828 matches
-
Soroca. În locul palăncilor de pământ, ridicate În grabă În toamna lui 1458, Începuseră să se Înalțe zidurile unei cetăți adevărate, din piatră de râu. Nu erau Încă terminate, dar dacă era poruncă să fie urcate tunuri, fie și la jumătatea contraforților, atunci trebuiau urcate tunuri, fără multe Întrebări. La fel avea să se Întâmple cu falconetele și archebuzele care se aflau În carele aduse de Francisco. O parte rămânea la Suceava, iar altă parte pleca spre Tighina și Hotin. Alte piese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și În depărtare aceeași liniște plutește deasupra câmpiei, În legănarea ușoară a vântului cald, aducător de arșiță timpurie. Cetatea Sorocăi se afla În plină construcție. Se ridicaseră la trei pătrimi din Înălțimea cerută doar donjoanele centrale și ajunseseră la jumătate contraforții exteriori. În jurul construcției nu se săpase Încă șanțul de apărare. Nu se montaseră Încă nici porțile, deși arcadele intrării existau deja. Cu toate acestea, carele cu tunuri sosiseră și se aflau În apropiere și cele cu falconete și cu archebuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
creneluri, după sute de valuri de asalt și mii de ghiulele care măcinaseră o parte din zidurile exterioare, Cetatea Sucevei nu căzuse. Oană nu putea ști dacă celelalte cetăți erau sub asediu, se predaseră sau fuseseră cucerite. Dar Suceava rezista. Contraforții ei susțineau Încă puterea zidurilor. Poarta, făcută de meșteri din Bucovina, din lemn de stejar amestecat cu oțel topit, apoi iar cu lemn și apoi cu plasă de fier, nu putuse fi străpunsă. Dar altceva era infinit mai important. Credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
secolul al XIX-lea, Iași, 1999. Repere bibliografice: Corina Dimitriu, „Direcții în critica și poetica franceză contemporană”, „Oeuvres et critiques” (Tübingen), 1988, 1; Sorina Bălănescu, Dicționare și... dicționare, CRC, 1995, 20; Cronicar [Mariana Codruț], O viziune asupra lui Julien Green, „Contrafort”, 1996, 3; Carmen Neamțu, Anatomia unei ființe, O, 1996, 6; Mihai Botez, „Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea”, ATN, 2000, 8; Jacques Domenach, Les Confessions de Rousseau, Paris, 2000, 156-157; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 382-383
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
degrabă „descălecătorilor” maramureșeni, în ctitoriile cărora se resimte o influență apuseană. Din arhitectura gotică au fost împrumutate mai ales elemente decorative, pe care le întâlnim la ancadramentelor ferestrelor și ușilor: arcul frânt, colonete, nervuri, chei de boltă, iar la exterior, contraforții. O parte dintre bisericile lui Ștefan cel Mare au o singură navă, cu bolți semicilindrice și cu arcuri de întărire, cu sau fără turlă, cu abside laterale, adâncite în grosimea zidurilor (Borzești, Războieni, Sfântul Ioan din Piatra, Arbure, Reuseni și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perplex ultimele cuvinte și se pregătea să replice, dar priorul o pornise deja grăbit, revenind spre exterior. Observase că, printre rămășițe, se remarcau puncte unde grinzile retezate erau mai numeroase și mai groase, ca și când ar fi fost un soi de contraforturi, sau elemente de structură cu o funcție aparte. - Căutați În perimetrul incendiului resturi asemănătoare cu acestea și opriți-vă acolo. Dați-mi câte un capăt din frânghiile voastre și Întindeți-le Între voi, le porunci oamenilor. Toți Începură să rătăcească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mijită, acoperit de cataractă. Acum, Însă, părea aprins de un foc nebănuit. - Cu mult... mult timp În urmă... - Maestre Matteo, nu-ți forța bătrânețea... Îl Întrerupse Manoello cu suficiență. Însă Dante Îl opri cu un gest imperios. - Unde? - Vedeți aceste contraforturi care se distribuie În muchiile zidurile exterioare, repetând la o scară redusă aceeași figură? Vedeți splendida perfecțiune a coroanei rezultate? continuă bătrânul, tot mai surescitat. Acest edificiu nu a fost gândit pentru firea umană, ci ca locaș al zeilor. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
zici de vreme? arată cu fruntea spre cer. Mm clatină femeia lui din cap, strîngîndu-și sumanul. Ar cam fi timpul... Uită-te și dumneata la vreme! arată directorul general spre fereastră. Acuși e iarnă; cînd să mai încep?! Măcar un contrafort, ori un... Ați turnat o platformă ca pentru un rachetodrom. Și puțin înclinată spre iaz! Trebuia taluzat malul! Cînd?! Am primit sarcină să-l dau gata în vară. Drum internațional, trafic, loc frumos. I-am făcut o inaugurare!... Păcat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
