607 matches
-
de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din celule stelate, ce se concentrează către polul vascular al glomerulului. Sunt similare cu celulele numite pericite, care se găsesc în pereții capilarelor din întregul corp. Aceste celule produc matricea mezangială și contribuie la întreținerea membranei filtrante. Celulele mezangiale sunt contractile și joacă un rol în reglarea filtrării glomerulare și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
coronare și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul pacemaker-ului principal (nodul sinoatrial în condiții fiziologice) la celulele mio -cardice contractile (atriale și ventriculare), declanșând depolarizarea și contracția acestora (1). 31.2. Particularități la vârstnici Odată cu avansarea în vârstă, la nivelul sistemului de conducere se produce o creștere a cantității de țesut elastic și de colagen. De asemenea, în jurul nodului sinoatrial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
răspunde la un stimul. Acest răspuns presupune un mecanism complex, format dintr-un aparat senzorial de percepție (gust, miros, văz, auz și tact), un centru de procesare, asociere și elaborare a răspunsului (sistemul nervos central) și o rețea efectoare (sistem contractil, secretor și motor) inclusiv căile de transmitere aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic și autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la ATP via reacția creatinkinazei (Lohmann). De fapt, în timpul contracției mușchiului normal, concentrația ATP rămâne aprox. constantă, în timp ce concentrația FC scade. ATP, fosfocreatina și glicogenul furnizează energia necesară contracției musculare. Sursa directă de energie pentru contracția musculară este ATP. Proteina contractilă, actomiozina, hidrolizează ATP la ADP + Pi; ATP-ul utilizat este rapid refăcut via reacția Lohmann din timpul contracției. Rezerva epuizată de FC este refăcută din ATP, atunci când mușchiul se reîntoarce la starea de repaus. ATP este sintetizat via glicolizele din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al eforturilor prelungite, (probe sportive de 2000, 5000, 10000m, maraton), în timp ce sistemele fosfagen și glicolitic anaerob, satisfac necesitățile energetice de scurtă durată cum sunt: alegarea de 100m, saltul, ridicarea de greutăți, etc. În general, cele trei sisteme furnizoare de energie contractilă își întregesc aportul energogen, contribuind simultan sau succesiv la acoperirea necesităților energetice variabile ale contractilității musculare în efort. Refacerea potențialului energetic al sistemului aerob se realizează în două faze, una de durată scurtă și alta de lungă durată. Faza de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice ale musculaturii în stare de activitate, îndepărtării produșilor toxici de metabolism celular, și disipării căldurii degajate în timpul activității contractile . Deoarece rezervele celulare de oxigen satisfac necesitățile de efort numai câteva secunde, una din primele reacții o constituie creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului muscular aflat în stare de activitate. Fenomenul se datorește atât vasodilatației locale, produsă de hipoxie, cât
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin la nivelul țesutului muscular aflat în stare de activitate. Fenomenul se datorește atât vasodilatației locale, produsă de hipoxie, cât și descărcărilor simpatice centrale care pot chiar anticipa începerea efortului. Ca urmare a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchiului, rezultă activarea întoarcerii venoase din teritoriul activ muscular, urmată de creșterea umplerii diastolice, forței de contracție a inimii, minutului-bătaie. Pe de altă parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a dezvolta boala ischemică cardiacă unei forme de afectare miocardică specifică diabetului. Se știe însă că cea mai frecventă cauza de deces la pacienții diabetici este boala cardiacă ischemică și nu cardiomiopatia, dar insuficiența cardiacă - manifestare finală a alterării funcției contractile miocardice, este mai frecventă la pacienții coronarieni diabetici decât la cei nediabetici. În plus, din punct de vedere al extinderii leziunilor miocardice în cursul infarctului miocardic, se pare că mărimea zonei de infarct nu este mai mare la diabetici decât
