818 matches
-
și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile Consiliului de Miniștri și ministerele sau departamentele interesate; - întocmirea buletinelor informative lunare, a buletinele politice (patru sau cinci), a studiilor periodice de sinteză la cerere sau din proprie inițiativă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în grupe, lucrând independent. Agentura I Filaj avea ca obiectiv etnicii germani și Grupul Etnic German, agenții și colaboratorii Gestapo-ului, care activau ilegal în România, și alte munci informative și contrainformative solicitate de șeful Secției, Traian Borcescu. În cadrul Secției Contrainformații operau opt grupe informative, care erau strict delimitate în acțiunile lor: 1. Grupa politică - avea în atenție politicienii, ce activaseră înainte de 1938 în diferite grupări politice și partide, pentru a urmări atitudinea și poziția lor față de măsurile guvernării Antonescu. 2
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
le transmite permanent pe ce probleme de interes operativ și domenii de interes operativ trebuia canalizată activitatea informativă. 8. Grupa Diverse - rezolva celelalte probleme de interes operativ, ce nu erau cuprinse în sfera de preocupări a celorlalte grupe., Agenturile Secției Contrainformații din teritoriu era împărțite pe vechile provincii istorice (agenturile din Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Ardeal), cu centrele informative în orașele unde se concentrau probleme majore de interes contrainformativ. De exemplu, agentura din Moldova avea rezidențe în Bacău, Roman, Piatra Neamț, Bârlad
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Lissievici și șef al Secției Informații. Acest ordin a statuat, în noile condiții, structura Serviciului Special de Informații. Spre deosebire de vechea structură, Secțiile a IV-a și a V-a (Contrasabotaj și Contraspionaj) au fost incluse în Secția a II-a Contrainformații, iar Secțiile a IX-a (Tehnică), a X-a (Radio) și Biroul Cifru se vor comasa în Secția a III-a Tehnică. Secția a IV-a Administrativă va îngloba Secția a VII-a (Personal), a XI-a (Auto) și a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Turnu Severin și Oravița și rezidențele de la Ankara, Istambul și Sofia. De asemenea, structura Secției I mai includea: - Biroul 3 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul 4 Corespondență Externă și Curieri. Frontul de Est a fost desființat. Secția a II-a Contrainformații avea următoarea structură: 1. Secretariatul și Registratura; 2. Arhiva generală; 3. Biroul 1 Social - Politic; 4. Biroul 2 Contraspionaj și terorism; 5. Biroul 3 Economic și Diverse; 6. Biroul 4 Minorități iredentiste și Diverse; 7. Grupa Supravegheri Legații; 8. Grupa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informații generale, ce interesează apărarea”. Șeful Serviciului de Informații se subordona direct ministrului de Război. Organigrama, aprobată prin Decizia ministerială menționată, păstra aproape aceeași structură a Serviciului de Informații: 1. Secretariat; 2. Secția I Informații; 3. Secția a II-a Contrainformații; 4. Secția a III-a Tehnică; 5. Secția a IV-a Administrativă; 6. Secția a V-a Personal, M.O.N.T. și Casa de Credit. Această nouă structură a Serviciului de Informații a rămas operațională până la desființarea sa, în anul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Major includea(vezi Anexa 14): 1. Biroul 1 Informații, format din: - Frontul de Vest cu Centrul 1 Informații și trei subcentre; - Frontul de Est, cu Centrul 2 Informații și trei subcentre; - Frontul de Sud, cu două subcentre; 2. Biroul 2 Contrainformații; 3. Biroul Presă și Propagandă; 4. Biroul Atașați militari și Protocol cu un Serviciu Cifru și un Serviciu Radio Adjutantura și Registratura; Aceeași structură funcționa și la data de 10 aprilie 1940 (vezi Anexa 15). În preajma intrării României în război
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1941-25 octombrie 1941 și 8 august 1942-15 ianuarie 1943). Secția a II-a a Marelui Stat Major a fost divizată pe două eșaloane (vezi Anexa 17): - Eșalonul I acționa pe front și era alcătuit din: Biroul 1 Informații, Biroul 2 Contrainformații și Biroul 3 Adjutantură. - Eșalonul II al Secției a II-a Informații a rămas în București, ca și Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
