1,443 matches
-
1. Dezvoltarea conceptuală românească autonomă / 353 6.1.2. Dezvoltarea conceptuală românească exterioară / 364 6.1.3. Dezvoltarea conceptuală românească interioară / 369 6.2. Conotații epistemologice constructiviste în strategiile securității și apărării naționale ale României / 378 6.2.1. Aspecte convergente de epistemologie constructivistă în documentele strategice românești privind securitatea și apărarea națională / 378 6.2.2. Conexiuni epistemologice constructiviste între Strategia Securității Naționale a României și Strategia Europeană de Securitate / 384 6.3. Dezvoltarea instituțională a securității și apărării naționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
României rămâne valabilă dezvoltarea conceptuală a problemelor de securitate și apărare națională pe cele trei componente: autonomă, exterioară, interioară. În acest sens, se iau în considerare conotațiile epistemologice constructiviste în strategiile securității și apărării naționale ale României, cu aspectele lor convergente și conexiunile epistemologice constructiviste între Strategia Securității Naționale a României și Strategia Europeană de Securitate. Totodată, se prezintă dezvoltarea instituțională a securității și apărării naționale, cu aportul teoretic și practic al instituțiilor românești de securitate și apărare și cu evidențierea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
strategiilor comune introduse de Tratatul de la Amsterdam, dar cu diferența că acestea se extind la totalitatea acțiunii externe a Uniunii și nu numai la P.E.S.C. Mai mult, ele se referă și la domeniile în care statele au interese comune importante, convergente cu cele ale acțiunii externe a Uniunii Europene. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam (1997), Consiliul a adoptat strategii comune cu privire la Rusia 91 și Ucraina 92, în anul 1999, dar și regiunea mediteraneană 93, în anul 2000
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
proiectează în funcție de necesitățile vitale ale unui stat, elementele sale definitorii fiind următoarele: apărarea ființei naționale; independența și suveranitatea națională; apărarea teritorială; prestigiul statului pe plan internațional; progresul economic și social; stabilitatea sistemului politic. Statele pot avea interese care pot fi convergente sau divergente, iar de aici decurge natura conflictelor care se pot declanșa între acestea. Potrivit acestei scheme de gândire, istoria a demonstrat că majoritatea conflictelor a apărut între statele vecine. Factorul esențial în declanșarea acestor conflicte a fost inegalitatea statelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
organizații internaționale, o sursă de finanțare sau de vizibilitate pentru un O.N.G. sau o piață potențială pentru o organizație privată. În măsura în care operațiile de management al crizei implică participarea unui număr important de actori, sinteza politicilor acestora trebuie să fie convergentă. Fiecare din actorii implicați dezvoltă și urmărește agenda proprie, care poate intra în conflict cu agendele de lucru ale altor părți participante la managementul crizei. De aceea, este nevoie de o concepție unică în cadrul varietății de actori, în ceea ce privește securitatea, pacea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
țării, Strategia de transformare a Armatei României, Planul strategic al Ministerului Apărării Naționale este în deplină concordanță cu conceptele privind managementul crizelor internaționale ale O.N.U., N.A.T.O., O.S.C.E. și Strategia Europeană de Securitate. 6.2.1. Aspecte convergente de epistemologie constructivistă în documentele strategice românești privind securitatea și apărarea națională Aproape că nu există domeniu al societății românești în care să nu se fi elaborat o strategie: politic, economic, diplomatic, cultural, sănătate, energie, calitate a vieții. Atât națiunile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
aspectele de securitate și apărare) și multifuncțională (utilizarea unei game largi de instrumente, de la forța militară la diplomație, servicii de informații și asistență economică). Din multitudinea strategiilor enumerate privind securitatea și apărarea națională, trăsătura lor comună indică existența unor aspecte convergente, care se regăsesc în fiecare document și care pot fi explicate prin conținutul epistemologiei constructiviste. Problema care se pune constă în abordarea strategică de tip constructiv care evidențiază elaborarea de idei, norme, valori, în opoziție cu atitudinile distructive și de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în special cele referitoare la calamități naturale sau pandemii; creșterea influenței internaționale a N.A.T.O. și U.E., în paralel cu consolidarea cooperării dintre ele, ca și a celei dintre S.U.A. și aliații europeni; asigurarea securității energetice și cibernetice. Evidențierea aspectelor convergente de epistemologie constructivistă în documentele strategice românești privind securitatea și apărarea națională Carta Albă a Apărării, Strategia de securitate națională a României, Strategia națională de apărare a țării, Strategia de transformare a Armatei României, Planul strategic al Ministerului Apărării Naționale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
