821 matches
-
în U.R.S.S. Pentru a deveni, ulterior - la rândul sau - un submarin al sovieticilor. 2. LA MOSCOVA, ION ILIESCU - SECRETARUL "SOVIETULUI UNIONAL AL STUDENȚILOR ȘI ASPIRANȚILOR ROMÂNI DIN U.R.S.S. - ȚINEA LEGĂTURĂ CU SECȚIA A -IX-A (STUDENȚII STRMNI), DIRECTORATUL ÎI CONTRAINFORMAȚII AL KGB A fost Ion Iliescu un student obișnuit, ca mulți alții, în anii când a avut - cum spunea el la acea vreme - marea bucurie de a învăța și trăi în U.R.S.S.?" Așa lasă, recent, să se înțeleagă fostul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Moscova, comandamentelor Komsomolului sovietic. O a doua consecință, determinată de caracterul pur sovietic al organizației conduse de Ion Iliescu la Moscova, în anii '50: Colaborarea cu KGB-ul! Mai exact, cu Secția a IX-a (studenți străini), din cadrul Directoratului ÎI (Contrainformații) al KGB. Studenții și aspiranții străini, aflați la studii în U.R.S.S., făceau obiectul activității Secției a IX-a, din cadrul Directoratului ÎI al KGB, prin prisma a doua unghiuri: primul, cel contrainformativ, urmărea să prevină înfiltrarea unor agenți ai serviciilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în termen care..."? M. M.: Niciodată. S. B.: Teritoriile erau foarte bine marcate. M. M.: S-ar putea să fi urmărit, să fi făcut, să fi dat date către cei de la Contrainformații (CI). Dar ei, direct, să se amestece, nu. S. B.: Dar cu cei de la CI cum ați colaborat? Mă gândesc la faptul că CI-ul vă comunica: Vedeți că-l avem pe acela sub monitorizare, vezi că acela e suspectat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și simplu de instruire militară, nu intram în nicio discuție politică sau în alte chestiuni, niciodată. Era un filtru extraordinar: CI-ul și partidul. Nu ne interesau treburile politice. N-aveam nici surse de informare, eram și bine verificați de contrainformații, să fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a întâlnit ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza că a fost ceva cu Militaru (că de asta se spune că a și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
formație!" M. M.: Deci, s-a redus un pic participarea asta acolo, dar alte ordine restrictive, știu eu? S. B.: Niște schimbări au fost chiar fără să vi se spună de ce, dar le-ați perceput? M. M.: Sistemul acesta de contrainformații era drăcesc, funcționa perfect. Apoi, era în mintea tuturor, a noastră, frica. Nu ne băgăm, nu facem. S. B.: Toți aveați familii, aveați și un statut de invidiat. Militarul în România comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
numai. S. B.: Acum, da, le găsești peste tot, dar atunci, în '89, cam greu. Cine avea? M. M.: Nu știu. E posibil să fi deținut și alte structuri, ori militare ori non-militare. Dacă erau ăia ai Amiralului Dinu, șeful contrainformațiilor? Și-acum sunt structuri sub acoperire. S. B.: Ne-am bătut cu niște fantome, cu sentimentul că suntem în război. Când am intrat în PC, în una din seri, era și comandantul Blanariu acolo, pe podiumul acela de la direcționale, în fața
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
amestecă cineva în comandă și control s-a făcut totul praf... S. B.: Din păcate, au fost și astfel de momente. M. M.: Păi, imediat ce ne-am întors, în noaptea de Anul Nou sau după aceea, știți că ofițerii de la contrainformații primiseră ordin și au lucrat toată noaptea sau două-trei nopți să distrugă toate documentele pe care le aveau dosare, note informative. S. B.: De ce? M. M.: Nu știu. Am primit informația de la Comandantul Diviziei. M-am dus jos la Friptu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vezi care-i treaba acolo!" Când m-am dus la Divizie Șef de Stat major, una dintre sarcini a fost să predau arhiva CI-ului. Mai mult de jumătate am distrus-o fiindcă erau tot felul de tâmpenii. Ofițer de contrainformații acolo era unul Cristea, un băiat bun, mă cunoșteam cu taică-său demult. Eram atunci mai rodat un pic, m-am dus și i-am zis: "Băi, Cristea, din ce n-ați distrus voi toți sau eu, ți-au mai
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
