847 matches
-
Pavel Gheo, Nimic despre extratereștri, O, 2000, 3; Doris Mironescu, Coborârea extratereștrilor, „Timpul”, 2000, 3; Daniel Cristea-Enache, Un erou al timpului nostru, ALA, 2002, 645; Ovidiu Nimigean, Tristețea metafizică a saltimbacului,„Monitorul”, 2002, 93; Șerban Axinte, Lumea din nasul clovnului, „Contrafort”, 2002, 9-10; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 411-412; Șerban Foarță, Circul nostru vă prezintă două puncte, RL, 2003, 35; Marius Chivu, Terapia prin sinucidere¸ „22”, 2003, 705; C. Rogozanu, Sinuciderea, un mod de viață, „Evenimentul zilei”, 2003, 3563. Ș. A.
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
se autofinanțează. F.C.R. editează mai multe reviste, care apar la București, Cernăuți și Chișinău: „Curierul românesc”, „Lettre internationale” - versiunea românească - (laureată a Premiului „Stendhal” pentru cea mai bună publicație europeană, 1993), „Creanga de aur”, „Transylvanian Review”, „Destin românesc”, „Glasul Bucovinei”, „Contrafort”, „Revista de istorie socială”, „International Journal of Romanian Studies”. A susținut financiar o serie de publicații ale românilor din afara granițelor: „Limba română”, „Sud-Est”, „Semn”, „Alfa și omega”, „Cugetul”, „Luminătorul”, „Curcubeul timocean”. Organizează congrese și reuniuni culturale și științifice internaționale: Forumul
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287109_a_288438]
-
doctor (1989) la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. A lucrat ca redactor la „Literatura și arta”, „Sfatul Țării”, „Basarabia”, „Glasul”; este redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra” din Târgu Mureș și redactor-șef la Editura Cartier. Colaborează la „Contrafort”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia” ș.a. Formulele poetice din primele lui cărți (Lumina proprie, 1986, Abece-Dor, 1989), marcate de tradiționalism, dar și de o tentă expresionistă, se radicalizează în Levitații deasupra hăului (1991) și în Cel bătut îl
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri. D. semnează și două volume conținând prelucrări: Viețile și suferințele sfinților (1997), Povestiri din istoria neamului românesc (1997). A colaborat cu recenzii și articole critice la „Cronica”, „Timpul”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „Contrafort”, „Luceafărul”. Debutează editorial cu volumul de proză scurtă Fuga Marelui Regizor (1992), carte gândită ca preambul al unor romane aflate în proiect la acea dată. Purtând titluri proprii, „piesele de roman” pot funcționa ca texte independente. Este vizibilă preferința pentru
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 163-164. S.D.
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
și critic literar. Este fiul Verei și al lui Andrei Chiper. A studiat la Universitatea de Stat din Chișinău între anii 1976 și 1981, fiind apoi lector de limba română la Universitatea din Tiraspol. Este și cronicar literar la revista „Contrafort”, din 1994. Cultivă o poetică specifică optzecismului românesc. Volumele de poezii Abia tangibilul (1990) și Aici, în falset (1991) propun călătorii spre esențele ce scapă percepției comune, având ca pandant călătoria spre limite a lui Mircea Cărtărescu. Eul liric cunoaște
CHIPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286201_a_287530]
-
din același oraș. Între 1988 și 1991, este redactor la ziarul „Tineretul Moldovei” și apoi la revista „Galaxia Gutenberg”. În 1993 se stabilește în București, unde devine redactor la „Contemporanul. Ideea europeană”. Colaborează cu poezii, eseuri, traduceri, recenzii la „Sud-Est”, „Contrafort”, „Noi”, „Literatura și arta” (Chișinău), precum și la reviste din Franța, Rusia, Italia, Belgia etc. A primit Premiul Ministerului Culturii pe anul 1993 și Premiul Academiei Române pe anul 1996. Debutează cu o schiță în „Tineretul Moldovei” (1984) și editorial în antologia
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un „avocat” al literaturii basarabene, „Contrafort”, 1996, 5; Theodor Codreanu, „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, „Porto Franco”, 1996, 6; George Muntean, O scriere fundamentală, LCF, 1996, 29; Mircea Anghelescu, Ieșirea din provincie, LCF, 1996, 29; Cristian Livescu, „Basarabenismul” și presiunea identitară, CL, 1997