remains valid the conceptual development of national defence and security issues founded on the three components: autonomous, exterior, interior. In this regard, the author considered the constructivist epistemological connotations in the national security and defence strategies of Romania, with their convergent aspects and constructivist epistemological connections between the National Security Strategy of Romania and the European Security Strategy. At the same time, it is presented the institutional development of national defence and security, with theoretical and practical contribution of Romanian defense
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
conțină un set de submodele interconectate. Fiecare submodel poate fi „rulat” separat, evidențiindu-se faptul că datele de ieșire ale unui astfel de model reprezintă intrări pentru modelul adiacent lui. Tehnicile euristice sunt preferate celor algoritmizate pentru căutarea unei soluții convergente către obiectivul general sau subobiectivul acestuia. Modelele și algoritmii construiți pentru rezolvarea lor constituie instrumente importante necesare construirii unei baze de date cuprinzând consecințele estimate pentru toate variantele și criteriile considerate. Modelele de predicție a consecințelor au ca element esențial
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
univers În care a fost (re)instaurată sărbătoarea. „Liberă Înșiruire a cuvintelor”, „alunecare Într-o cale lactee de imagini”, „asociații-fulgere”, „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”, „fiecare poem o pupilă”, „o izbucnire temerară” etc., - sînt formule În fond convergente, pe care le rezumă, poate cel mai bine, o alta; „cuvîntul, dansator descătușat”, concentrînd deopotrivă exuberanța festivă și, indirect, fundalul negativ de care se distinge. Cel puțin o dată, autorul eseului-confesiune Între mine și mine, numește direct sărbătoarea ca unicronotop ideal
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sunt cele egiptene sau chinezești. De altfel, un secol mai târziu, filosoful, matematicianul și fizicianul René Descartes (1596-1650) a folosit în mod explicit asemănarea dintre ochi și lentilă în Tratatul de optică. Într-adevăr, un obiect văzut printr-o lentilă convergentă oferă o imagine din ce în ce mai mică, pe măsură ce se îndepărtează de lentilă (în optică, o lentilă convergentă este simbolizată printr-o linie verticală cu săgeți spre interior). Pentru a construi imaginea pe ecran, sunt necesare două raze de lumină. Raza paralelă cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
René Descartes (1596-1650) a folosit în mod explicit asemănarea dintre ochi și lentilă în Tratatul de optică. Într-adevăr, un obiect văzut printr-o lentilă convergentă oferă o imagine din ce în ce mai mică, pe măsură ce se îndepărtează de lentilă (în optică, o lentilă convergentă este simbolizată printr-o linie verticală cu săgeți spre interior). Pentru a construi imaginea pe ecran, sunt necesare două raze de lumină. Raza paralelă cu axa optică este deformată de lentilă și se refractă, pentru a încrucișa axa în focarul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
raza trece prin centrul optic; este ceea ce specialiștii vederii numesc „legea unghiului vizual”. Cu cât obiectul este mai departe, cu atât unghiul vizual este mai mic și, prin urmare, cu atât imaginea sa este mai mică. IMAGINE Rază paralelă lentilă convergentă focar optic Centru optic Legea optică a perspectivei: cu cât un obiect este mai îndepărtat de lentilă, cu atât imaginea sa este mai mică După cum a arătat Descartes pentru prima dată, în ochi există un organ mic în formă de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu cât un obiect este mai îndepărtat de lentilă, cu atât imaginea sa este mai mică După cum a arătat Descartes pentru prima dată, în ochi există un organ mic în formă de ou, cristalinul, precum și curbura corneei, care fac ochiul convergent. Pe scurt, este total adevărat că un obiect plasat din ce în ce mai departe de ochiul nostru formează o imagine din ce în ce mai mică pe retină. Să remarcăm, printre altele, că o lentilă convergentă oferă o imagine inversată, la fel ca în cazul retinei noastre
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în formă de ou, cristalinul, precum și curbura corneei, care fac ochiul convergent. Pe scurt, este total adevărat că un obiect plasat din ce în ce mai departe de ochiul nostru formează o imagine din ce în ce mai mică pe retină. Să remarcăm, printre altele, că o lentilă convergentă oferă o imagine inversată, la fel ca în cazul retinei noastre. Prin urmare, creierul este cel ce redă lumii poziția corectă! IMAGINEA CU CALEA FERATĂ!!! Astfel, vedem șinele de cale ferată apropiindu-se din ce în ce mai mult și unindu-se în depărtare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
proprietarilor (principalilor) și cele ale agenților acestora, managerii. Firma nu mai este o funcție unică de producție, fiindcă nu urmărește doar maximizarea unitară a intereselor patronilor. Managerii, cei care controlează În fapt firma, au propriile interese ce nu sunt Întotdeauna convergente cu cele ale principalilor. Rezultă un comportament care nu mai este maximizator. Teoria admite astfel că managementul nu este o funcție firească, logică, lipsită de probleme, ci că, dimpotrivă, se exercită cu un anumit cost pentru firmă. Maximizarea profitului ia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituirea intereselor constă În clasificarea socială a acestora. Sistematizarea (Mihăilescu, 2004:49 - 51) se referă la: (1) unitatea inteligibilă a unor evenimente (În cazul nostru, interese) (2) considerată legitimă de către o populație dată și (3) de natură să producă așteptări convergente În rândul populației respective. Totuși, clasificarea este un act de putere (are o componentă politică) și nu este Întotdeauna consensuală. „Viața socială, spunea V. Mihăilescu (2004), este prin definiție conflictuală, căci nici o clasificare [...] nu poate fi considerată În mod realist