3 Adjutantură. - Eșalonul II al Secției a II-a Informații a rămas în București, ca și Eșalonul II al Marelui Cartier General și avea în compunere: Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, de Vest și de Sud); Biroul 2 Contrainformații; Biroul 3 Legături externe; Biroul 4 Studii și Cercetare; Serviciul Radio, Biroul Adjutantură și Serviciul Atașaților Militari. După ce Marele Cartier General a fost retras de pe front, iar Eșalonul II revenea la Marele Stat Major. În Secția a II-a apar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
modificări, adaptându-se la conjunctura internă și internațională impusă de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și internațională impusă de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de desfășurarea operațiunilor militare. În 1943, Secția a II-a avea următoarea configurație(vezi Anexa 18): - Biroul 1 Informații (cu Frontul de Est, Frontul de Vest, Frontul de Sud); - Biroul 2 Contrainformații (având de astă dată Subbiroul Contrainformații, Subbiroul pentru Contrainformații Armate, Subbiroul Verificări, Subbiroul Cenzură, Subbiroul Prizonieri, Subbiroul Studii); - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată în Anexele 19
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Biroul 4 Investigații-Căutare; - Subbiroul Adjutantură; - Serviciul radio; - Biroul Studii - Biroul Atașați Militari. Structura Secției a II-a, după 23 august 1944, a fost redată în Anexele 19 și 20: - Biroul 1 Informații (cu două Fronturi: Vest și Sud); - Biroul 2 Contrainformații (cu trei subbirouri); - Biroul 3 Legături externe; - Biroul 4 Investigație și Căutare (cu patru subbirouri); - Stația Radio; - Biroul Adjutantură și Registratură; - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul Propagandă și Contrapropagandă care avea în componența sa compartimentele: a) Broșuri și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Detașamentul Propagandă al Armatei IV. Secția a II-a va suferi o serie de modificări și în perioada februarie-aprilie 1945. În luna februarie 1945, în structura Secției existau cinci birouri (vezi Anexa 19): - Biroul Adjutantură; - Biroul 1 Informații; - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Organizare Fonduri și Serviciu Exterior și - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate. Din aprilie 1945 (vezi Anexa nr. 20), organizarea Secției se afla, practic, la dispoziția sovieticilor. La 9 aprilie 1945, colonelul Eremin cerea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-ul lui Cristescu, acceptând condiția de a nu face „arestări pe teritoriul român” și „să nu se amestece în politica internă”, așa cum avea obiceiul Gestapo-ul. Acest serviciu era în structura Misiunii Militare germane, fiind constituit din trei grupuri de contrainformații: una era sub conducerea lui Rohrscheid, a doua era dirijată de maiorul Waldemar von Gregory și a treia era condusă de căpitanului Alfred Pettemann. Maiorul Waldemar von Gregory era și locțiitorul lui Rodler (schimbat în aprilie 1944 de colonelul Bauer
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
au reușit să aibă controlul asupra spațiului lor de acțiune, să reacționeze împotriva lor și să-și mențină autoritatea. IV. 2. Serviciul de informații maghiar și activitatea lui IV. 2. a. Obictivelele revizionismului maghiar Menirea oricărui serviciu de informații și contrainformații, unanim acceptată și recunoscută de specialiștii în domeniu, dar și de publicul larg, constă în anticiparea sau în prevenirea „mișcărilor” și acțiunilor de „adversitate” sau „ostilitate”, pe care un stat le urzește și le plănuiește împotriva altui stat. Punerea în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sau la agenții informatori din Europa și din spațiul sovietic, Serviciul Special de Informații a organizat un Eșalon Mobil. Sarcina lui consta în a acționa informativ/containformativ pe lângă Marele Cartier General - suprema structură militară de pe front - alături de structura de informații/contrainformații, Secția a II-a. De altfel, o dublură a celei din Marele Stat Major PS (Partea Sedentară) se găsea la București. Scopul acestui organism consta în culegerea și prelucrarea de informații strict militare, dar și de ordin politic și economic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