urmat să-și asume, vai, cu cât de mult entuziasm și satisfacție, misiunea de a mă consola. Printr-o deschidere aurie în perdeaua de ceață, am urmărit curgerea apei pe sub podul Waterloo. Un soare voalat își arunca lumina peste marele contrafort alb. Și m-am dus cu gândul spre Honor Klein. De fapt mă gândisem la ea toată dimineața. Făcusem chiar un efort să mă concentrez asupra altor probleme și asupra altor persoane. Căci acesta era în prezent centrul magnetic al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
înțelese cu această ocazie de ce nu putea vedea valea, dincolo de grădină. De la balustrada terasei, privirea se pierdea hăt în jos, într-o adâncime albăstrie. Căci colina pe care erau construite vila-spital nu era, în fapt, o colină, ci unul dintre contraforturile nu prea înalte ale muntelui. Putea distinge, undeva în jos, punctul unde panta întâlnea orizontala. Putea vedea și arborii care acopereau kilometri întregi, pierzându-se în orizontul cețos. Cât cuprindea cu privirea nu se mai vedeau denivelări în teren în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Oglinda la zid (1992), prima carte de poezie a autorului, este precedată de apariția volumului colectiv Solstiții (1985), în care A. semnează poemul în proză Întinderi. Colaborează cu poeme și articole la revistele „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Poesis”, „Contrafort”, „Timpul”, „Interval”, „Dacia literară”, „Art Panorama”, „Dilema”, „Echinox”, „Hyperion”, „Amphytrion”, „Fracturi” ș.a. De asemenea, publică poezie în câteva reviste din Statele Unite ale Americii („Cider Press Review”, „Exquisite Corpse / Cyber Corpse”, „Hunger Magazine”, „International Notebook of Poetry”, „Quarter after Eight”, „Metamorphoses
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
revistei „Septentrion literar”. Un timp, până în 2000, deține funcția de președinte al Societății Culturale „Mihai Eminescu”, iar la Reuniunea Scriitorilor Români din Cernăuți e membru fondator și președinte. Versuri și publicistică îi apar în „Luceafărul”, „România literară”, „Moment poetic” (Chișinău), „Contrafort” ș.a. După placheta de debut, Timpul ierbilor, editată în 1977, publică alte cărți de poezie: Navigator în septembrie (1983), Crinul îngândurat (1986), Oglindă retrovizoare (1991). I s-au decernat Premiul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
Fotografia - document etnografic, Photography - ethnographic document, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. S.C. Clear Vision Print S.R.L., Cluj, 2009, pag. 40, 41; Al. Florin Țene, Cu inima în palmă, Ed. Contrafort, Craiova, 2010, pag. 16-20. Filmul documentar De vorbă cu lemnul realizat de Muzeul de Artă Populară, Tulcea, 2003, muzeograf Valeriu Leonov, imagine Mihai Matarangă. Lucrări publicate: Albumul de sculptură - Forme din suflet Costel Iftinchi, Ed. Pim, Iași, 2006; Gânduri nespuse
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mai pot condamna În termeni de veridic sau non-veridic o scriere istorică. Mi se pare absurd să spun: „Aha! Este o punere În intrigă, deci nu e credibilă”. Nici o narațiune istorică, motivată cu oricâte documente istorice, cu oricât de mulți contraforți În realitatea evenimențială, nu este o narațiune 100% credibilă, reflectând Adevărul. Și asta nu numai pentru că acel eu istoric care scrie ar fi influențat de un tip de discurs gnoseologic sau politic la care aderă, ci pentru că scrierea Însăși ficționalizează
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cimpoi, O carte rece?, „Flux”, 1996, 18 octombrie; Ioana Cistelecan, Irina Nechit și/sau Insomnia, F, 1996, 11-12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; Sorin Alexandrescu, O nouă poezie românească în Basarabia, „Sud-Est”, 1997, 2; Grigore Chiper, Cercul imaculat al poeziei, „Contrafort”, 1997, 2-3; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 202. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288393_a_289722]
-
fiul Anei și al lui Nicolae Gârneț. După terminarea studiilor la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1978-1983), va fi redactor, apoi, din 1994, redactor-șef la Editura Hyperion din Chișinău, concomitent funcționând ca director al revistei „Contrafort”. Romanul Martorul (1988), cu care debutează, se arată vădit influențat de formula realismului magic latino-american, fiind populat de țărani aprigi, cu reflexe „nesupuse controlului”, măcinați de o ură și o frică atavice și trăind ca „la marginea unei prăpăstii adânci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. Ulterior publică mai multe volume de poezie, teatru, critică literară și proză. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ziua literară”, „Cuvântul”, „Paradigma”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tomis”, „Contrafort”, „Seine et Danube” (Paris) ș.a. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru placheta Cântecele desăvârșirii interioare (1994) și pentru lucrarea Textualism, postmodernism, apocaliptic (I-II, 2000-2001). Ca poet, S. a fost privit ca un optzecist netipic sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
