10,875 matches
-
film e pomenit la un moment dat numele lui Victor Hugo, cu o butadă a clasicului: "o revoltă întărește guvernul pe care nu-l răstoarnă". Nu butada e importantă - ea nu e citată ca teză, e un simplu ornament în conversație - ci blazonul scriitoricesc pe care pelicula lui Leconte îl afișează discret și-l poartă cu o anume demnitate. Un blazon simptomatic pentru modul cum cinematograful european (să nu uităm: doar cu cîte o premieră pe ecranele autohtone, la douăzeci-treizeci de peste
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
se transmite cititorului, prins, asemenea șahului din cele 1001 de nopți, într-o rețea practic nesfîrșită de istorii, mai vesele sau mai triste, absurde sau prozaice, toate remarcabil construite, prin alternarea dialogurilor și monologurilor cu narațiunea, într-un echilibru desăvîrșit. Conversațiile se desfășoară, de regulă, pe mai multe planuri, vorbitorii alternează replici prezente cu anecdote și flash back-uri, nu de puține ori procesul emisiei verbale este pur asociativ, căci la loc de cinste se află (ca și la Caragiale), sporovăiala, flecăreala
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea ș.a.m.d. Citind cartea lui Mircea Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
din cele spuse de narator la persoana I aflăm totul despre cum au fost create aceste povești, despre autorul lor, despre succesul de public. Naratorul se află cu Camacho într-o ciudată relație de prietenie, există între ei cîteva sumare conversații (pentru că "genialul" nu are prea mult timp la dispoziție), dar mai ales există o permanentă stare de observație. Pedro Camacho e observat cu minuțiozitate, el și povestirile lui sînt studiate cu o minuțiozitate aproape științifică.Varguitas, angajat la același post
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
la literatura sufocată de reguli a secolului al XVIII-lea. Atât de puternică e pentru Eichendorff legătura dintre poezie și natură, încât nu ezită să spună că odată cu artificializarea poeziei, "întreaga natură s-a transformat într-un mare salon de conversație." Pe urmele lui Shaftesbury, Eichendorff vedea, de altfel, grădina franceză și ca simbol politic: în Castelul Dürande, împietrirea vechii grădini era menită să reflecte formalismul nobilimii, iar venirea primăverii - asaltul revoluționarilor asupra castelului. însă, dacă revolta naturii e lăudată, cea
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
disponibilitate și deschidere spre un alt univers de referință, spre o alteritate spirituală care preia și întoarce idei după ce le-a întors pe toate părțile, tălmăcindu-le și uneori răstălmăcindu-le. Opera lui Diderot e construită pe un principiu al conversației (poate chiar șuetei, în anumite cazuri), iar aceste entretiens la care participă personajele sale - fie ele de roman sau de text filozofic, precum Supplement au voyage de Bougainville - funcționează ca spații simbolice de mediere a unui adevăr niciodată unic determinat
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
de transformare a filozofului în personaj de roman. E adevărat, cartea nu s-a bucurat de succesul altor romane semnate de Bradbury. Pe bună dreptate, căci dialogurile sînt dense și uneori prețioase: Ecaterina și filozoful își aleg ca subiecte de conversație, în închipuirea romancierului, toleranța, divorțul, luxul, fabricile și muncitorii, moravurile conducătorilor. Dar în efortul său de a inventa alte subiecte de discuție decît cele reale, documentate de istorie (sau de a încerca să le aproximeze cît de cît plauzibil mizînd
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
a timpului în care trăiește. În plan contemporan, acțiunea e plasată la începutul anilor '90, într-o Rusie guvernată de Boris Elțîn. Ca și Bradbury însuși, romancierul său e fascinat de Diderot, de Iluminism, de un secol al ideilor, al conversațiilor strălucitoare - toate reunite simbolic în toposul Ermitajului. O întrebare elementară pe care și-au pus-o criticii și de care vor fi sîcîiți și cititorii fără pretenții, este următoarea: de ce preferă Bradbury să scrie un roman despre Diderot, cînd e
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
pe Gheorghe Cozorici în poveștile celor care l-au iubit, în privirile lor triste. L-am întîlnit în cartea Victoriei Alta Dobre, Promoția de aur (din care mi-am permis să reproduc fotografiile din această pagină) și, mai recent, în conversația Floricăi Ichim cu Vlad Mugur. L-am regăsit pe el, un mare actor, și spiritul extraordinar al marilor figuri, al unei generații. Zile întregi mi-am imaginat Craiova în intervalul '56-'58. Casa pe trei niveluri unde conviețuiau, atmosfera repetițiilor
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
Andreea Deciu Citind diverse comentarii în presa culturală romanească, sau doar participînd la conversații, am întîlnit destul de frecvent convingerea, exprimată uneori cu iritare, că teoria și critica literară de peste ocean ar fi produsele indirecte ale unei orientări politice. Sau, că ar fi militante politic și social, că miza lor nu este una intelectuală, ci
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
simple tipuri de text, cu regulile lor de construcție și de selecție, trebuie să facem loc cercetării unor discursuri precum (într-o enumerare voit nesistematică): al poliției, al informaticii, al mesajelor transmise prin poșta electronică, al manualelor, al ghidurilor de conversație, al comentariului sportiv, al modei, al horoscopului, al benzilor desenate, al textelor de muzică, al buletinului meteorologic, al micii publicități, al talk-show-urilor televizate, al convorbirilor la telefoanele mobile, al zvonurilor etc.
