5,945 matches
-
Eseuri > IERȚI, DAR NU UIȚI Autor: Miron Ioan Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului “Ierți, dar nu uiți” - astea sunt cuvintele amare pe care ni le spunem după fiecare trânta pe care o luăm, convinși că neuitarea înseamnă maturitate și că dacă aruncăm la îngrămădeala în traista toate relele care ni s-au făcut și le purtăm cu noi la fiecare pas în lume, atunci nimeni nu are cum să ne mai atingă vreodată. Asta
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
maturitate și că dacă aruncăm la îngrămădeala în traista toate relele care ni s-au făcut și le purtăm cu noi la fiecare pas în lume, atunci nimeni nu are cum să ne mai atingă vreodată. Asta ne-o spunem, convinși că nu am pus nimic la suflet, ci doar am adaugat încă o lecție învățat din cartea vieții, fără să ne dăm seama că strângem în inima noastră atâtea vechituri, încât într-o zi n-o să mai putem deschide ușa
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
legat piersicul în toate părțile pentru a scăpa de curioasa legătură. După mai multe încercări armăsarul și-a desprins capcana și a rămas liber. Acum nu mai aveam de ce să ne temem. Dar nea Gheorghe BORDEIANU nu s-a lăsat convins și imediat și-a recuperat piersicul cu pricina și a pornit cu el spre brigadă pentru a ne raporta la brigadierul Ion BÂRCĂ. Caii pășunau în continuare ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Nea Costică paznicul micii herghelii îl
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre străbune și a poporului nostru românesc, majoritar ortodox!... Am văzut, în tot acel răstimp, foarte multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo părăsiți și văduviți, dar convinși că Arhiereul Teoctist a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atâta dragoste și devotament întreaga sa viață!... Mai spun încă odată, că am fost foarte impresionat
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
Tudor Alexa a mai interpretat alături de Mirela Popescu (Fany) rolul lui Isac, un cuplu de evrei, simpatici și plini de farmec, potriviți în scena respectivă ca două picături de apă. Petrișor Stan interpretează rolul ziaristului francez Robert Pigeon, un ins convins neclintit de comunism și de forța Uniunii Sovietice eliberatoare, afectat profund de moartea lui Stalin ,,pe care a simțit-o dureros asupra propriei sale persoane’’... Scrisese atunci că a asistat nu la funeraliile unui om, ci ale unei epoci’’ (p.
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
-i separă de Sfintele Daruri, ar putea, pe scurt, să se simtă "excomunicați" . Dar, în realitate, nici una dintre acestea nu este adevărată. Generații peste generații de creștini ortodocși au participat la Sfânta Liturghie cu o conștiință perfect limpede, fiind total convinși că nu este nevoie de nimic mai mult din partea lor, ca, pur și simplu, Sfânta Euharistie nu este pentru ei. Apoi, în acele ocazii foarte rare și excepționale când sunt împărtășiți, ei primesc Sfânta Euharistie ca pe o "obligație ce
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
1935...Petrache Lupu de la Maglavit. Evenimentele au fost relatate cu lux de amănunte, după ce au fost întoarse pe toate fețele și interpretate după vremuri vechi sau noi. Un cunoscut de-al meu, din București, secretar de stat înainte de '89, comunist convins, m-a rugat să scriu ceva despre Maglavit: aștepta de la mine o interpretare cum nu a mai fost care să-l facă să regrete că nu a crezut în evenimentele petrecute la Maglavit. Crede cine poate, în ceva, iar evenimentele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
1935...Petrache Lupu de la Maglavit.Evenimentele au fost relatate cu lux de amănunte, după ce au fost întoarse pe toate fețele și interpretate după vremuri vechi sau noi.Un cunoscut de-al meu, din București, secretar de stat înainte de '89, comunist convins, m-a rugat să scriu ceva despre Maglavit: aștepta de la mine o interpretare cum nu a mai fost care să-l facă să regrete că nu a crezut în evenimentele petrecute la Maglavit.Crede cine poate, în ceva, iar evenimentele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
pe de altă parte apreciem gestul absolut deosebit al Fundației culturale “Constantin Erbiceanu “ de a acorda un premiu unei personalități deosebit de însemnate în cultura românească. Despre omagiatul din această seară, Cristian Bădiliță, pot să spun câteva lucruri pe care sunt convinsă că nu le știe. Noi suntem colegi de generație, dar fiecare generație are vârfurile sale, dar Cristian Bădiliță este nu numai un vârf al generației sale, este un vârf al culturii românești. Îl rog pe PS Episcopul Mihail Frățilă să