politică a României la Institutul de Studii Est-Europene al Universității din Amsterdam și publică articole politice cu privire la România în revistele „Post Europa Verkennigen” și „Internationale Spectator”. În perioada postdecembristă, A. publică regulat în „22”, „Dilema”, „România liberă”, „România literară”, „Sud-Est”, „Contrafort” ș.a. În 1992 este distins cu Premiul de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, pentru sprijinul moral și intelectual oferit literaturii române în anii dictaturii. Comparatistul A. este autorul unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Muntenia secolelor XV-XVI. Astfel, din cadrul cultural autohton, dintre numeroase alte mărturii care au mai rezistat până în zilele noastre, amintim doar turnul Tezaurului de la Mănăstirea Putna, care urmează în mod judicios caracteristicile arhitecturii gotice prin prezența bolților pe nervuri sau a contraforturilor în trepte 402, respectiv cele 8 ferestre gotice imense cu glafuri de piatră ale Mănăstirii Probota 403. Ridicată în anul 1530 de Petru Rareș, biserica acestei mănăstiri se remarcă și prin specificitatea exonartexului, care "oferă cel mai spectaculos spațiu gotic
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
suple, cu fleșe ascuțite și fin realizate, prezentând un transept specific, dezvoltat. Goticul se remarcă, de asemenea, prin prezența în catedrale a vitraliilor și a rozetelor vitrate, impresionante prin mărime și colorit, a coloanelor, a arcelor butante cu rol de contraforturi exterioare, a statuilor, precum și a altor elemente specifice. Dintre cele mai cunoscute catedrale gotice amintim: Catedrala Sfântul Petru din Köln (1248), Catedrala Notre-Dame din Chartres (1193-1250), Catedrala Notre-Dame din Paris (1163-1345), Catedrala Sfântul Ștefan din Viena (sec.XII-XIII) ș.a. 395
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
un dessin de Escher. Huit poètes roumains, Luxembourg-Québec, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Virgil Tănase, Fascinante Russie, „Vendredi”, 1993, 171; Edgar Reichmann, La Quête interrompue de Benjamin Fondane, „Le Monde”, 1996, 12 iulie; Vasile Gârneț, Poeți basarabeni editați la Paris, „Contrafort”, 1996, 10; Gheorghe Crăciun, Bacovia în franceză, „Paralelă 45”, 1996, 1; Mircea Anghelescu, Bacovia, între traductibil și intraductibil, RL, 1998, 25; Gheorghe Crăciun, Între poeticitate și pragmatism, OC, 2001, 47; Gheorghe Crăciun, Traseu recompus, OC, 2001, 63; Serge Fauchereau, Préface
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
în 1976, la revista „Muguri” a Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov. Mai târziu colaborează la „Contrapunct”, „România literară” - unde susține cronica literară în perioda 1993-1996 și ulterior „Cronica optimistei/ Cronica pesimistei” -, „Dilema”, „Interval”, „Caiete critice”, „Lettre internationale”, „Secolul 20”, „Arca”, „Contrafort” ș.a. Este prezentă mai întâi în volumul colectiv 13 poeți (1988), prima ei carte fiind Lenevind într-un ochi, apărută în 1990. În versurile din Lenevind într-un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
și critic literar. Este fiul Verei și al lui Andrei Chiper. A studiat la Universitatea de Stat din Chișinău între anii 1976 și 1981, fiind apoi lector de limba română la Universitatea din Tiraspol. Este și cronicar literar la revista „Contrafort”, din 1994. Cultivă o poetică specifică optzecismului românesc. Volumele de poezii Abia tangibilul (1990) și Aici, în falset (1991) propun călătorii spre esențele ce scapă percepției comune, având ca pandant călătoria spre limite a lui Mircea Cărtărescu. Eul liric cunoaște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286201_a_287530]
-
pe chipul domnitorului s-a produs o fisură adâncă, pe care restaurările ulterioare au acoperit-o. În biserică există două policandre mari, unul în pronaos și unul în naos. În exterior se observă forma dreptunghiulară a absidelor (semicirculare în interior). Contraforturile sunt unite printr-un element din zidărie, până deasupra ferestrelor. Ferestrele au chenare dreptunghiulare, iar cele de la pronaos au un rând de ocnițe prelungite. Trurnul de clopotniță de la poartă, cât și clădirea construită lângă el, prezintă interes. De asemenea, și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]