466 matches
-
în acest sens: A. Scriban, Dicționarul limbii românești (1936), G. Djuvara, Politica externă a regelui Carol I, (1943), P.I. Constantinescu, Tipărituri vechi românești necunoscute (1931), D. Gazdaru, Limba română în opera unui poliglot spaniol din sec. XVIII (1933), I Hudita, Contribuțiuni la istoria lui Cuza Vodă (1931), G. Popa-Lesseanu, Izvoarele istoriei românilor. Românii în poezia medievală 3 (1934) și multe altele. Tirajul unor lucrări apărute la această editură era unul considerabil pentru acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
69-79; Streinu, Pagini, II, 413-418; George Baiculescu, Nicolae Filimon, critic muzical și dramatic, SI, 1940; Vianu, Arta, I, 74-85; Călinescu, Ist. lit. (1941), 309-316, Ist. lit. (1982), 348-364; G. Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941; N. Vătămanu, Contribuțiuni la viața și scrierile lui Nicolae Filimon, București, 1943; N. Mihăescu, Valori literare în opera lui N. Filimon, București, 1943; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 112-115; H. Zalis, Nicolae Filimon, București, 1958; G. Călinescu, Nicolae Filimon, București, 1959, republ. în Opere, XVII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
persecutați acolo, care fugiseră în Moldova. 1 Principiul de o viață întreagă al lui Nicolae Iorga. Familia i l-a comunicat autorului în mai multe rînduri în timpul întrevederilor pe care i le-a acordat cu atîta amabilitate 2 Barbu Theodorescu, Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga, București, 1947, pp. 6-7 3 Familia Iorga păstrează o icoană de argint adusă de familie din Grecia, cu numele original gravat pe spate 4 Aversiunea față de grecii din Oltenia era la fel de profundă ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străină. Vampirul satului a lui Vasile Alecsandri are ca personaje principale doi exploatatori: un grec și un evreu. Ura lui Eminescu față de greci era, după propriile sale cuvinte, "de douăzeci de ori mai puternică decît cea față de evrei" 5 Theodorescu, Contribuțiuni... , p. 66-70. Unul dintre ei a venit la Iorga în perioada cînd acesta era prim-ministru și i-a cerut celebrului său nepot să-l facă primar în satul lui 6 Unul dintre cei mai înalți demnitari ai curții domnești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei a venit la Iorga în perioada cînd acesta era prim-ministru și i-a cerut celebrului său nepot să-l facă primar în satul lui 6 Unul dintre cei mai înalți demnitari ai curții domnești din Moldova 7 Theodorescu, Contribuțiuni... , pp. 38-65 8 Op. cit., p. 10 9 Iorga a respins aceste răutăți ca fiind "calomnii tipic orientale și barbare" (Theodorescu, Contribuțiuni... , p. 35), deși recurgea și el la asemenea tactici față de adversarii săi, stîlcindu-le fostele nume de familie și falsificîndu-le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
facă primar în satul lui 6 Unul dintre cei mai înalți demnitari ai curții domnești din Moldova 7 Theodorescu, Contribuțiuni... , pp. 38-65 8 Op. cit., p. 10 9 Iorga a respins aceste răutăți ca fiind "calomnii tipic orientale și barbare" (Theodorescu, Contribuțiuni... , p. 35), deși recurgea și el la asemenea tactici față de adversarii săi, stîlcindu-le fostele nume de familie și falsificîndu-le originea 10 În 1940, Pamfil Șeicaru, editorul cotidianului bucureștean "Curentul", l-a rugat pe Iorga să scrie un cuvînt îninte la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială, nr. 3-4. Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale”, în I.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acolo. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, p. Șeful Secției II-a Chirnoagă Maior, Apostolescu AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 421, f. 71-77. Documentul nr. 221 MINISTERUL FINANȚELOR 323.842 din 7 Martie 1942 Direcțiunea Contribuțiunilor Directe DOMNULUI ADMINISTRATOR FINANCIAR AL JUDEȚULUI ... Primindu-se la această direcțiune mai multe cereri de scădere a taxelor militare datorate de evreii care au prestat sau prestează munca de folos obștesc, vă facem cunoscut cele ce urmează: Potrivit art. 1
