469 matches
-
Tarcea 8. Curtuișeni 17. Tăuteu 9. Derna 18. Viișoara 4. JUDECĂTORIA ORADEA cu sediul în municipiul Oradea MUNICIPIU 1. Oradea COMUNE 1. Biharia 10. Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
în vegetație sau în floare S X Alte plante vii (inclusiv rădăcinile lor), butași și altoi; spori de ciuperci: 0602 10 90 Butași nerădăcinoși și altoi, alții decât cei de viță de vie S X 0602 20 90 Arbori, arbuști, copăcei și tufișuri, cu fructe comestibile, altoiți sau nealtoiți, alții decât răsaduri de viță de vie, altoite sau rădăcinoase S X 0602 30 00 Rododendroni și azalee, altoiți sau nealtoiți S X 0602 40 Trandafiri, altoiți sau nealtoiți S X 0602
jrc5448as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90618_a_91405]
-
preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor și darurilor, această de față poruncă a domniei mele, jupânului Stoica Naneș și vărului lui, Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica [...], ca să le fie satele anume: jumătate din Sâtlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată, să le fie de ocină și ohabă, pentru că le-au dobândit de la Domnia Mea cu slujbă”" . Mai apoi, Becleanul va apărea în mai multe documente și în mai toate urbariile (recensămintele) efectuate
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
Nu este exclus ca începuturile viețuirii în locul acesta, să coboare mult în adâncul istoriei, poate chiar în vremuri dacice, ca și în cazul satului vecin Breaza, unde s-a descoperit o străveche fortificație dacică numită generic ""a Arpașului de Sus, Copăcelului, Cuciulatei, Șercaiei, Comanei de Jos sau al Șincăi Vechi"", toate având la bază străvechi așezări dacice. Documentar, satul Dejani este atestat mai târziu, și anume în sec. al XV-lea, printr-un hrisov domnesc emis la Tîrgoviște în ziua de
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
întâlnită înstructura acestor adunări. Alături de boierii din Recea și Hârseni sunt confirmați în jumătatea boieronatelor de Râușor și Bucium, boierii Coman, fiii răposatului Ivan, Stoian și Bârsan. Odată cu începerea construirii Cetății Făgărașului în jurul anului 1455 locuitorii din satele Hârseni, Ileni, Copăcel, Mărgineni se ducea la tăiat lemne de foc și de construcție pe Valea Sebeșului în sus pentru aprovizionarea cetății. Maiștrii de exploatare a lemnului din pădure au fost aduși din Tirolul austriac, dat fiind faptul că în acea perioadă Ardealul
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Vasile Suciu (n. 13 ianuarie 1873, Copăcel, comitatul Făgăraș, azi în județul Brașov - d. 25 ianuarie 1935, Blaj) a fost al treisprezecelea întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș între 1920-1935, membru de onoare al Academiei Române. Primele studii și le-a
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
județul Brașov - d. 25 ianuarie 1935, Blaj) a fost al treisprezecelea întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș între 1920-1935, membru de onoare al Academiei Române. Primele studii și le-a făcut în satul natal, Copăcel, iar liceul la Blaj. A fost unul dintre elevii excepționali ai liceului din Blaj. S-a remarcat la matematici, rezolva ecuații mental, cu ușurință. Președintele comisiei examenului de maturitate (bacalaureat), delegat al ministerului maghiar al învățământului, care era profesor la
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” Textul continuă cu o prezentare a
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
cheile și actele de identitate". În plus, Tinu era îmbrăcat cu un pulover cu trei numere mai mare. Ancheta susține că mașina, de tip Volvo, a ieșit de pe șosea, a derapat într-un șanț și s-a lovit de un copăcel. Tinu ar fi încercat să iasă, dar a făcut comoție cerebrală și a fost călcat de propria mașină. Raportul medico-legal a arătat că Tinu s-a lovit de interiorul autoturismului. La câteva zile, Cristian Tudor Popescu, pe atunci redactor-șef
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
ziua a șasea. Facerea omului. 4 Iată istoria cerurilor și a pământului, când au fost făcute. Gen 1.1; Ps 90.1-2; 5 În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ și ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul. Gen 1.12; Ps 104.14; Iov 38.26-28; Gen 3.23; 6