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
de vițel, cu ochii-n sus la nea Mitică. Făcând pe supăratul, ni s-a adresat, ridicând o sprânceană: -Bă! Vreți să umpleți coșul cu ouă? Vreți să vină femeile la poartă cu ciurelul plin? -Vrem! am strigat noi, foarte convinși. -Atunci -a ridicat din nou sprânceana nea Mitică- strigați, mă, așa cum trebuie! -Cum trebuie? am întrebat, cu mutre de viței curioși. -Uite-așa: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu/Două ouă-ncondeiete/Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
de viței curioși. -Uite-așa: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu/Două ouă-ncondeiete/Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și Mărin ne-am uitat ca proștii unul la altul. Nu pricepeam nimic. Dacă a văzut că nu eram convinși, nea Mitică iar ne-a zgândărit la coarda sensibilă: -Bine, mă, nu ziserăți că vreți să umpleți coșul? -Ba, vrem! am răspuns noi, bosumflați. -Păi, atunci, ia ziceți după mine: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu...” -Hă, hă, hă! râd eu. Da’...de ce „întoarce
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Mitică! Atunci și eu, ros de același vierme ca Mărin, am alergat după nea Mitică: -Stai, nene, nu te supăra! Cum ziseși că trebuie să strigăm? Nea Mitică m-a privit sictirit, făcându-mă să cred că se lasă greu convins. Spuse, aproape oftând: bine, mă, hai să vă spun! Și ne mai spuse o dată versurile scârboase, repetând supărat la sfârșit: acum, ați priceput, mă, ați priceput? Pe mine tot mă mai rodea îndoiala: -Da’ de ce să spunem, nea Mitică, „întoarce
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
vă duceți acasă, să vă uitați la găini cum fac ele ouă și să vedeți cum le iese pe la pârț’... Dacă le așezați pe perete, așa cum v-am arătat, o să vedeți câte ouă fac... -A-haa! am mai exclamat noi, foarte convinși. -Hai, acum învățați strigătura, că n-am timp de voi! ne-a repezit nea Mitică. Și dobitocii de noi, foarte sârguincioși, am învățat pe de rost tâmpitele versuri, menite să ne umple coșul cu ouă. După ce s-a asigurat că
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
se dispensează după niște zaruri aruncate de soartă, de noi, de cine mai știe, cine sau de ce? Contagiune terestră, o banalitate împăienjenită pe care nimeni nu se-nduplecă s-o schimbe, făcând economie de sentimente și fapte bune, fiind absolut convinși că așa e practic. Referință Bibliografică: Banalitate împăienjenită / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BANALITATE ÎMPĂIENJENITĂ de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377301_a_378630]
-
dar este. Să ne rugăm să se îndesească, să se întărească!... 11. - Care ar fi soluția sau modalitatea îndreptării acestei stări de fapt, a acestei situații de compromis?!... - Implorând Providența Divină să privească spre noi cu ochi milostivi și povățuitori, convinși fiind că se aplică și aici cuvântul Scripturii care zice că „Fără de Mine nu puteți face nimic”. 12. - Credeți că lucrările de învățătură ortodoxă, „catehismele” noastre prezintă corect lucrurile cu privire la această problemă sau sunt destul de scolastice?!... - Suntem chemați să scoatem
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
setei și molimelor. Soliman Pasă vrea să termine treaba repede. Strateg iscusit, el își dă seama că un război de uzură nu i-ar aduce decât probleme. Turcul vrea o singură lupta în care să decidă soarta campaniei în favoarea sa. Convins că armata Semilunii va căuta orice prilej pentru a da încleștarea finală, Ștefan ordona retragerea spre Vaslui. Acolo, Maria Să alege o zonă strategică bună, situată într-un loc unde dealurile care înconjoară lunca Bârladului se apropiau între ele. Cum
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
cei 6000 de lei de la stat vor viră banii în contul firmei. „M-am mirat de dimineață ce o fi cu cozile de la mediu pentru programul Casă Verde. Nu au fost în anii trecuți, oamenii nu arătau că cei mai convinși ecologiști. Uite am primit și explicația. Evident că este o schemă și aici, căci vorbim de România. Mulțumesc Felix Dobosan pentru explicații. ”Este o mare porcărie chestia cu firma care „suporta” ea banii până ți-i da Statul. S-au
În spatele programului CASA VERDE există o SCHEMĂ ASCUNSĂ! „Este o MARE PORCĂRIE chestia cu firma care „suporta” ea banii pana ți-i dă Statul” [Corola-blog/BlogPost/93192_a_94484]
-