colonie, ci doar pe "majoritatea membrilor", nici n-a catadicsit să le trimită fotografiile, păstrându-le pentru el!) De ce le păstra pentru el? EVRIKA!. sunt indicii că atât Nicolas, cât și Sandu (cel cu "RESTAURANTUL") sunt folosiți de organele de contrainformații din Chile pentru studierea membrilor coloniei noastre din această țară. QUOD ERAT DEMONSTRANDUM! Ceea ce era de demonstrat, cum ar fi zis, acum mai bine de două milenii, Euclid! Proprietarul restaurantului fiind evreu, mă întreb dacă nu era amestecat în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
noastre din această țară. QUOD ERAT DEMONSTRANDUM! Ceea ce era de demonstrat, cum ar fi zis, acum mai bine de două milenii, Euclid! Proprietarul restaurantului fiind evreu, mă întreb dacă nu era amestecat în această "afacere tenebroasă" și Mosadul, nu numai contrainformațiile chiliene. Precizam la începutul relatărilor mele că la prima întâlnire la Ambasadă cu cei cu care urma să colaborez, privindu-i, mă întrebam ca Mântuitorul: Cine mă va vinde"? Și El, și eu știam cine, deosebirea fiind că El avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Când rușii au intrat în țară, ceea ce căutau ei, mai abitir decât ibricele de alamă pentru cartușe și oile pe care băgau fără să le cinătuiască în cazan, erau hărțile topografice ale lui Gugiuman. Constituind un secret militar, serviciul de contrainformații a vrut să-i ridice hărțile de la catedră. Gugiuman a ridicat din umeri: - Eu leam făcut pe toate și cu ele îmi țin cursurile. Dacă mi le luați, va trebui să le refac. Nu durează decât trei zile. Șefii de la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
chemat și controlul MFA-ului, de la București. Au venit și, la fel, nu mi-au găsit nimic. M-au chemat la București la generalul Jelev, care era șeful Regiunii a 2-a militară. Pe tren m-a condus ofițerul de contrainformații. A zis că are și el treburi la Pitești, da’ de fapt a mers cu mine la București. Când am coborât din tren, pe peron m-am Întâlnit cu un alt căpitan de geniu. M-a salutat și m-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pedeapsă: opt ani muncă silnică, cinci ani interdicție, degradare militară, confiscarea totală a averii. Ăstea a fost pedepsele complimentare (sic!)... Din acest grup, maioru’ Mărgărit și căpitanu’ Gyorfi au fost despărțiți de noi și i-a dus din nou la contrainformații militare la București, iar pe restu’ patru, adică pe mine, căpitanu’ Untaru, maioru’ Neicu și maioru’ Malacu, ne-a dus la penitenciaru’ Râmnicu Vâlcea, unde am stat o lună... Pă urmă am aflat de ce ne-a lăsat aci. Chemaseră organu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
merge” pe cutare „cal”. Parior entuziast, mizează în momentul de față pe Eugen Barbu, despre care are păreri excelente. Spune că în București „se citesc cu delicii” paginile acestuia din Războiul undelor (1974), în care, sub figura unui agent de contrainformații, e înfățișat Preda, rivalul său la gloria literară. Dacă nu le-am citit, s-o facem cît mai curînd!, ne îndeamnă. Vădit interesat de evoluția raporturilor dintre cei „mari”, Bălăiță a urmărit de la început pînă la sfîrșit regalul intempestivului oaspete
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din fericire greșit. A fost căutată cauza defecțiunii care putea să aibă urmări tragice. Cineva furase niște lămpi de la stațiile SON-4 care dirijau tragerea. Evident, în optica de atunci, aceasta constituia un act de sabotaj. Prezent în tabără, ofițerul de contrainformații și-a amintit că sînt „nepot de american” și m-a pus pe lista suspecților. Am fost controlat peste tot - inclusiv în saltea - și anchetat. Mi au găsit doar un jurnal scris pe maculator, cu schițe de scrisori de dragoste
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sculă specială, confecționată pentru a scoate gemete și a rupe carnea din oameni. În jurul orei 8:00 dimineața, în momentul în care eram scos din arest să fiu dus din nou la anchetă, am fost văzut de căpitanul Ionașcu de la Contrainformații, care mă cunoștea, și m-a întrebat ce este cu mine acolo. I-am explicat toată povestea și am cerut să fiu dus la comandantul unității. Nu a fost nevoie, pentru că în momentul acela a apărut comandantul și, la insistențele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe numele Tacu Alexandru Mălin cu rezultate inclusiv hemoleucograma potențate în serie, susceptibile pentru diagnosticul de LEUCEMIE ACUTĂ. După aspect părea a fi indicativul a-15/225, colonelul Miroiu de la DSS, așteptat în mașină de căpitanul Andronic Vasile, serviciul de contrainformații Iași. În luna următoare, noaptea lui 21 spre 22, exact cu trei ani inainte de abolirea tiraniei, de la o stare fizic-psihică absolut favorabilă, Mălin s-a prăbușit într-o comă stranie și după cinci ore a murit. Medicul Ștefan Mihalache
