466 matches
-
agricultura era sectorul dominant al economiei naționale. Mitiță Constantinescu explică necesitatea restructurării sistemului agrar românesc, prin evidențierea fenomenelor, a contradicțiilor și a dezechilibrelor existente în domeniul proprietății și producției agricole, analizând efectele lor negative, cu repercusiuni asupra întregii economii naționale. • Contribuțiuni la problema materiilor prime în România Din perspectiva funcțiilor de ministru al finanțelor și guvernator al Băncii Naționale, Mitiță Constantinescu coordonează elaborarea lucrării referitoare la materiile prime în România, structurată în șase volume, pe care a și prefațat-o (1939-1941
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
de mărfuri cu celelalte țări, precum și prin dezvoltarea factorilor săi interni de producțiune, a trebuit să înregistreze și ea evoluția problemei materiilor prime și să resimtă, cu toate vicisitudinile, dificultățile și importanța ei mereu crescândă." (Mitiță Constantinescu, Cuvânt înainte la Contribuțiuni la problema materiilor prime în România, București, Ed.Tiparul Românesc, 1939, vol. I, p. 6-7). • Politica economică aplicată Aceasta este cea mai importantă lucrare cu caracter economic a lui M. Constantinescu, în care expune constatările și acțiunile sale în problemele
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
Rothschild) sub conducerea profesorului dr. G. Urbain. În anul 1937 a făcut un stagiu de perfecționare la München, la Institutul Politehnic, sub conducerea profesorului W. Hieber, care l-a apreciat ca un „savant de viitor”. Teza de doctorat cu titlul „Contribuțiuni la studiul sărurilor complexe omogene și eterogene în soluții” a susținut-o la 16 ianuarie 1932. El a avut o vastă activitate didactică și ca cercetător recunoscut în cercurile de specialitate din țară și străinătate. Ca profesor a slujit la
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
jud. Târnava Mică). Studiile secundare le-a făcut la Focșani, Buzău și Ploiești, bacalaureatul l-a obținut în 1892. A studiat medicina la universitatea din București (1893-1900) și a obținut în 1900 titlul științific de doctor în medicină cu teza "Contribuțiuni la studiul tulburărilor vazomotorii în hemiplegie". În timpul studiilor a lucrat ca extern (1896-1897) și intern (1897-1900) al spitalelor din București. După absolvirea studiilor și obținerea doctoratului, profesează ca medic la Spitalul Rural "Rallet" din județul Dâmbovița (1901-1902) și apoi medic
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
mari categorii: legislația cu privire la dezvoltarea industriei, legislația referitoare la tarifele vamale și măsuri protecționiste și legislația cu privire la politica de finanțare și credit pentru ramurile economiei naționale Principalele legi cu caracter fiscal adoptate de guvernările liberale au fost: "Legea pentru unificarea contribuțiunilor directe și pentru înființarea impozitului pe venitul global, Legea privind impozitul asupra luxului și cifrei de afaceri, Legea asupra producției și desfacerea spirtului și băuturilor spirtoase, Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice, Legea pentru așezarea și
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
al județului Olt, decret semnat de Regele Mihai; Ordinul ”Coroana României” în grad de Comandor (1947) pentru ”devotament și abnegație în opera de îngrijire a bolnavilor de tifos exantematic din Moldova, precum și pentru că a adus Departamentului nostru (Min. Sănătății) importante contribuțiuni de ordin moral și material în greaua misiune de organizare sanitară a statului”, ca Secretar General al Ministerului Sănătății, decret semnat de Regele Mihai; Diploma jubiliară ”A cincizecea Aniversare (1927-1977) a Institutului de Igienă și Sănătate Publică București ”pentru merite
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970: Ana Blandiana, "Numele lui Petică", în „Amfiteatru”, 4, nr. 4, apr. 1970, p. 3 BLANDIANA 1984: Ana Blandiana, "Un lujer străveziu", în „România literară”, An
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
LADO, pe toți moștenitorii și urmașii lui de ambele sexe să nu îndrăznească și să nu aibă cutezanța a-i opri, a-i tulbura, a-i molesta, a-i păgubi, într-un cuvânt la nici un fel de cenzuri, taxe și contribuțiuni ale noastre, atât ordinare cât și extraordinare, la plata dărilor și a veniturilor cămarei, de a încerca și a-i sili la plata și veniturilor cămarei, la prestarea oricăror slujbe iobăgești sau private, la plata dreptului și a consului de
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
cu Țările Române” (1942), „O veche catagrafie a Episcopiei Râmnicului” (1943), „Cunoașterea și prețuirea monumentelor noastre istorice” (1943), „Știri referitoare la Mănăstirea Surpatele din jud. Vâlcea” (1944), „Știri noi despre Biserica Domnească din Târgu-Jiu” (1944), „Învelișurile vechilor noastre biserici” (1945), „Contribuțiuni la istoria învățământului din Oltenia în anul 1848” (1948).