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
politică a României la Institutul de Studii Est-Europene al Universității din Amsterdam și publică articole politice cu privire la România în revistele „Post Europa Verkennigen” și „Internationale Spectator”. În perioada postdecembristă, A. publică regulat în „22”, „Dilema”, „România liberă”, „România literară”, „Sud-Est”, „Contrafort” ș.a. În 1992 este distins cu Premiul de onoare al Uniunii Scriitorilor din România, pentru sprijinul moral și intelectual oferit literaturii române în anii dictaturii. Comparatistul A. este autorul unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Orizont (pe care, în aprilie-mai, nici la Timișoara n-am mai găsit-o, căci în Lugoj n-a ajuns); totuși, prin bunăvoința redacției, să rămînem la locul faptei, adică în paginile României literare. Imaginați-vă că eu citesc cu plăcere "Contrafort"-ul, că sîntem, cum se zice, de aceeași parte a baricadei (ba, zice dl Zubașcu, deși nu-l înțeleg, sînteți un excelent avocat al gîndurilor sale pe care nu le știe exprima). Numai că eu încep să contractez un rictus
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13726_a_15051]
-
Cronicar Contraforturi basarabene În plină criză politică fiind Republica Moldova, după încercarea guvernului comunist de a reintroduce limba rusă ca limbă obligatorie, contrar prevederilor acceptate de comunitatea europeană care vorbesc de respectarea limbilor minoritare nicidecum de impunerea vreuneia de limbă a unor majorități
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15565_a_16890]
-
comunist de a reintroduce limba rusă ca limbă obligatorie, contrar prevederilor acceptate de comunitatea europeană care vorbesc de respectarea limbilor minoritare nicidecum de impunerea vreuneia de limbă a unor majorități, de la Chișinău ne sosesc ultimele numere de pe 2001 ale revistei Contrafort. Reținem atmosfera de normalitate a dezbaterilor, articolelor și textelor literare publicate. E mare lucru să continui a gîndi firesc într-o societate nefirească. Numărul triplu pe septembrie, octombrie și noiembrie găzduiește o masă rotundă pe tema postmodernismului. Din România participă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15565_a_16890]
-
Stema comunei Turnu Ruieni, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în furcă. În primul cartier, în câmp de aur, se află un turn crenelat, flancat în stânga și dreapta de câte un contrafort, toate roșii. În dreapta, în câmp de azur, se află trei flori de narcisă, de argint, așezate în bandă. În stânga, în câmp de argint, se află un brad natural, dezrădăcinat. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
partiție, în câmp albastru, se află un porumbel de argint, aflat în zbor, văzut din față. În a doua partiție, în câmp roșu, se află o terasă vălurită verde, și un pinten de cetate în ruină, având în partea centrală contraforturi și o arcadă, totul fiind de aur. În a treia partiție, în câmp aurit, se află un car de foc, tras de trei cai, totul de culoare roșie. în car este un personaj în culori naturale, nimbat cu aur, cu
HOTĂRÂRE nr. 408 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor oraşe din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167423_a_168752]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele ce îi
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
I. Ioan, biroul de presă al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca; 8. domnului Cioculescu S. Barbu, scriitor; 9. domnului Janosi I. Ioan-Maximilian (Ion Ianoși), profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române; 10. domnului Vitalie I. Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei "Contrafort"; 11. domnului Prelipceanu V. Niculai, redactor-șef al revistei "Viața Românească"; 12. domnului Mihăieș M. Mircea, profesor universitar; 13. domnului Cistelecan A. Alexandru, profesor universitar; 14. domnului Ruba Radu Sergiu, lingvist, președintele Asociației Nevăzătorilor din România; 15. domnului Vârgolici C.