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
dialoguri și comentarii auctoriale, aparte-uri ale vocii narative, fără tehnice postmoderniste, fără complicații și ambiguități formale. Vocea narativă aparține unei persoane care o cunoaște pe Maryna la o petrecere unde fusese invitată întîmplător și unde aude diverse fragmente de conversație, bîrfă, mici certuri, pe care încearcă să le deslușească. Povestea se întrupează din asemenea eforturi de înțelegere, din curiozitate și lipsă de discreție. Opțiunea autoarei pentru o asemenea strategie introductivă e interesantă, pentru că îți lasă impresia că te strecori pe
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
ca inventar - mijloace complexe, de o mare diversitate, dar se manifestă cu o frecvență redusă în uz. Am întîlnit de mai multe ori reacția unor studenți străini care, parcurgînd primele pagini dintr-un manual comunicativ sau dintr-un ghid de conversație, puși în fața lungilor liste de formule ceremonioase, întreabă, cu un amestec de respect și de neîncredere, dacă românii vorbesc într-adevăr într-un mod atît de politicos. între imaginea ideală din manual - vă rog - poftiți - mulțumesc - cu plăcere - scuzați - nu
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
grav ar fi fost să te dezechilibrezi din pedalat și să pui piciorul pe pămînt, o secundă. Mașina noastră era Mercedes de opt locuri. Îl întrebasem pe tălmaciul cu studii la București cum se spune în chineză da, ca să facem conversație; iar el spusese scurt și, exact conjuncția românească. Tot drumul am făcut și..., și..., alături de șofer, un tînăr înalt din nord, chipeș ca vedetele din filmele lor de propagandă. Băiatul conducea binedispus Mercedesul și mă aproba rîzînd vesel. Eu însă
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
nu le pot aproba sau combate pentru simplul motiv că nu le cunosc. Totuși, într-o seară de toamnă-iarnă friguroasă și monotonă am reușit să o văd pe scenă, onorabil, pe Yasmina Reza sau, mai exact, să văd pusă piesa Conversație după înmormîntare în premieră românească absolută. Tentantă în egală măsură cu originalul (pe care am avut ocazia să-l citesc între timp) este și traducerea extraordinară a lui Alex. Leo Șerban, nu doar modernă în spirit și limbaj, ci, mai
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
finisate, cu eleganță și distincție în demonstrația scenică, frumos susținută și scenografic de Andreea Mincic. Anumite redundanțe inutile (căratul pietrelor - sugestie pentru mormînt - dintr-un moment în altul, de pildă) pot fi lepădate de tînărul regizor, ca și lentoarea nefirească, conversația englezească, deloc în spiritul piesei, pentru a presăra emoție și tensiune, durere și bucurie, energii umane ce sînt provocate să erupă de Yasmina Reza, un suflu actoricesc total. Mai ales că trupa crede și în text, și în propunerea regizorului
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
a presăra emoție și tensiune, durere și bucurie, energii umane ce sînt provocate să erupă de Yasmina Reza, un suflu actoricesc total. Mai ales că trupa crede și în text, și în propunerea regizorului Cristian Juncu. Teatrul "Hanul cu tei": Conversație după înmormîntare de Yasmina Reza. În românește de Alex Leo Șerban. Regia artistică și ilustrația amuzicală: Cristian Juncu. Scenografia: Andreea Mincic. Distribuția: Claudiu Istodor, Raluca Zamfirescu, Ioan Coman, Alexandru Pandele, Lucia Ștefănescu, Oxana Moravec.