Ioan Popescu-Cilieni () [Corola-website/Science/321539_a_322868]
-
populare "Gilortul", a fost înființată stațiunea turistică montană Rânca, Gorj. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, unde în trei ani și jumătate a dat cele cinci examene de licență absolvind ,magna cum laude”. Teza sa de licență ,Contribuțiuni la studiul proprietății în devălmășie a munților noștri - o pagină din chestiunea țărănească” a fost comentată și elogiată de personalități ca Spiru Haret (", Dacă ar face așa toți care cunosc din chestia țărănească câte o parte mare sau mică, s-
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea și analiza unor noi resurse de cărbune, de șisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru, cărora le-a consacrat și monografii: "Contribuțiuni la studiul bauxitelor din România"; "Studiul chimic al cromitelor din Munții Orșovei"; "Studiul extragerii potasiului din glauconite; Studiul determinării germaniului în cărbuni și minereuri; studiul pământurilor decolorante din R.P.R."; "Valorificarea gazelor din craking"; "Aditivi pentru uleiurile minerale pe baza de
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
copii - Olga și Gheorghe și mai apoi copii acestora:Dragoș,Irina și Cristian”.Atras de cercetarea geografică,se înscrie în anul 1936 că doctorand în geografie la profesorul Gh. Năstase.Muncind cu îndârjire reușește să tocmească teza : „Regiunea Geografică Huși.Contribuțiuni de geografie fizică și umană” pe care susține la 22 iunie 1943 obținând titlul de doctor în geografie cu calificativul „Magma cum laude”.Lucrarea va fi publicată mult mai tarziu,după 16 ani,în 1959,în Editură Științifică,cu titlul
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
Contribuții la studiul căilor de comunicare în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Fenomene obișnuite dar rar întâlnite, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Contribuții la climatologia Moldovei (temperatura), BSRRG, LVI, 23 p.; (1938), Mișcarea aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului 1939 - 1940 în orașul Iași, Analele Moldovei, I, Iași; (1943), Note asupra vântului de S.E. (Băltărețul) în România, Analele Moldovei, II, Iași; (1973), Vântul de sud-est (Băltărețul) - contribuțiuni la climatologia României, 1943 (reeditare
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului 1939 - 1940 în orașul Iași, Analele Moldovei, I, Iași; (1943), Note asupra vântului de S.E. (Băltărețul) în România, Analele Moldovei, II, Iași; (1973), Vântul de sud-est (Băltărețul) - contribuțiuni la climatologia României, 1943 (reeditare postumă), Terra, 2, p. 55-58; FIGURI DE GEOGRAFI IEȘENI, Iași, Editura CORSON, 1999, pp. 69-71
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
o fiică, Carmen Ropală - Gasparovici (1911-1992). Maria Ropală a absolvit Liceul de Fete „Oltea Doamna” din Iași în 1902 și a urmat cursurile Facultății de Medicină din același oraș. A obținut titlul de „Doctor în medicină” în 1907 cu teza "„Contribuțiuni la studiul biologic al criminalității feminine sub aspect medico-legal”" realizată sub conducerea profesorului George Bogdan. În 1919 a fost numită asistent la Catedra de Medicină legală a Facultății de Medicină din Iași. A urmat stagii de perfecționare la Paris cu
Maria Cicherschi Ropală () [Corola-website/Science/327316_a_328645]
-
a preluat numele localității. Căpitanul Florian Medrea a menționat în compunerea fiecărui batalion al Corpului de Voluntari, câte 4 companii de infanterie și câte 1 de mitralire. Evenimentele care au implicat Corpul de Voluntari au fost descrise în volumul IV ("„Contribuțiuni la Istoria Unirii, 1918 — 1919”") din monografia lui Traian Mager publicată la Arad în 1938 și intitulată "„Ținutul Hălmagiului”"
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]