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestora. Ea presupune ierarhizarea și integrarea instituțiilor (simbolurilor și practicilor) legitimate În ultimă instanță printr-o teleologie socială consensuală. Legitimarea se face din perspectiva teleologiei sociale integratoare (dezvoltarea socială și economică rațională În societățile moderne). Astfel anumite interese pot fi convergente acestei teleologii raționale, fiind clasificate ca legitime și producând așteptări sociale, În timp ce altele sunt percepute ca negative În anumite contexte. Un exemplu preluat din Berger și Luckmann (1997, 1999) arată felul În care interesele sexuale ale indivizilor pot fi interpretate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru acțiune colectivă organizată formal. De exemplu, recunoașterea și specificarea funcțiilor reprezentării muncii În raport cu patronatele și a contractului colectiv de muncă determină organizarea sindicală a intereselor muncii. Pe de altă parte, autorizarea anumitor actori ca agenți acționând la nivel subsistemic convergent unei teleologii sociale Încurajează construcția unor astfel de entități de agenți. De exemplu, construcția legală a organizației cu răspundere limitată ca agent economic ce, conform ideologiei liberale, prin urmărirea propriilor interese contribuie În procesul social de dezvoltare economică și socială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
producătorilor de bunuri și servicii; diferențierea se realizează pe baza veniturilor și a volumului produs, pe de o parte și a calitații și valorizării de către clienți, pe de altă parte. Organizațiile observă și interpretează acțiunile celorlalți și ajung la Înțelegeri convergente pe baza cărora Își stabilesc În continuare strategiile practice, reproducând astfel structura de roluri a pieței. Piața este astfel o construcție socială ce Încorporează efectele de interacțiune. Bourdieu afirmă că structura câmpului este determinată de volumul și structura capitalului specific
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
menite să le asigure consolidarea poziției În interiorul câmpului. Câmpurile sociale se stabilizează odată cu emergența unei structuri de relații reproductibile ce poziționează actorii sociali În mod diferit În cadrul câmpului relativ la capitalurile de care dispun și cu difuzarea unor percepții și convingeri convergente printre actorii participanți cu privire la relațiile structurale stabilite la nivelul câmpului, dar și a strategiilor practice ale organizației (vizând, În special, supraviețuirea). Instabilitatea câmpului este determinată de schimbarea instituțională care presupune schimbarea normelor (strategiilor practice luate ca atare) și a percepției
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deținătorii de acțiuni (shareholders) revendică drepturi de proprietate. Sociabilitatea este „o relație socială de tip pozitiv, cu beneficii actuale sau potențiale pentru toți actorii implicați” (Sandu, 2003:15); astfel definită, rezultă În mod clar că termenul sociologic de sociabilitate este convergent celui economic de optim Pareto. Câmpurile sunt spații ordonate de manifestare a interacțiunilor atât Între actori individuali, cât și Între actori colectivi (organizații). În sensul inculcării habitus-ului În concepția lui Bourdieu. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției sociale a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
prognostică (identifică potențialul subiectului raportat la viitor); • după caracterul standardizat al instrumentelor: - evaluare formală (realizată prin instrumente standardizate asociate sau nu cu teste psihologice); - evaluare informală (realizată prin instrumente nestandardizate, alternative, proiectate de către profesor); • după caracteristicile tehnice ale probelor: - evaluare convergentă (probe care presupun răspunsuri multiple, Închise, la alegere); - evaluare divergentă (probe cu răspunsuri deschise, construite fără limite fixe); • după modul În care rezultatele pot fi sau nu măsurate: - evaluare cantitativă (la care rezultatele sunt cuantificabile În funcție de un punctaj); - evaluare calitativă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mai generale etc. În această fază, psihologia evoluționistă este orientată mai ales asupra identificării structurilor cognitive expert, neavând încă teorii foarte bine articulate pentru a corobora acțiunea acestora în situații complexe de viață. IV. Psihologia evoluționistă tinde să favorizeze evoluția convergentă (structuri similare în medii similare) în dauna filogeneticii (structuri similare în medii similare pentru specii derivate dintr-un strămoș comun). Așadar, fiind focalizată pe designul structurii cognitive, ea poate relaționa, fără discriminare, acest design cu cele existente la păsări sau
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]