2,276 matches
-
a Guvernului nr. 92/2018 ar fi trebuit să prevadă expres dacă amânarea se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. De asemenea, a fost încălcat principiul supremației legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 20. Totodată, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile art. 115
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă, se stabilesc salarii diferențiate. ... 11. În opinia autorului excepției, prevederile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii. Acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Dar, potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și art. 7 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii“. ... 29. În condițiile în care prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au un conținut identic cu cel al normelor constatate deja ca fiind contrare Constituției, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale. ... 30. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
art. 200 din Codul de procedură civilă, care prevăd anularea cererii de chemare în judecată, în procedura preliminară, ca rezultat al neîndeplinirii unor obligații care nu au legătură cu dreptul subiectiv dedus jurisdicției, fără dezbaterea în fond a acesteia, sunt contrare atât prevederilor art. 6 din Codul de procedură civilă, cât și drepturilor constituționale la un proces echitabil, de acces la justiție și de petiționare, cererea de chemare în judecată fiind o subspecie a petiției. ... 6. Curtea de Apel Timișoara - Secția
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
contradictorii în cuprinsul acesteia, încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă Înalta Curte va reține că și aceste critici de nelegalitate formulate de recurenta-reclamantă sunt nefondate, urmând a fi respinse. În acest sens, contrar celor menționate în cererea de recurs, se va constata din lecturarea considerentelor sentinței recurate că aceasta conține raționamentul logico-juridic al instanței de fond, care a condus la pronunțarea hotărârii, fără a se putea pretinde în mod valid că acest raționament
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
căreia se află legea fundamentală - Constituția României - care definește condițiile de emitere a tuturor celorlalte norme. Așadar, potrivit principiului ierarhiei normelor juridice, o anumită normă face parte din această ierarhie doar dacă este emisă potrivit prevederilor normei superioare, în caz contrar o astfel de normă neputând face parte din sistemul ordinii de drept. Aplicarea principiului ierarhiei normelor presupune așadar obligativitatea subordonării actului normativ cu forță juridică inferioară celui care are forță juridică superioară. Aplicând cele anterior enunțate speței de față, se
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
care guvernează prescripția răspunderii penale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conturat, prin hotărârile Alikaj împotriva Italiei (2011) în paragrafele 108 și 111 și Cestaro împotriva Italiei (2015) în paragraful 225, ideea că mecanismul prescripției poate fi apreciat ca fiind contrar art. 2 și 3 din Convenție privind dreptul la viață și interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, în latura procedurală referitoare la efectivitatea anchetei penale desfășurate, Astfel, în esență, a reținut Curtea că normele de drept penal, inclusiv
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ale faptelor de natură penală pe care le-a săvârșit“ (paragraful 26). Mai mult, cu referire la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, Curtea a reținut că „prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură“ din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. De asemenea, în ipoteza în care ar subzista o greșită interpretare și aplicare a legii, aceasta poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, Curtea exercitând competențe specifice acestora, transformându-se din instanță constituțională în una de control judiciar (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
unui tratament privilegiat în cazul persoanelor care nu dețin permis de conducere. Tocmai de aceea, soluția pentru îndepărtarea stării de neconstituționalitate rezultată din aplicarea unui tratament juridic distinct între cele două categorii nu poate fi decât constatarea existenței unei inegalități, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție“ (paragraful 38). Nu se poate accepta ca exact considerentele care au condus la soluția de admitere pronunțată atunci să fie utilizate, prin pervertirea sensului logico-juridic al acestuia și pe fondul pasivității legiuitorului, să
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
«În România, respectarea (...) legilor este obligatorie», legiuitorul are obligația de a reglementa, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii (a se vedea, mutatis mutandis, deciziile nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragrafele
DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264460]
-
superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă. ... 17. Autoarea excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, ale art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, ale art. 41 alin. (5) referitor la dreptul la negocieri colective în materie de muncă și ale art. 139 alin.
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
I. (4) Nu se acordă niciun avantaj prevăzut de legislația Uniunii Europene care reglementează cadrul general de acordare a plăților în agricultură pentru schemele de plată pentru care au fost create în mod artificial condiții în vederea obținerii de avantaje, contrar obiectivelor legislației respective. (5) Pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 59 din Regulamentul (UE) 2021/2.116, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare
ORDIN nr. 82 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265379]
-
21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 stabilește sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației. ... 19. Prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, sunt neconstituționale pentru aceleași motive pentru care sunt contrare Constituției și prevederile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Autorul consideră că toate reglementările legale care au statuat, începând cu Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, cu privire la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
Române sau inspectoratele de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă, se stabilesc salarii diferențiate. ... 21. Prevederile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii, pentru următoarele motive: acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și art. 7 din
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
implementare a normei de instituire a compensației. De asemenea, a reținut că normele de implementare a normelor de instituire a compensației pentru intervalul 1 iulie 2017 - prezent au, în esență, un conținut identic cu cel al normelor constatate ca fiind contrare Constituției. Ca atare, prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost declarate neconstituționale. ... 70. În plus, prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
constatat că dispozițiile art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, care reglementează aspecte privind conținutul minutei, pronunțarea acesteia și redactarea hotărârii judecătorești, sunt neconstituționale, fiind contrare dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dispozițiilor
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
are conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii, iar nu în baza hotărârii judecătorești motivate în fapt și în drept, normele procesual penale ale art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) sunt contrare dispozițiilor art. 5 paragraful 1 lit. a) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Curtea a constatat, totodată, că prevederile art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Curtea a constatat, totodată, că prevederile art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, fiind contrare dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și ale art. 129, astfel cum acestea sunt interpretate, potrivit art. 20 din Constituție, și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din perspectiva atât a
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
de a exercita o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, încălcând principiul egalității în fața legii. ... 7. Se mai arată că este încălcat dreptul la exercitarea măcar a unei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești date în soluționarea contestației, contrar art. 129 din Constituție. Deși hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este pronunțată în soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii, această hotărâre este prima și singura hotărâre judecătorească, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit jurisprudenței
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
susține că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora Colegiul de conducere al instanței supreme exercită alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt contrare normelor constituționale. Legea privind organizarea judiciară constituie cadrul legal general ce reglementează funcționarea instanțelor judecătorești, neputând reglementa în detaliu toate aspectele care se pot ivi în legătură cu desfășurarea activității acestora (mai ales din punct de vedere administrativ). De altfel
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
unei pensii de serviciu, dar sunt creatori și încasează indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006. ... 6. De asemenea, în dosarele nr. 1.445D/2019 și nr. 3.405D/2019, se susține, în esență, că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 15 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1). În acest sens, arată că instituirea dreptului la o indemnizație lunară doar în beneficiul pensionarilor din sistemul
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20), Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 41. Sub acest aspect, Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, sunt contrare principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens, arată că Legea nr. 55/2020 este neconstituțională în ansamblul său, întrucât scopul său primar vizează restrângerea drepturilor fundamentale pe durata stării de alertă, prin încălcarea art. 53
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d).“ ... ... 22. Autorul excepției susține că dispozițiile Legii nr. 55/2020 sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind demnitatea umană ca o valoare supremă a statului român, separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 22 privind dreptul la
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]