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
72). Alterarea performanței ventriculare observată la pacienții diabetici fără boală ischemică cardiacă detectabilă a fost etichetată sub numele de cardiomiopatie diabetică. Anomaliile funcției cardiace pot fi decelate și la pacienții tineri (54). Pentru a asigura necesarul energetic crescut al miocardului contractil, cordul trebuie să aibă la dispoziție un flux constant de ATP, care provine în principal din metabolismul glucozei și al acizilor grași. Metabolizarea glucozei prin lanțul de reacții care conduc la piruvat generează numai aproximativ 10% din cantitatea totală de
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
epuizează și se generează în anaerobioză un exces de protoni care se acumulează în citosol conducând la acidoză intracelulară. În urma schimburilor ionice menite a tampona acidoza, crește cantitatea de calciu intracelular până la supraîncărcarea cu calciu având ca efect diminuarea capacității contractile. Singura intervenție care poate restabili fluxul ionic normal, poate corecta acidoza și îmbunătăți funcția contractilă este promovarea cuplării glicolizei anaerobe de oxidarea aerobă a glucozei, acțiune realizată de insulină. Ca urmare se poate reduce datoria de oxigen a miocardului acumulată
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
conducând la acidoză intracelulară. În urma schimburilor ionice menite a tampona acidoza, crește cantitatea de calciu intracelular până la supraîncărcarea cu calciu având ca efect diminuarea capacității contractile. Singura intervenție care poate restabili fluxul ionic normal, poate corecta acidoza și îmbunătăți funcția contractilă este promovarea cuplării glicolizei anaerobe de oxidarea aerobă a glucozei, acțiune realizată de insulină. Ca urmare se poate reduce datoria de oxigen a miocardului acumulată în cursul episodului ischemic și se restabilește fluxul de electroni normal pentru generarea de ATP
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
mecanismele enumerate anterior la o reducere a oxidării glucozei și, în plus, la o creștere a consumului de oxigen. În timpul reperfuziei ce urmează ischemiei, trebuie să aibă loc o restabilire rapidă a metabolismului oxidativ pentru a putea permite recuperarea funcției contractile. În acest moment, din nou oxidarea acizilor grași capătă ponderea principală, asigurând până la 80-90% din necesarul energetic, deci mai mult decât în condiții obișnuite. Reperfuzia este însoțită de o scădere a activității malonil-coenzimei A care este factorul determinant al activării
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
factorul determinant al activării oxidării acizilor grași în reperfuzie. La pacienții cu diabet, nivelurile serice de acizi grași liberi pot fi crescute chiar în absența unui infarct miocardic acut. Acestea pot influența per se apariția de aritmii, alterări ale funcției contractile precum și modificări structurale ale membranei celulare sau organitelor. Chiar în absența diabetului s-a demonstrat că nivelurile crescute de acizi grași pot favoriza apariția de leziuni miocardice ischemice, prin mecanisme legate de efectul lor de inhibare a utilizării glucozei, atât
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
grași rezultă un număr de intermediari care se acumulează intramiocitar și favorizează apariția unor tulburări de excitabilitate și conductibilitate manifestate clinic prin aritmii, iar prin interferența cu activitatea pompelor ionice se ajunge la supraîncărcarea miocitelor cu calciu și apariția disfuncției contractile. Excesul de acizi grași inhibă atât transportul cât și metabolismul normal al glucozei, scăzând glicoliza și promovând sinteza de glicogen ce se depune intramiocitar. În acest sens intervenția terapeutică prin administrare de insulină și glucoză are rolul de a stabiliza
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