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
albastră a mării și sub capacul de palid mărgean al cerului. Apoi între noi și splendida vecernie, care se lăsa pe marea dinspre răsărit, au început să crească încâlcitele cortine ale dumbrăvilor de dafin, de stejar și de castan. Un copăcel necunoscut, care înflorea pretutindeni, spânzura pe toate coastele roiuri de fluturi galbeni. Mireasma atâtor mărăcini balsamici făcea din poteca noastră drum ca în inimă de catedrală, după ce cădelnițele au revărsat largi nouri de tămâie. De la apus, în apoteoza de heliante
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
în anul 1960, după ce în anul 1948 fusese transformat în comună, are în componența sa localitățile: "Buda, Cosota, Făcăi, Gura Suhașului" (include Ocnele Mari - centru)" Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica". Până în anul 1956, tot de Ocnele Mari aparțineau și localitățile "Copăcel, Râureni și Stolniceni". Orașul se întindea până la râul Olt. Acum aceste localități aparțin de municipiul Râmnicu Vâlcea. Vechile denumiri de acces numite ""Drumul Sării"" aveau direcțiile:" Ocnele Mari - Râureni - Drăgășani - Vidin, Ocnele Mari - Horezu - Severin,Ocnele Mari - Râmnicu Vâlcea". Datorită
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
atelier de altoire a viței de vie pe portaltoi american, creează o mare pepinieră de butași și pomi fructiferi. Gazeta „Drug” din 17 decembrie 1906 anunță că la Călărași sunt puși în vânzare butași de soiuri europene, nuci altoiți și copăcei de caiși. Pînă la anul 1925, conform “Dicționarul Statistic al Basarabiei Chișinău, 1923 ” Călărași era reședință de plasă în județul Orhei cuprinzând 53 de comune rurale. Însă către anul 1925, când a fost adoptată o nouă lege administrativă, Călărași continuă
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru următorul foc, cel de mâine. - Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) din orice material care poate arde: crengi, bușteni, copăcei, tufișuri, bălegar, găinaț, căzături de copaci, lemne sau cărbuni aduși de apă pe țărm, oase, lemn putred, componente din vehicul, plante. Lemnul uscat, necăzut pe pământ care poate fi doborât, rupt, despicat (cu o pană din piatră ascuțită), cioplit - este
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
Biserica de lemn din Surduc, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La 31 martie 1782 locuitorii din Surduc au înaintat o cerere spre a li se aproba construirea
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
, comuna Copăcel, județul Bihor, datează din secolul XVIII(1745). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Lucrările de istorie mai vechi afirmă că biserica de lemn din Bucuroaia s-ar fi construit
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
Tășad este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în vestul Transilvaniei (Bucovina), pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Copăcel și Drăgești, în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
opinci și au trecut la ghiuluri cu girofar și BMW-uri cu spițe. Cafeaua a înlocuit ciorba, iar mămăliga s-a transformat în pricomigdale gelatinoase, jeleuri și alte rahaturi cu mac. Tîrîtoarele își zornăiau solzii pe ulițele murdare, îmbrățișînd duios copăceii Bundy proaspăt înfrunziți. Se fura pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi. Totul, după aceea, a fost o imitație a unor
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
reușit. O excelentă contribuție la reușita spectacolului a avut-o „Grupul celor Nouă” - sopranele Cătălina Nanu și Cristina Simion, mezzo- sopranele Elena Băiceanu, Mădălina Georgiana Teodorescu și Andreea Popescu, tenorii Gabriel Doru și Cristian Butnaru, bașii Robert Buzilă și Ionuț Copăcel - cărora li s-a alăturat în momentele esențiale, aceeași Daniela Goria. Nu doar coriști, ci veritabili actori-cîntăreți, care au stăpînit partitura memorată fără ezitări vizibile, au devenit părți ale întregului și în același timp individualității scenice de mare efect! Ei
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]