1,427 matches
-
politicei noastre naționale le declarăm și le afirmăm noi în numele partidului conservator etc. Doi ani sânt de atuncea. Ce fericit temperament! Pe atunci era conservator cu toate nuanțele sale și convergent cu reacțiunea, azi e liberal cu toate nuanțele și convergent cu progresul și națiunea. Cine vrea să nu-și crează ochilor să deschidă "Monitorul" pe anul 1877, trimestrul IV, pag. 7038. Se vede însă că d. Fleva nu este om care să crează în schimbarea fundamentală a direcțiunii convergente și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și convergent cu progresul și națiunea. Cine vrea să nu-și crează ochilor să deschidă "Monitorul" pe anul 1877, trimestrul IV, pag. 7038. Se vede însă că d. Fleva nu este om care să crează în schimbarea fundamentală a direcțiunii convergente și în basmele chimico-mecanice ale d-lui ministru de esterne. Într-un discurs nu tocmai lung a repetat de șase ori în deosebite variante ca d. Brătianu să ia Ministeriul de Interne și între altele a spus: În diferitele elemente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr neatârnate în afară, stăpâne pe soarta lor, libere de-a se ocupa în pace cu interesele lor materiale și morale. Înainte de-a fi vorba de legături politice ar trebui ca spiritul public din aceste țări să urmeze linii convergente cătră un scop comun. Până acum însă nu putem înregistra nici un fapt care ar dovedi o asemenea convergență. Ciudat e în relațiile dintre popoarele balcanice că ele nu se cunosc între sine, că străinătatea le cunoaște pe toate mai bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după chipul său, În unități cvasi-militare supuse unui singur comandament, era profund centralizatoare. Fiecare unitate de la periferie avea legături nu atât cu unitatea vecină, cât cu centrul de comandă din capitală, iar liniile de comunicație semănau mai degrabă cu liniile convergente folosite pentru crearea perspectivei În picturile de la Începutul Renașterii. „Convenția perspectivei... plasează totul În ochiul privitorului. Este asemenea razei de lumină a unui far, numai că, În loc să vină din interior spre exterior, imaginile vin din exterior spre interior. Convențional, acele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
necesită scheme de notare complexe și greu de alcătuit; corectarea durează mult. 3.3.3.1. Rezolvarea de probleme Reprezintă o activitate nouă, diferită de cele de învățare curentă, menită să rezolve o situație problemă. Sunt evaluate elementele de gândire convergentă și divergentă și operațiile mentale complexe (analiza, evaluarea, sinteza, transfer). Obiectivele urmărite: - înțelegerea problemei; - obținerea informaț iilor necesare rezolvării problemei; - formularea și testarea ipotezelor; - descrierea metodei de rezolvare a problemei; - elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obținute; - posibilitatea de generalizare
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
iilor necesare rezolvării problemei; - formularea și testarea ipotezelor; - descrierea metodei de rezolvare a problemei; - elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obținute; - posibilitatea de generalizare și transfer a tehnicilor de rezo lvare. Rezolvarea de probleme prezintă următoarele avantaje: permite evaluarea gândirii convergente și divergente; permite evaluarea cunoașterii metodelor și a capacității de alegere a metodei adecvate; activează atitudinea crit ică și ajută elevii să aprecieze metoda cea mai bună de lucru; oferă posibilitatea analizei erorilor de metodă sau calcul. Pentru a evalua
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
ibidem, p. 150). Arta stilistică eminesciană este pe măsura viziunii cosmologice contemporane, poetul nostru fiind modern prin armonie: așa cum Dostoievski este modern prin polifonism. "Oglinzile eminesciene (reflexiile spațiale) și vocile lucrurilor (reflexiile sonore) tind către o armonie în mișcare-desfășurare proteică convergentă de sublimbaje către un limbaj unic, atoatecuprinzător eminescianismul" (ibidem, p. 168). În drumul anevoios spre această armonie Eminescu are de trecut mai multe praguri ale cunoașterii. Care sunt ele? În primul rând, disimetria universului, perspectiva morții termice a lui, entropia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-ne Spre adevăratul Eminescu (2 vol.), cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic, vădesc convergent și indubitabil "schimbarea paradigmei în biografia eminesciană". Dincolo de fricțiunile (inerente, am zice) din interiorul "curentului", noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte controlabile (vezi, de pildă, somația lui P.P. Carp, cerând "potolirea" lui Eminescu), doresc a spulbera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ar avea alt fundament decât În puterea și În voința arbitrară a Statului Însuși. Adevărul este, dimpotrivă, că Dreptul izvorăște din spiritul uman și că manifestările multiple și spontane ale spiritelor individuale tind să se compună și să se coordoneze, convergent, În acest centru comun care este tocmai Statul. Acesta dobândește, astfel, calitatea juridică, de persoană supraindividuală și, În această calitate, câtă vreme găsește un consimțământ suficient În voința socială preponderentă, poate Încă să producă noi norme juridice, dând, de regulă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
