii ideilor și conceptelor, după ce dăduse semne în lucrările anterioare de strictă specialitate, cu tot mai vizibile "alunecări" către zona tentantă a artei și artisticului. De altfel, Mihai Pricop consideră că intervenția chirurgicală are de la bun început contingențe cu opera de artă, din ea decurgând conotații în plan moral și etic, iar elementul estetic, chiar situat într-un plan secundar, își păstrează rangul de constituent al actului operator. Cele zece eseuri înmănunchiate în primul volum investighează, cu simplitate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
in Debarbieux și Blaya, 2001). 25 În treacăt fie zis și reacționez ca filosof -, nu văd de ce faptul că un filosof este "bătrân" ar fi o garanție a desuetudinii. Argumentul este aici mai mult ad hominem decât epistemologic. * Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Ștefanov, All, București, 1998, p. 36 (n.trad.). 26 De altfel, este exact ceea ce fac analizele factoriale, care situează obiectele într-un spațiu multidimensional "învârtindu-se" în jurul axelor. 27 Curent de gândire care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
așa cum de fapt sunt ansamblurile Între ele - În aceasta nu este nimic absurd. În fiecare dintre ele, pământul, marea și cerul (C) vor ocupa locul potrivit cu natura lor, sus, jos, circumferință și centru, specific fiecăreia dintre ele; nu au nici o contingență cu o altă lume și nu există În afară de ea, ci numai În interiorul ei și În strânsă legătură cu sine. 28. Piatra despre care unii Își Închipuie că se află În afară de lume nu poate fi concepută ca stând În nemișcare, dar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Ibidem, p. 412. footnote>. b) A treia orientare face apel la noțiunea de putere și schimb), Foucoult, Crozier etc.). Am văzut modul În care Foucoult privește puterea și rolul său În generarea comportamentelor membrilor organizației. Michel Crozier a elaborat teoria contingențelor strategice („strategie contingences theory”) care, spre deosebire de Foucoult, analizează integrarea ca exprimând o rezultantă a strategiei de acțiune a indivizilor Într-un spațiu de libertate și constrângeri structurale. „Analiza strategică consideră că actorii acționează motivați de dorința de a dobândi putere
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
al unei societăți organizate, el depășește actualitatea și mediul fizic imediat, punându-se În contact cu valori de gând și acceptând norme generale de conduită; prin viața interioară și răsfrângere asupra lui Însuși, Își câștigă autonomie spirituală, o desprindere de contingențe și Își afirmă valoarea unicității sale În cosmos. Progresul formației personale Înregistrat În devenirea vieții individuale, prin trecerea de la stadiul animalic la viața cotidiană omul apare ca personalitate umană, liberată parțial de imperativele biologice și integrându-se În valorile sociale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
decât un proces de gândire, deși mai târziu el poate fi exprimat În gândire. În acest act este implicată tocmai percepția prin intermediul minții a ordinilor abstracte și a relațiilor, cum ar fi identitatea și diferența, separația și legătura, necesitatea și contingența, cauza și efectul etc. Gândirea, ca energie, ca vibrație și forță este percepută de anumiți centri care sunt dotați cu antene: aceste antene, situate În creier sau chiar mai sus, În planul eteric, se pun În vibrație și trimit mesaje
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
zilei. Tradiționalele și totodată rușinoasele liste cu semnături în susținerea cutărui sau cutărui potentat sunt o dovadă că lucrurile s-au degradat până la nivelul cel mai de jos posibil. Întrebarea care se pune este ce fac spiritele independente, care refuză contingența și înregimentarea, încăpățânându-se să practice reflecția critică - singura care definește un adevărat intelectual? Ele nu se pot regăsi în nici o tabără, pentru că au curajul să privească realitatea în față și să formuleze propria relație cu ea, chiar dacă această postură
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
apropierii dintre „joaca de-a moartea” și „joaca de-a sublimul”, subliniind dispariția barierelor dintre estetic și sinucidere: gratuitatea lor fundamentală, „inutilitatea” și i-raționalitatea lor le determină să-și transcendă simpla condiție de repere ale unui ludism despovărat de contingență. Prinse Într-o capcană comună, ele contribuie, În egală măsură, la crearea unui bovarism tragic, ireductibil. Sinucideri „soft”, sinucideri „hard” Nu Întâmplător, multe cărți tratând problema morții vorbesc fie de o „experiență” (vezi Paul-Ludwig Landsberg, Supra, nota 12), fie de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Boudon) înseamnă considerarea obiectului ca sistem, descoperirea și construirea coerenței realului prin ordinea și coerența simulacrului care este structura. A afirma că o realitate este sistem (și Saussure va vorbi tot-deauna de sistem și nu de structură), înseamnă a evacua contingența istorică, a narcotiza inițiativa libertății; or, nu toate obiectele se pretează la o tratare sistematică. De aceea imperialismul în acest domeniu este o violență practicată împotriva realului (cf. și Louise Millet & Madeleine Varin d'Ainvelle, 1972: 123).Semnificativ pentru investigația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