liceelor și școlilor din București să poată fi folosite pentru organizarea de evenimente culturale, adresate diverselor categorii sociale. La rândul său, Mihaela Păun, directorul ARCUB - Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București, a declarat: „Vreau să știți și să fiți convinși că această intenție și această dorință a noastră de a fi în cursa pentru Capitală Culturală a venit din dragoste pentru oraș, cu o sinceritate maximă și cu o echipă mică. Toată lumea a sprijinit acest proiect care pentru noi a
Prezentare concept si program Bucuresti 2021 [Corola-blog/BlogPost/93179_a_94471]
-
an, proiectul va beneficia de sprijinul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. „Pentru instituția pe care o coordonez și pentru mine, ca ministru al mediului, parteneriatul cu societatea civilă este fundamental în desfășurarea activității. Lucrăm în echipă, în beneficiul mediului. Sunt convinsă că o comunicare eficientă între minister și societatea civilă este calea spre o colaborare de succes și spre reușite comune. Cred, de asemenea, că asumarea unui rol activ al societății civile și participarea cetățenilor într-un număr foarte mare la
Start pentru „Let`s Do It, Romania!”, editia 2013 [Corola-blog/BlogPost/93235_a_94527]
-
și de colindele cântate de bunic la gura sobei” (Un decembrie al amintirii). În tensiunea amintirilor și regretelor, a singurătății și a unui cumplit zbucium sufletesc declanșat de neașteptata trecere din prezent în trecut, Ileana-Lucia Floran își asumă ipostaza așteptării, convinsă că reîntregirea cuplului este posibilă doar prin chemarea celui plecat către cel rămas: „M-ai lăsat în urmă,/ cu ochii scrijeliți/ de osânda secetei/ care mi se rostogolea/ sub pași./ Dincolo de râul/ pe care-l treceam împreună... Cuvintele nespuse/ mi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
este, în viziunea dvs., Mesajul artistic și care reprezintă un univers. Ideea pompoasă a mirajului unei scene, se pare că s-a pierdut pe drum. Iar în ce este de citat din scrisoare, trebuie făcute niște, vorba dvs., corecturi. Ziceți convins: "El, (mesajul), se demască numai atunci când responsabilitatea mea ca om creator de artă și frumos este direct proporțională cu originalitatea și talentul meu". De ce demască, domnule autor, vă întreb, și nu evidențiază? Cu voia dvs., mă îndrept spre finalul prețios
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
timpul și cu inerentele necazuri ale vieții de zi cu zi". Iar de curând, după 18 ani, îmi trimiteți zece texte pentru publicare în România literară. Cunoștințe vechi, vă amintiți de mine, deduc, din 20 în 20 de ani. Sunt convinsă că vă simțiți profund ofensat că vă răspund în spațiul acestei modeste rubrici. La rândul meu, mă pot simți ofensată citind sub semnătura dumneavoastră versuri precum acestea, intitulate, la nimereală parcă, îngerească: "pe pământ sunt doar până la glezne/ și chiar dacă
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
de la geți și daci, cu femeile lor dârze, dar cochete în același timp și am ajuns la lumea nomadă, plină de culoare O. Lipan Țăndărică și exotism. Am prelucrat aceste trend-uri pentru a le aduce la stilul actual. Sunt convinsă că tot mai multe femei din România se vor inspira din trend- urile tradiționale”. Introducerea în atmosfera antică a fost făcută desăvârșit de Ovidiu Lipan Țăndărică printr-un solo de toace, la un sofisticat și impresionant instrument, operă a cunoscuților
?n ritmuri de toac? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83137_a_84462]
-
și pentru că a preferat acțiunea directă scrisului. Același cifru, azi perceptibil, explică existența sa zbuciumată, ca și opera, fragment dintr-un ansamblu rămas neterminat. Cifrul personalității lui Bălcescu îl reprezintă, cred, spiritul monahal cu care istoricul s-a identificat complet, convins tot mai mult că posedă o misiune specială încredințată de Divinitate. Spiritul său religios-romantic a văzut în istorie (ca și Michelet, interpret al lui Hegel) o neîncetată evoluție, uneori sinuoasă, dar al cărei sens este clar - instaurarea pe pămînt a
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Programul cultural, ca și degustarea de vinuri au atras zeci și zeci, apoi sute de praghezi, oameni de toate vârstele și de bună condiție, care au venit, au urmărit atent, cu interes tot ce s-a întâmplat acolo și, părând convinși că merită, și-au lăsat adresele de internet, dorind să fie informați pe mai departe de manifestările culturale ale Insitutului. Probabil cea mai puternică impresie, în această călătorie a mea la Praga, mi-a făcut-o tocmai publicul: este neobișnuit
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]