simplu desființate, precum Secția a III-a Legături cu serviciile străine sau birourile agenturii și de studii ale Frontului de Est (era firesc, deoarece U.R.S.S. devenise cel mai „apropiat” aliat). Altele au fost comasate în cadrul Secției a II-a Contrainformații (Secția a IV-a Cotraspionaj și Secția a V-a Contrasabotaj), ori prin restricție transformate din secții în birouri, așa cum s-a întâmplat cu Secțiile a VII-a Radio și a VIII-a Juridică. Totodată, personalul a fost drastic redus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de legalitate, cât și în noua situație de ilegalitate, petrecută până la 23 August 1944, Partidul Comunist a acționa stăruitor pentru a aplica strategiile Moscovei. Autoritățile românești, prin Direcția Poliției și Siguranței Statului, prin Jandarmerie cu Serviciul său de informații și contrainformații ori prin Serviciul Special de Informații și alte organisme au fost nevoite permanent să-i țină sub supraveghere pe comuniști și pe simpatizanții lor, iar de câte ori era cazul procedau la arestări. Mărturii în acest sens aduc documentele sub formă de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în temeiul datelor avansate de atașații militari români în anii 1942-1944. Studiul (vezi Anexa 23) a fost pregătit în luna mai 1945 la nivelul Marelui Stat Major Român (Secția II, Biroul 1 Informații) de către Frontul de Vest, cunoscuta structură de contrainformații care, până la 23 august 1944, aparținuse faimosului SSI, condus de Eugen Cristescu. Documentul respectiv, publicat în Anexă, a fost depistat în fosta arhivă a SRI din București, iar ulterior și în Arhivele Militare ale României. Soliditatea studiului aflat în atenția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Est din Secția Informații a SSI-ului, urmată de arestarea agenților care au activat în această structură. Excluderile și arestările au continuat încât personalul SSI-ului a fost redus cu 30%. Nici înființarea Grupei Speciale de către Traian Borcescu, șeful Secției Contrainformații - cel ce condusese SSI-ul între 23 august 1944 și 28 august 1944 - nu a avut eficiență în limitarea amestecului sovieticilor. Pe plan informativ/ contrainformativ, scopul acestei structuri, constituită din aproape 50-60 de oameni, era supravegherea relațiilor PC(d)R
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anglo-americane” de a urmări acțiunile sovietice în ofensiva ce o dezvoltau pe teritoriul României, cât și spre Balcani, Budapesta, Belgrad etc. Soarta aparatului informativ românesc era pecetluită, iar realitatea confirmată mărturia lui Traian Borcescu. Șeful de atunci al Secției de Contrainformații și pentru scurt timp al SSI-ului, fost participant la complotul actului de la 23 august 1944, afirma că a primit „recomandări” și „sfaturi” de la ofițerii de informații anglo-americani pentru ca guvernul român să acționeze, prin serviciile sale speciale, în așa fel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cărora le aparțineau. Așa cum se precipita evoluția evenimentelor, se prefigura un conflict armat de mari proporții. La aceeași intensitate se va desfășura și războiul „forțelor nevăzute”, în care, cu toată intensitatea s-a implicat și comunitatea românească de informații și contrainformații. După atacul Wehrmacht-ului asupra Poloniei din 1 septembrie 1939, interesele și obiectivele strategico-militare și politico-economice germane s-au concentrat cu precădere asupra României. În situația dată, ca să-și salveze tronul și averea, Carol al II-lea tatona o apropiere
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe care le-au perceput că anunțând o schimbare; sursele de informare cotidiană, inclusiv radio Europa Liberă; existența în orele de pregătire tactică și strategică a temei privind intervenția în cazul unei posibile răsturnări de regim; relația cu ofițerul de contrainformații din unitate; condițiile în care au intrat în regimul de luptă după emiterea indicativului "Radu cel Frumos"...; misiunile la care au participat în zilele Revoluției...; evaluarea acțiunilor Armatei în acele zile; condițiile ieșirii din alarmă"10. Un element important al
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]