patru elemente formează esența unei spirale a învățării care poate fi inițiată de oricare dintre cele patru elemente dar care, de obicei, începe cu o experiență concretă. În inventarul stilurilor de învățare propus de Kolb există patru tipuri: divergent, asimilator, convergent și adaptativ (acomodativ). Stilul divergent pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
și adaptativ (acomodativ). Stilul divergent pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin experimentare activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode concrete și o transformă prin experimentare activă. (Kolb, 1981). Inventarul stilurilor de învățare descrie modul în care cineva învață și
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
abstractă. O întrebare fundamentală a acestui tip de învățare este cum? Ei sunt oamenii care fac și sunt interesați de proceduri. Demonstrază o puternică preferință pentru „a încerca de dragul încercării” care Experiențe trăire Conceptualizare (abstractizare) Stilul acomodativ Stilul divergent Stilul convergent Stilul asimilator Experimentare activă (aplicare la situații noi) Observarea pasivă (reflectarea) îi conduce la înțelegerea conceptelor. Au nevoie de învățare concretă, de experimente - învață cel mai bine prin manipulare, activități manuale sau kinestezice. Cel care predă științele va putea să
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
evitați sugestiile verbale de genul: „modul meu de realizare al unui lucru este mai bun sau unicul”; 6. străduiți-vă pentru obținerea unui echilibru între sarcinile structurale și sarcinile nestructurale, între studiul individual și munca în echipe mici, între sarcinile convergente și cele divergente; 7. permiteți munca individuală și acolo unde sarcinile sunt dificile; 8. purtați discuții cu elevii, explicați-le de ce creativitatea este valoroasă; 9. monitorizați-vă așteptările și fiți conștient de potențialele efecte de halo nejustificate și deseori cu
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
deja existente, cum ar fi cercul istoricilor și filologilor români de la Sorbona sau grupul de discuții privind gândirea tradițională” - sublinia Cicerone Poghirc într-un articol cu aspect programatic publicat în „Cuvântul românesc”, observând totodată că „activitatea Centrului va fi evident convergentă cu aceea a Societății Academice, urmărind aceleași scopuri” („Limite”, 36-37/1982). Dintre colocviile organizate după 1982, rețin cele ce au dezbătut problema, atât de permanent actuală, România și Occidentul sau pe aceea a unui raport tradițional, România și lumea balcanică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
V. Spinei, Iași, 1999, p. 317. • R. Morozzo della Rocca, Notizie da Caffa, în Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano, 1962, p. 267. de factorii de decizie apuseni, cele două aripi ale cruciatei în Europa Răsăriteană au acționat convergent și eficace în scopul încadrării Țaratului de la Târnovo și a spațiului dominat de cumani în dependența lumii catolice. Consecințele spirituale ale acestei evoluții s-au manifestat și ele, scurt timp după 1204, în lumea românească: românii din aria de hegemonie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
franceze (1801-1812), București, 1939. În 1806, acel Ghica este trimis de Alexandru-Vodă Moruzi, al cărui secretar era, cu o scrisoare la Talleyrand și, după întrevederea cu Napoleon la Varșovia, se întoarce la București. Mai fusese și Asemenea mărturii, răzlețe, dar convergente, s-ar putea înmulți. În orice caz, nu poate lipsi dintr-o enumerare, oricât de rapidă, rolul de informator îndeplinit pe lângă domnii Țării Românești de către Friedrich von Gentz, consilierul cel mai ascultat al lui Metternich 48. Integrarea Principatelor într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Legația mai primea și o persoană cu însărcinări speciale: domnul V.V. Pella, ministru plenipotențiar cl. I. Acesta era însărcinat să „urmărească activitatea și să țină contact cu serviciile ONU, precum și cu toate instituțiile internaționale aflate în SUA“, care desfășurau activități convergente cu aceea a Națiunilor Unite 17. Către finalul lunii august, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, adresa o telegramă lui Pella în care ruga să se insiste în acțiunile diplomatice de la New York, Paris și Washington, deoarece guvernul român persevera în ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grad de independență egal cu cel pe care l-ar fi avut un subiect independent într-un grup unde n-ar fi existat subiect-partener. Explicația pe care o putem da acestui fenomen se situează pe intervalul a două paliere, relativ convergente. • Subiectul respectiv suferă o acțiune de „ancorare”. Mai exact, el a găsit deja o argumentare și raționalitate pentru răspunsul său contrar evidenței perceptive, dar conformist grupului. Adoptarea unei poziții corecte ar cere acum un efort însemnat prin căutarea nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