DECRET nr. 486 din 5 mai 2008 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198140_a_199469]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de aur micșorat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o cetate "țărănească" cu 3 turnuri, cu elemente de lemn și deschidere pe stâlpi sub acoperiș, cu 6 contraforți și poartă cu grilaj semilăsat, totul de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află un cap de cerb de aur între două flori de măr de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un
HOTĂRÂRE nr. 712 din 13 iulie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Apold, Beica de Jos şi Nadeş, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233995_a_235324]
-
află câte un ciorchine de strugure de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cetate medievală de argint, văzută frontal, cu poartă cu grile, lăsată, cu un turn central cu acoperiș în 4 ape și cu 2 contraforți stânga-dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ciorchinele de strugure reprezintă ocupația tradițională în zonă, viticultura. Căpriorul semnifică bogăția subsolului zonei, gazul metan. Cetatea medievală Nadeș este un simbol al
HOTĂRÂRE nr. 712 din 13 iulie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Apold, Beica de Jos şi Nadeş, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233995_a_235324]
-
de gardă ai canalului descărcătorului și spălarea umpluturii. ... (31) Deversarea peste coronament conduce cel mai frecvent la rupere. La barajele de pământ mecanismul de rupere este eroziunea externă, iar la cele de anrocamente instabilitatea internă. Barajele de greutate și cu contraforți deversate își pierd stabilitatea la alunecare sau la răsturnare atunci când, prin creșterea nivelului apei, creșterea procentuală a sarcinii hidrostatice, față de sarcina corespunzătoare retenției normale, depășește 20...30%. ... (32) Lipsa de funcționalitate a echipamentului hidromecanic al descărcătorului (lipsa de energie electrică
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea prin alunecare pe talpă două-trei ploturi sunt antrenate spre aval după care breșa se poate extinde prin antrenarea succesivă a ploturilor vecine. Breșa inițială apare practic instantaneu; ... b) la ruperea prin
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
i), cu ti perioadele de exploatare a �� 1 fiecăruia dintre stăvilarele i. Anexa II Exemplu de calcul a probabilității de cedare prin aplicarea arborelui evenimentelor adverse (5) Exemplul de calcul are ca suport barajul Poiana Uzului. Este un baraj cu contraforți, de 80 m înălțime, dat în exploatare în 1972, pentru a crea o acumulare de 90 mil. mc în scopul alimentării cu apă a zonei industriale din aval. ... Date privind barajul (6) Barajul este format din 33 de ploturi de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
centrală și restul sunt de tip curent (fig. AII.1). Plotul de tip curent este alcătuit dintr-o ciupercă de formă poligonală, de 15 m lățime, înclinată în elevație cu 1:0,5 și rezemată pe toată înalțimea pe un contrafort lat de 5 m. Contrafortul reazemă la rândul lui pe un soclu (talpă) de fundare de 15 m lățime, egală cu a ciupercii. În acest fel barajul are o fundație continuă, similară cu aceea a barajelor de greutate clasice la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
tip curent (fig. AII.1). Plotul de tip curent este alcătuit dintr-o ciupercă de formă poligonală, de 15 m lățime, înclinată în elevație cu 1:0,5 și rezemată pe toată înalțimea pe un contrafort lat de 5 m. Contrafortul reazemă la rândul lui pe un soclu (talpă) de fundare de 15 m lățime, egală cu a ciupercii. În acest fel barajul are o fundație continuă, similară cu aceea a barajelor de greutate clasice la care subpresiunea se manifestă pe
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
corect, creșterii de subpresiune pe talpă. Analiza ulterioară a datelor din măsurători au pus în evidență dependența debitelor drenate de nivelul din lac, dar și faptul că la același nivel de apă din lac debitele drenate se reduc pe măsură ce temperatura contrafortului crește. S-a constatat astfel că permeabilitatea rocii și a voalului depinde de starea de efort din zona piciorului amonte. În sezonul cald și/sau la nivele reduse în lac în zona amonte sunt compresiuni și permeabilitatea este mai redusă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
voalului depinde de starea de efort din zona piciorului amonte. În sezonul cald și/sau la nivele reduse în lac în zona amonte sunt compresiuni și permeabilitatea este mai redusă. La nivele ridicate în lac, asociate cu temperaturi scăzute ale contraforților, în zona piciorului amonte apar întinderi, care deschid fisurația, afectează voalul și produc creșteri ale debitelor infiltrate, care, neputând fi drenate imediat creează majorarea subpresiunilor. ... (10) Un al doilea element particular de comportare îl constituie fisurarea barajului. Fisurile și deschiderile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]