610 matches
-
cu consum energetic (practic însă pierdut pentru rezultatul final al contracției, care ar fi trebuit să fie ejectarea sângelui în aortă), această contracție septală nu poate închide mitrala, dar contribuie la întinderea peretelui lateral al ventriculului stâng, la care impulsul contractil nu a ajuns încă, întrucât viteza de deplasare prin miocard este mai lentă decât cea prin sistemul excito-conductor (fig. 20.3). În a doua fază a sistolei, desfășurată de data aceasta la un nivel presional crescut, are loc în sfârșit
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
important din cel puțin două motive: în general, cordul insuficient are un raport redus al lucrului mecanic efectuat pentru un anumit consum de oxigen utilizat (eficiență mecanică redusă); în plus aceste corduri au adesea un metabolism energetic compromis. Ameliorarea eficienței contractile prin CRT nu se datorează eventualelor modificări ale funcției contractile miocitare, ci este rezultatul unei acțiuni la nivelul cavităților cardiace: recoordonarea normală a contractilității diverselor regiuni ventriculare (sept interventricular - perete lateral, de principiu). Pentru moment cel puțin, nici o altă terapie
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
are un raport redus al lucrului mecanic efectuat pentru un anumit consum de oxigen utilizat (eficiență mecanică redusă); în plus aceste corduri au adesea un metabolism energetic compromis. Ameliorarea eficienței contractile prin CRT nu se datorează eventualelor modificări ale funcției contractile miocitare, ci este rezultatul unei acțiuni la nivelul cavităților cardiace: recoordonarea normală a contractilității diverselor regiuni ventriculare (sept interventricular - perete lateral, de principiu). Pentru moment cel puțin, nici o altă terapie utilizată în insuficiența cardiacă nu se adresează direct ameliorării eficienței
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
miocardic de oxigen în paralel cu creșterea contractilității, vasodilatatoarele scad ambii parametri. Efectele inhibitorilor de fosfodiesterază depind, de asemenea, de mecanisme vasodilatatoare și inotropice. Iar efectele potențial periculoase ale utilizării pe termen lung a terapiei inotropice sunt deja demonstrate. Ameliorările contractile furnizate de CRT se obțin în contextul absenței modificărilor sau chiar a scăderii presiunilor de umplere cavitare, denotând o adevărată ameliorare a contractilității. În plus ameliorarea/dispariția regurgitării mitrale prin CRT și prelungirea timpului de umplere diastolică, toate survenind imediat
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de fapt un echivalent de bloc de ram stâng). În aceste ultime cazuri, când „inducerea” dissincronismului este exact cunoscută ca moment al instituirii, s-a constatat că sunt necesari circa 5 ani până când cordul respectiv, sănătos din punct de vedere contractil, va da semne de insuficiență. Dacă însă se instituie stimularea apexiană a ventriculului drept la nivelul unui cord deja insuficient, nu e nevoie decât de un an pentru ca insuficiența cardiacă să se dezvolte. Iată deci că plasarea unei sonde de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Pe de altă parte, Robinson et al., într-un articol publicat în 2007 demonstrează că între cele două boli există o diferență fundamentală la nivel molecular: în CMH, există o creștere importantă a concentrației calciului dar și a sensibilității aparatului contractil la calciu, în contrast cu CMD, unde s-a observat o scădere a sensibilității sarco¬merelor la calciu [7]. Linia extrem de fină de demarcație între CMH și altă boală miocardică cu prognostic malign (noncompactarea de ventricul stâng - NCVS) a fost subliniată de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Acest aspect de dezorganizare caracterizează atât zonele hipertrofiate cât și pe cele de dimensiuni normale ale ventriculului. Necropsiile efectuate la copii foarte mici care arată aceste modificări au dus la concluzia ca ele apar încă de la naștere [3]. Pe lângă elementele contractile și țesutul conjunctiv interstițial prezintă aceleași apecte de hipertrofie și dezorganizare. O altă caracteristică a CMH este reprezentată de zonele de fibroză care se întrepătrund cu cele ale fibrelor miocardice și determină adevarate cicatrici miocardice. În vecinatatea zonelor fibrotice se
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
hamartomul pulmonar și carcinomul bronșic [84, 141]. Mioepiteliomul Este o tumoră benignă care apare la nivelul glandei salivare sau glandei mamare și conține celule mioepiteliale, care sunt localizate între epiteliul glandular și membrana bazală și se presupune că posedă proprietăți contractile [151]. A fost descris mioepiteliom la nivel pulmonar [158, 169] la pacienți de sex masculin. Tumora este bine delimitată, fiind alb-gălbuie pe secțiune. Diagnosticul a fost pus pe testele de imunohistochimie: pozitiv pentru proteina S-100 (caracteristic pentru mioepiteliom), prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