luate în considerare; - mediul conține numeroase căi de dezvoltare; el este mai puțin compartimentat; - indivizii folosesc multe procese interne. Rezolvarea creativă de probleme introduce, de asemenea, câteva reguli de bază grupate în cele două categorii amintite mai sus: divergentă și convergentă. Ambele tipuri de reguli, atât cele divergente, cât și cele convergente, au rolul lor într-o problemă; astfel, așa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai sus: divergentă și convergentă. Ambele tipuri de reguli, atât cele divergente, cât și cele convergente, au rolul lor într-o problemă; astfel, așa cum observa P. Pascale (apud Fullan, 1998), trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se referă la probleme distincte, cuantificabile, amendabile logic, și cele divergente, care nu sunt cuantificabile sau verificabile și nu conduc spre o singură soluție. Atunci când rezolvăm o problemă convergentă, literalmente o eliminăm. Nu este nimic rău în aceasta. Problemele
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie făcută o distincție între două tipuri de probleme: cele convergente, care se referă la probleme distincte, cuantificabile, amendabile logic, și cele divergente, care nu sunt cuantificabile sau verificabile și nu conduc spre o singură soluție. Atunci când rezolvăm o problemă convergentă, literalmente o eliminăm. Nu este nimic rău în aceasta. Problemele divergente, în orice caz, nu permit o eliminare definitivă și beneficiază de gândirea laterală. • Reguli divergente în CPS 1) Amânarea evaluării presupune păstrarea minții deschise la toate posibilitățile. Conform acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în variate formule și, de aceea (ca în cazul autochestionării), participanții la rezolvarea creativă de probleme trebuie să-și dezvolte și să-și interiorizeze un mod propriu de spargere și de reasamblare perpetuă a fenomenelor pe care le studiază. • Reguli convergente în CPS 1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei a cincea din cazul regulilor divergente. Pentru a putea exprima celorlalți ideile tale, acestea trebuie să posede
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficient de rezolvare a problemei. Dimensionarea centrală a obiectivelor este, de altfel, nu doar în procesul educațional, una dintre laturile majore ale unui management eficient al activității umane. Aceste șase reguli privind dimensiunea divergentă și cele șase legate de dimensiunea convergentă generează cadrul în care rezolvarea creativă de probleme propune, în continuare, cele 6 plus 1 etape de dezvoltare a procesului propriu-zis. Să vedem caracteristicile fundamentale ale fiecăreia. • Descoperirea „dezordinii”. Această etapă este foarte interesantă din punct de vedere metodologic deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesare acestuia, dar și aspecte negative. Dimensionarea exhaustivă a activității de grup doar pe una dintre aceste laturi răpește posibilitățile de expresie ale celeilalte. Câteva direcții importante pot fi evidențiate atât în unghiul de referință divergent, cât și în cel convergent. Astfel, în cazul perspectivei divergente asupra descoperirii „dezordinii”, întâlnim: a) întinderea. Acest aspect presupune evitarea unei premature „definiri a problemei” sau de „căutare a soluției”; b) rezumarea. Presupune concentrarea numărului de cuvinte folosite, în sensul descoperirii cuvintelor-cheie; c) folosirea. Definește
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuvintelor-cheie; c) folosirea. Definește gândirea întregului sens a ceea se dorește în această etapă într-un mod pozitiv (în sensul potențării abordării de tip afirmativ, o manieră pozitivă de a privi fenomenele implicate în detrimentul uneia, centrată pe puncte critice). Abordarea convergentă presupune focalizarea elementelor de proprietate cu cele de perspectivă. În primul caz, avem ca atribute: a) influența și interesul. Ele generează centrarea și motivarea pe rezolvarea creativă de probleme, concomitent cu stabilirea punctelor de interes major și posibilitatea concretă de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]