relativă din contextul ischemic scade translocarea Glut-4 spre membrana celulei miocardice, rezultând niveluri scăzute de glucoză intramiocardic și un nivel redus al producției de ATP, având drept consecință acumularea radicalilor liberi de oxigen, cu efect nociv asupra metabolismului și funcției contractile. Dacă pacienții cu IMA primesc perfuzie cu glucoză corectată cu insulină și se suplimentează aportul de K+ cu monitorizarea glicemiei și a electroliților, rezultatele pe termen scurt și lung sunt net superioare față de administrarea ca hipoglicemianți a derivaților sulfonilureici, al
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
doveditoare ale prezenței bolii microvasculare. Cu toate acestea, se pare că nici una dintre aceste modificări nu este specifică diabetului. Având ca substrat anatomic modificările descrise și ca substrat fiziopatologic o serie de alterări anterior menționate, se instalează disfuncția diferitelor proteine contractile și reglatoare cu impact asupra performanței cardiace. Din punct de vedere metabolic apare și o creștere a utilizării de acizi grași ca substrat metabolic pentru producerea energiei, având ca efect o creștere a consumului de oxigen și acumularea de produși
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
producerea energiei, având ca efect o creștere a consumului de oxigen și acumularea de produși intermediari cu potențial toxic, ceea ce duce la agravarea ischemiei și perturbarea fluxului ionic de calciu, cu supraîncărcarea cu calciu a miocitelor, conducând la alterarea funcției contractile. Anomaliile subclinice ale funcției cardiace sunt prezente adesea chiar de la debutul DZ, reversibile în T1DM odată cu instituirea insulinoterapiei, iar în T2DM sunt suprapuse altor tipuri de afectare cardiacă rezultată din impactul celorlalți factori de risc și pot fi detectate și
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
datele obținute au sugerat recomandarea utilizării dozelor maxime tolerate de IECA în tratamentul IC pentru obținerea beneficiului terapeutic maxim pe termen lung. Betablocantele. Anterior, ani de-a rândul, utilizarea betablocantelor a fost proscrisă în IC, pe seama potențialei alterări a funcției contractile, cu atât mai mult la pacienții diabetici, de teama alterării toleranței la glucoză, a profilului lipidic și a mascării unor eventuale hipoglicemii. În anii ’70 și ’80 grupurile de lucru din Scandinavia au început studii de pionierat în urma cărora s-
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
în interrelațiile dintre celule și matricea extracelulară. Pentru moment, nu se știe încă ce rol pot avea în țesutul vascular. Pentru a explica creșterea masei ventriculare stângi la bolnavii cu ADPKD, s-au avansat mai multe ipoteze: creșterea masei elementelor contractile compensator alterării interstițiului miocardic (Subra et al., cit. 12) sau activarea sistemului renină-angiotensină (11); mai probabilă pare ipoteza defectului matricei extracelulare care se întâlnește în ADPKD. 1. Pacienții cu ADPKD supuși terapiei de supleere renală au un diametru aortic mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în metabolismul fosfocalcic. La nivel intestinal vitamina stimulează sinteza unei proteine specifice care leagă calciul și-l transportă în celulele epiteliale. La nivelul osului vitamina stimulează sinteza matricei proteice favorizând transformarea preosteoclastilor în osteoclasti, în mușchi intervine în sinteza proteinei contractile și în încorporarea fosfatului anorganic în ATP (influențează practic tonusul muscular și forța de contracție), iar la nivel renal vitamina controlează reabsorbția tubulară proximală a calciului și fosforului. La nivel tegumentar vitamina stimulează creșterea foliculilor pilosi, iar la nivel celular
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
în final duc la instalarea stării de șoc (hipotensiune arterială, scăderea rezistențelor vasculare sistemice, tahicardie, scăderea pH-lui sanguin); - cresc permeabilitatea vasculară și induc disfuncția barierei vasculare pulmonare, cu acumulare de lichid intrapulmonar și alterarea oxigenării; - TNF-α și IL-1β deprimă funcția contractilă a miocardului printr-un mecanism mediat de sfingozină. Aceasta este eliberată după expunerea miocitelor la factorul de necroză tumorală-α și exercită un efect inotrop negativ, împiedicând eliberarea de calciu din reticulul sarcoplasmatic [5]; - TNF-α induce formarea unor depuneri de fibrină
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]