și tapetata pe dinăuntru de o membrana subțire (endocardul). - Miocardul (Myocardium). Reprezintă structura principala a peretelui cardiac, alcătuită din fibre musculare striate (Myocitus cardiacus) și componenți fibroși inextensibili („aparatul fibros al miocardului”), care servesc că platforma de sprijin pentru elementele contractile și aparatul valvular. - Aparatul fibros al miocardului ansamblează inelele fibroase (Anuli fibroși) intercalate la nivelul orificiilor înzestrate cu valvule, formând inelul de inserție pentru acestea și cele două triunghiuri fibroase (Trigona fibrosa) plasate la nivelul orificiilor atrioventriculare, corespunzător locului de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
rezoluție (microscop electronic) relevă faptul că fibrele musculare sunt formate din 4002000 de miofibrile de 1-3 microni și care sunt dispuse paralel (Figura 76) cu axul longitudinal al fibrei musculare. Miofibrilele sunt organite caracteristice fibrelor musculare striate și reprezintă structuri contractile. Miofibrilele rezultă ca urmare a diferențierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striație dublă (3, 12, 13, 19, 20): -una longitudinală, determinată de dispoziția miofibrilelor în fascicule longitudinale și paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită sau nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nu de scurtarea lungimii mușchiului și de alte manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
manifestări fizicochimice (electrice, biochimice, termice) și histomorfologice care pregătesc, însoțesc și urmează procesul de contracție propriu-zise. Realizarea procesului contractil propriu-zis este precedată de o serie de fenomene premergătoare, înlănțuite: 1. declanșarea mesajului contractil, pe cale reflexă sau voluntară; 2. conducerea mesajului contractil pe căile nervoase la nivelul unităților motorii; 3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
3. parcurgerea barierei neuro-musculare; 4. depolarizarea sarcolemei musculare cu generarea unui potențial de acțiune propagat, care prin mecanismul de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare, prin energia 2+ furnizată de sistemul energogen contractil și cu participarea ionilor de Ca . Acestea sunt însoțite de o serie de modificări ultrastrucurale ale proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice, mecanice, termice și acustice caracteristice contracției musculare propriu-zise și relaxării. Faza postcontractilă de relaxare este însoțită de fenomene de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de cuplare a excitației cu contracția antrenează o serie de fenomene mecano-chimice ale ciclului contracție-relaxare, prin energia 2+ furnizată de sistemul energogen contractil și cu participarea ionilor de Ca . Acestea sunt însoțite de o serie de modificări ultrastrucurale ale proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice, mecanice, termice și acustice caracteristice contracției musculare propriu-zise și relaxării. Faza postcontractilă de relaxare este însoțită de fenomene de refacere care sunt în legătură cu: 1. pomparea ionilor de Ca în reticulul sarcoplasmatic; 2. eliminarea interacțiunii proteinelor contractile; 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
proteinelor contractile miofibrilare, manifestări energetice, mecanice, termice și acustice caracteristice contracției musculare propriu-zise și relaxării. Faza postcontractilă de relaxare este însoțită de fenomene de refacere care sunt în legătură cu: 1. pomparea ionilor de Ca în reticulul sarcoplasmatic; 2. eliminarea interacțiunii proteinelor contractile; 3. refacerea rezervelor energetice fosfatmacroergice; 4. anularea datoriei de oxigen acumulate în suprasolicitările epuizante. Mușchii scheletici asigură diverse activități ale aparatului locomotor prin capacitatea lor de contracție de tip izometric sau izotonic. Contracția izotonică se realizează atunci când mușchiul se scurtează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o diminuare a capacității totale de efort. De aici, rezultă necesitatea unui timp de recuperare și restaurare suficient, în cazul copiilor. Conform opiniei lui S. Israel, 1976, citat de J. Weineck, 1992, copilul posedă la naștere o structură de elemente contractile omogene. H. Howald, 1986, în cercetarea sa, prezentată la Toulouse, susține că la naștere, copilul posedă un plus de fibre de tip II, care se transformă rapid în fibre de tip I când începe să meargă. Transformarea are loc datorită
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