modernitatea occidentală nu mai sînt acceptabile în bună parte pentru că ele nu țin cont de diferențele "culturale" (F. Lyotard, 1995: 70). În lumina acestei reorientări, concepte fundamentale ca cele de ordine și sistem sînt puse în cauză de noțiuni precum contingența, ambiguitatea, provizoriul "Universalul, generalul, atemporalul sînt subminate de valorizarea particularului, localului, temporalului" (L. Hutcheon, 1994: 107). În redescoperirea multiplelor identități (civice, etnice, culturale, de "gen" etc.) și căutarea autenticității, comunicarea interpersonală, comunicarea mediatică, comunicarea internațională în accepțiune integrativă și nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
progres, raționalitate, obiectivitate ce au legitimat modernitatea occidentală nu mai sînt acceptate, în bună măsură și pentru că nu țin cont de diferențele culturale (Lyotard, 1995:70). Concepte fondatoare precum ordine, sistem, raționalitate sînt puse în cauză de noțiuni ca ambiguitate, contingență, provizorat. "Universalul, generalul și atemporalul sînt subminate de particular, de local și de efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Concepția creștină față de stat era apropiată celei stoice, care idealiza un stat în care legea nu s-ar mai aplica prin constrângere, ci ca urmare a unei raționalități individuale. Astfel, Biserica tindea să demitizeze statul ca pe o realitate de contingență, ce trebuia privită și depășită în vederea scopului ultim (al mântuirii). Această idealizare nu anula ideea inițială potrivit căreia creștinii nu ar fi avut conștiința de a fi inserați politic în Imperiu, cu atât mai mult cu cât intenția de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
realizarea sarcinilor, capacitatea de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
simplifica procedurile de calcul și a evita informațiile redundante, am ales să analizăm rezultatele doar unei singure anchete pe an, și anume aceea care indică modificări în variația pesimismului / optimismului în fiecare categorie. Indicatorii utilizați în testele de asociere (analiza contingenței) au fost48: satisfacția față de viață, evaluarea activității guvernamentale, autoevaluarea venitului, orientarea politică 49, statusul educațional, ocupația, vârsta, sexul și mediul de rezidență. Acolo unde a fost posibil, datorită creșterii bogăției datelor din 1994 în 2004, am decis să adăugăm și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă fundamentali, care împreună capătă denumirea de matrice stilistică. Aceste potențe ipostatice care îmbinate alcătuiesc matca stilistică au un caracter aprioric și atemporal; "e o substanță în mare măsură neatinsă de contingențele vremelnice și istorie" (Blaga, 1936:207). Matricea stilistică se întipărește în toate creațiile umane, în opere de artă, concepte, doctrine, viziuni științifice (Blaga, 1965:109), determinând cultura. În fine, ea reprezintă identitatea cu caracter diacronic a unei populații: Această matcă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de receptivitate a "modernului" Gide), Proust afirma că artistul autentic "trebuie să-și caute materia primă a operei numai în amintirile involuntare", capabile să reînvie trecutul în "esența sa extratemporală" (adică la alt diapazon decât acela obișnuit, eliberat de "orice contingență"), printr-un "dozaj exact de memorie și uitare"17. Cu alte cuvinte, memoria involuntară scoate la lumină un întreg cortegiu de lucruri "uitate", de "reminiscențe" (conținuturile refulate ale psihicului sunt doar o categorie aparte), iar acest proces, o dată pornit, se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
valorizarea grupurilor intermediare. În Apelul "către oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919, el denunța "vechile liberalisme sectare care, datorită forței organismului de Stat centralizat, rezistă noilor curente eliberatoare". Regionalismul creștin-democrat trebuie nuanțat în funcție de cronologie, de țări și de contingența istorică, de oameni (al căror zel regionalist nu se manifestă cu aceeași intensitate, datorită personalităților diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă. Este adevărat că federalismul catolic a eșuat cu neo-guelfism-ul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]