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de jertfă a populațiunii evreiești. Ea este gata a oferi, pentru binele general, ultimul ce are și Vă rugăm, Domnule Guvernator, să binevoiți a crede, că ea s'a simțit adânc onorată, orișicând a fost atrasă de Excelența Voastră la contribuțiunile pentru nobila operă de patronaj sau pentru alte scopuri mărețe, cu toate că prestarea acestor contribuțiuni reclamă o foarte mare încordare și sacrificii foarte mari. 5. Iată însă că i-a fost pus în vedere a executa Decretul Lege No. 2909/41
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce are și Vă rugăm, Domnule Guvernator, să binevoiți a crede, că ea s'a simțit adânc onorată, orișicând a fost atrasă de Excelența Voastră la contribuțiunile pentru nobila operă de patronaj sau pentru alte scopuri mărețe, cu toate că prestarea acestor contribuțiuni reclamă o foarte mare încordare și sacrificii foarte mari. 5. Iată însă că i-a fost pus în vedere a executa Decretul Lege No. 2909/41, publicat în Mon. Of. No. 250 din 21 Octombrie 19411132 (Decret Lege pentru obligarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și în urma lipsurilor de ordin juridic și tehnic pentru executarea Decretului Lege No. 2909/41, acesta nu poate găsi aplicare pe teritoriul Bucovinei de Nord. Pentru a manifesta însă, încă o dată, sentimentele ei și pentru a nu se sustrage, niciodată, contribuțiunilor pentru scopurile mărețe ale intereselor superioare, populațiunea evreiască din această localitate este dornică să facă cele mai mari încordări și cele mai sincere sforțări, contribuind până la ultima limită a capacității ei. În consecință, cu onoare Vă rugăm, Domnule Guvernator, să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este de 25.895 (adică 21.124 evrei din acei în vârstă de 18-50 ani, care fac parte din lotul muncii obligatorii plus 4771 de evrei din acei trecuți de 50 ani cari sunt rechiziționabili). Toți aceștia vor fi supuși contribuțiunilor bănești stabilite. 4) Comparându-se numărul celor scutiți de muncă în anul 1942 (20.036) cu cei scutiți pe anul 1943 (25.895) rezultă în anul acesta un plus de 5859 evrei scutiți, din care: 1088 sunt în vârstă de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Taxele încasate au fost și sunt utilizate pentru întreținerea detașamentelor de muncă obligatorie din toată țara, care prestează această muncă pe șantiere din ordinul Marelui Stat Major și al autorităților militare superioare. Pe lângă taxele fixe, titularii de carnete plătesc importante contribuțiuni care servesc la întreținerea comunităților respective și din care acestea au posibilitatea să-și îndeplinească obligațiunile ordonate, dintre care cea mai dificilă este asistența familiilor celor aflați pe șantiere de muncă, care sunt lipsite de orice resurse de traiu și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
diferite alte ajutoare. Prin dispozițiunile recent ordonate, comunitatea are azi obligațiunea a asigura întreținerea detașamentelor de muncă nou formate, care execută munci în interes militar. Subzistența acestor detașamente necesită fonduri importante, care provin tot dela taxele de carnete. Tot prin contribuțiunile titularilor de carnete s'au putut face donațiuni importante pentru înzestrarea spitalelor de campanie. În interesul tuturor celor arătate mai sus, credem că este necesară menținerea mai departe a scutirei de muncă a titularilor de carnete, care, pe lângă contribuțiunile lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin contribuțiunile titularilor de carnete s'au putut face donațiuni importante pentru înzestrarea spitalelor de campanie. În interesul tuturor celor arătate mai sus, credem că este necesară menținerea mai departe a scutirei de muncă a titularilor de carnete, care, pe lângă contribuțiunile lor care asigură bunul mers al unor instituțiuni vitale, aduc economiei naționale un aport de primă importanță, verificat în toate împrejurările. OFICIUL JUDEȚEAN BACĂU p. conformitate Maior ss. Gavrilescu Gavrilescu AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 1587, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru întreținerea administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică: "Însuși Domnul nostru Iisus Christos a dat pentru persoana sa cuvenita contribuțiune, și poruncește aceasta și nouă, zicând: "dați Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]