extrem de mari, din timpul perioadelor de efort. Oricum, implicațiile, dacă sunt, în reducerea mărimii ”bălții” de adeninnucleotide în mușchii scheletici, în repaos, nu sunt deocamdată clarificate. L.H. Boobis et al., 1982, susțin ideea că majoritatea nevoilor de ATP în activitatea contractilă din timpul unei singure repetări, de 6s, este susținută anaerobic de degradarea creatinfosfatului și glicogenului. E. Shroubridge și G.T. Radda, 1987, consideră că reacția creatinkinasei este cea care debutează prima dintre aceste două sisteme energetice și a fost prezentată ca
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Campionatul Mondial de la Roma, 1987, a fost de 45,8 WKg-1 la atlete. În altă ordine de idei privind metabolismul contracției musculare se află studiile care străbat în profunzime structura fibrei striate pentru a demonstra mai fidel și rolul microelementelor contractile în timpul contracției excentrice. În acest sens, C.M. Waterman - Storer,1991, prin tehnici histochimice sofisticate, au pus în evidență un alt tip de citoschelet exosarcomeric, care constă într-un sistem de filamente intermediare, plasat în spațiul extramiofibrilar, dar tot în interiorul celulei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
hipertrofia musculară de alungire, când discul Z poate fi despicat. În citoscheletul endosarcomeric se găsește un filament special, numit conectina, care este formată din titină și nebulină. Ultimele două au rol în capacitatea fibrei de a redobândi lungimea și funcția contractilă după supraîntinderea mușchiului, când actina și miozina nu mai prezintă nici cea mai mică zonă de suprapunere. Rolul acestor filamente este evident pentru contracția excentrică, care este atât de utilă în efortul de viteză. Nu există nici o indicație asupra rolului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tip reactiv, pe care musculatura o înmagazinează ori de câte ori se produce o întindere, înainte de contragere. Mișcarea poate fi o amortizare, pentru că în urma flexiunii, elementele elastice ale mușchiului, încărcate de energia cinetică și de forța de tracțiune dezvoltată între timp de componenta contractilă, acumulează o anumită cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contracția care urmează și, care, de altfel, îi mărește efectele. 3.2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
petec transanular la care se aplică o valvula posterioară (din pericard sau membrana PTFE) pentru reducerea gradului insuficienței pulmonare postoperatorii (fig. 10.12). Important este ca ventriculotomia să fie minimă, în scopul de a păstra cât mai mult țesut muscular contractil la nivelul peretelui liber al infundibulului VD și de a preveni apariția tardivă a anevrismului ventricular drept. După închiderea atriotomiei drepte și declampare, se suprimă circulația de asistare, după care în mod obligatoriu se efectuează măsurători presionale în scopul determinării
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
diminuare până la dispariție a pulsului în cursul inspirației. Se întâlnește în pericardita exudativă, pericardita constrictivă, tumori mediastinale, simfize pleurale mari la nivelul hemitoracelui stâng, emfizem pulmonar obstructiv. TENSIUNEA ARTERIALĂ Forța exercitată de masa sanguină asupra pereților arteriali sub influența activității contractile ritmice a inimii, în vederea deplasării sângelui în arborele vascular închis, poartă denumirea de presiune arterială. Între fenomenul presional lichidian și gradul de tensionare a peretelui vascular arterial există relații de perfectă proporționalitate, cele două fenomene fiind exprimate fie sub formă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
și a substanțelor nutritive. Miocardul necesită 8 ml de oxigen pentru 100 mg de țesut pe minut la contracția normală a VS. Necesarul de oxigen obligator pentru supraviețuirea celulară este de 1,3 ml la 100 g de miocard. Activitatea contractilă a inimii scade pe măsură ce disponibilitatea de oxigen prin flux coronarian scade. Reducerea cronică de flux coronar scade reversibil contractilitatea conducînd la apariția miocardului hibernant („hibernating myocardium”). O scădere severă, persistentă a perfuziei miocardice, produce tulburări metabolice cu hipocontractilitate miocardică, care
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
imediată, prin menținerea unui echilibru între aportul și consumul de oxigen miocardic, se pot evita episoadele de ischemie acută miocardică. O pregătire preoperatorie minuțioasă trebuie dublată de supraveghere activă. Chirurgia coronară se adresează la două categorii de bolnavi: - cu funcție contractilă normală sau subnormală (FE și presiune telediastolică VS normale, absența de zone akinetice sau anevrism VS); acești bolnavi au tendința de a reacționa hiperdinamic la orice stimuli. Trebuie evitată orice creștere a consumului de oxigen prin hipertensiune arterială, tahicardie, anxietate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]