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
masă festivă, "artificii" poleite care ascund, frumos, pe cît se poate, o ruptură. Aceeași pe care încearcă s-o facă mai lină zvonurile. Precum cafeaua falsă, surogat, o înlocuiește pe cea naturală, servită în ceșcuțe mici, pe vremuri, tot așa conversația închegată la five o'clock decade în "poștă" de la unii la alții. Curiozitatea vecinilor, impresionați că împart palierul cu un scriitor și cu o actriță, bîrfele purtate de Frangulea, ochii și urechile tîrgului, autor de texte pompieristice, la modă, amorurile
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
răspunsul etern la chemarea ascendentă a lui Dumnezeu. Sfântul Părinte își explică poziția în expunerea primelor cuvinte ale miresei: „Sărută-mă cu sărutările gurii tale”. În aceste cuvinte, spune el, mireasa se arată a fi precum „mireasa Moise”, care „prin conversația față-în-față pe care i-a acordat-o Dumnezeu ... devine și mai doritor de astfel de Norme de redactare sărutări, rugându-se să vadă obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată”74. Tu, Cel pe Care L-a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
sute de atestări în Internet, unde se găsesc chiar comentarii asupra uzului: "reclama asta a introdus un nou mod de a-ți manifesta neîncrederea, în limbajul urban Ťtrendyť. Adică am văzut pe cineva manifestându-și neîncrederea în spusele partenerului de conversație prin replici din reclama Milka: Ťsigur că da, și marmota învelea ciocolata în staniol...ť" (FanClub Forum); "dacă zice cineva aberații, i se mai zice: Ťda, da... și marmota învelea ciocolata în staniolť" (utilizatori.ro). Provine din dialogul unui clip
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
celei de-a doua. O scenă reconstituită pe dubla cale a memoriei mamei și a propriei reverii are aerul blînd-fantast al unei secvențe de film american: "Marea scenă, care relansează total Ťromanulť mamei și mă face să visez, este așadar conversația dintre un bărbat călare (cu alți doi cai de schimb urmîndu-l!) și o tînără femeie purtînd pe cap, sub un vălătuc, un mare coș cu mîncare pentru ai săi, la cîmp. Ne aflăm pe un drum de țară. Călărețul se
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
Ilie a Cellei Serghi, Împărăția lui Machidon, piesa "pe linie" a Ioanei Postelnicu etc.). Sunt emise considerații și pe marginea unor scrieri mai apropiate de zilele noastre (cum ar fi Sărbătorile răbdării, romanul din 1980 al Danei Dumitriu, sau Arta conversației, a Ilenei Vulpescu, "best-seller"-ul anilor '80). Merită să zăbovim mai îndelung asupra primului capitol (unul dintre cele mai izbutite), consacrat viziunii lui E.Lovinescu asupra literaturii "doamnelor", frecventatoare asidue ale bine-cunoscutului cenaclu interbelic. Pasajul cu care se deschide capitolul
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
țară. Inutil să spun că discuția în trei s-a purtat în românește. Când, din politețe, am încercat câteva fraze în franceză, și apoi, în italiană, ambii m-au rugat să vorbim românește: "Ne face o deosebită plăcere să continuăm conversația în română! E limba pe seama căreia ne câștigăm pâinea și îi datorăm acest respect!" Nu era nimic demagogic în cuvintele lor, ci un fel de responsabilitate gravă, pe care - o spun cu enorm regret - n-am observat-o la prea
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
să stoarcă de la interlocutorii ei. Dar face asta cu o grație care n-o transformă nici în pisăloagă și nici în proprietară a unui pat al lui Procust ca intervievatoare. Unul dintre cele mai interesante interviuri din cartea ei de Conversații cu..., apărută la Editura Universal Dalsi e cel cu Petru Dimitriu. Un schimb de mesaje scrise, pe care Marta Petreu îl reproduce ca atare, mai adăugînd și scrisori ulterioare pe care intervievatul i le-a trimis. O dovadă că Marta
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
patetică ("Fața Valiei e o închegare sacră", p. 184) ține de recuzita unei speranțe a mântuirii. Dar, pendulând între extreme, fantezia lui Ragaiac se încinge pornind de la elementele concrete dezvăluite de Iliad: imaginează desmierdări, "pipăie în gol aeriene forme", inventează conversații și gesturi de familiaritate: "Seara, imaginile sunt extrem de lascive; scoaterea treptată și divină a piciorului din teaca lungă a ciorapului, băile părului, încălzitul la gura sobei, oboselile dulci ale iubirilor momentan săturate, o grămadă de familiarități care mă tulbură și
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]