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
mi zice printre alte discuții: "El, adică "Urechilă", nu știa că tu n-ai vrut de la început să faci treaba asta". Și mă întâlneam cu el, stăteam de vorbă cu el. Era Iorgu, care era șeful biroului de informații și contrainformații, la fel mă întâlneam cu el și vorbeam, c-o fi, c-o păți. M-a chemat și el la Securitate și erau în jurul meu 7-8 roată odată și fiecare, rapid: întrebare, întrebare, întrebare. Nu răspundeam nimănui. "Păi, ce facem
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
M. Ilie, că erau comandanți legionari, făcând parte din „echipa spărgătorilor de fronturi” a lui Ovidiu Găină. Cei doi au afirmat că fuseseră instruiți lângă Viena încă de la 1 aprilie 1944 [?], urmând timp de trei luni „un curs de informații, contrainformații (spionaj informativ), radioemisiune și recepție, terorism și lansare cu parașuta”. După 23 august 1944 s-au format echipe de 5-10-15 persoane, care urmau a fi parașutate în spatele frontului inamic din Ungaria, România și Iugoslavia. La 16 septembrie 1944 a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la începutul lunii aprilie 1945 și viza scotocirea întregului masiv al Munților Apuseni. Legionarii parașutați în Ardeal și Banat erau extrem de interesanți pentru Armata Roșie. într-un Studiu asupra activității legionare în Germania, întocmit de Secția a II-a, Biroul Contrainformații al Marelui Stat-Major al Armatei Române, după încheierea războiului, se preciza că „toți [legionarii parașutați, n.n.] au fost arestați și luați în cercetare de trupele sovietice” (sublinierile ne aparțin). Au fost depistate și numeroase grupuri organizate de serviciul maghiar de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Jandarmi Bat. Pion. și Tr. Fort. Batalion Pionieri și Transporturi Fortificații Bat. Trans. Batalion Transporturi Bg. Brigadă/Brigăzi Bg. Cav. Brigadă Cavalerie Bir. Centr. Biroul Central Bir. Central Biroul Central Bir. Circ. Pol. Biroul Circumscipției de Poliție Bir. Contrainf. Biroul Contrainformații Bir. de Evacuare Biroul de Evacuare Bir. Drumuri Biroul Drumuri Bir. E. Biroul Evrei Bir. Farmac. Biroul Farmacie Bir. Inf. Biroul Informații Bir. Informații Biroul Informații Bir. Legi Biroul Legi Bir. Mob. Biroul Mobilizare Bir. Mob. Armatei Biroul Mobilizării Armatei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A. Comandamentul Zonei Antiaeriene Comisia Centrală de Rev. Comisia Centrală de Revizuire Comis. Reg. Cir. Comisariatul Regional al Circulației Comp. Companie Comp. Pol. Companie Poliție Comp. Poliție Companie Poliție Comp. Trans. Companie Transmisiuni Conf. Confidențial Conf. Personal Confidențial Personal Contrainf. Contrainformații Corp. Corpul Corp de Arm. Corp de Armată Corp. Terit. Corpul Teritorial C.P.A. Bucov., Basarabiei și Trans. Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei Cpt. Căpitan C.R. Cercul/Cercurile de Recrutare C.R.B. Cercul de Recrutare București C. Recrutare Cercul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
N. Pălăngeanu N. Pălăngeanu Șeful Secției II-a Lt. Colonel ss. Dinulescu R. Dinulescu *) Adnotări: "Dosar 29"; "Biroul 2. Se prezintă Domnului General. Colonel ss. Ciocan"; "9.X.941 Pretorul. General ss. Tătăranu"; "9. Octombrie 1941. Prezentat Domnului General. Întrebat contrainformațiile. Colonel ss. Ciocan"; "În ziua de 9.X. ora 12 s'a vorbit cu Guvernământul și s'au cerut instrucțiunile care le-a dat în privința evreilor, precum și măsurile care se vor lua, precum și momentele. Maior ss. V. Apostolescu". AMR, fond
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
General ss. Arhip". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2985, f. 6-8; fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 136-138. Documentul nr. 247 MARELE STAT MAJOR Secția II-a Biroul Contrainformații No. 211.374931 SECRET NOTĂ 7 Mai 1942 În județul Berezovca polițiștii germani au împușcat: în ziua de 10 Martie a.c., 850 evrei din comuna Balaiciuc și 875 evrei din lagărul aflat în aceiași comună; în ziua de 20 Martie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]