1,710 matches
-
necesară, apoi le îndoia cu alți clești dându-le forma potcoavei. Pe nicovală, sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul dintre meșteri dădea jos vechea potcoavă, tăia copita calului și o curăța, apoi aplica potcoava, țintuind-o în caiele. Călare, poposeam la cișmea, adăpam caii și apoi ne îndreptam spre casă. Vecinii-și ziceau, uite-o pe nepoata lui Costea, mai curajoasă și harnică decât toți băieții noștri
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Simonică avea de cum intrase pe ușa grajdului ceva ce i se părea lui a nu fi în regulă. Doi armăsari de la ușa a doua a grajdului dădeau semne că ceva nu era normal. Se auzeau acele râncezete și bătăi de copite neobișnuite pentru un grăjdar cu experiență. Simonică era însoțit de paznicul de noapte pe care îl trezise dintr-o încăpere ce ținea loc de gheretă, unde dormea de obicei noaptea pentru a fi cât mai aproape de grajd și cai. Inspectând
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
cel fără de margini al zăpezii. Corbii își frâng zborul, pete negre pe omătul mototolit de vânt și puii lor mor în ouăle plesnite de ger. Iarba încolțește invers Căutând, in van, alt cer. Au degerat până și cuvintele strivite sub copita despicată a iernii, iar versurile scrise pe zăpadă le acoperă o altă zăpadă Si e frig, și e frig, și e frig... Referință Bibliografică: Iarna ca un gând, poezie de Ion Iancu Vale / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IARNA CA UN GÂND, POEZIE DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346637_a_347966]
-
cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră! Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine-mi e de
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
se află în poezia „Căprioara nebună”: „Culcat, / stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiu virtual.” În contemporaneitatea care-mi aparține, am văzut poeți acaparând duiosul stil clasic și poeți marșând curajos pe varianta modernă. Cred că George Roca a ales să marșeze spre sine
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CĂLUȚUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Căluțul Desagii așezați în cumpănire, Copita fină exersând baletul, Și cale își alege cu încetul Pe drumul de Golgotă în suire. Alai de-ntâmpinare e brădetul- Rășini cădelnițează de sosire, Vin flori cu-armonioasele potire, Fânețele schițează menuetul. La stână se va tăvăli prin iarbă, Va
CĂLUŢUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351024_a_352353]
-
flori cu-armonioasele potire, Fânețele schițează menuetul. La stână se va tăvăli prin iarbă, Va aspira aroma ei strivită, Va scutura fărâmele din barbă, Va colinda fâneața înflorită, Dintr-un izvor tot cerul o să-l soarbă, Va bate mulțumire din copită. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Căluțul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CĂLUŢUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351024_a_352353]
-
cai de mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Și la fel de stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine de dor / Ion
PÂINE DE DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351059_a_352388]
-
primari și judecători corupți, făcuți sau aleși, din milițieni, golani, maidanezi, pițipoance, curve, vagaboante, din amante fără carte și-avocați înrudiți cu ei, ca frați. Nu mai votez politiciani care sunt, saltimbaci, mincinoși și hoți. Nu mai vreau mezeluri din copite, șorici, oase măcinate, usturoi și coloranți. Nu mai vreau laptele “spălat”, untul cu gust de săpun, smântâna din amidon și iaurt artificial. Vrem locuri de muncă. Vrem sere în jurul orașelor și nu primari hoți de pământuri și câmpuri cu bălării
VREAU SĂ FIU ROMÂN. NU VREAU SĂ FIU BECALIZAT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351115_a_352444]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
în streașina ruinelor ostuite când ochii tăi priveau marea desculță ca pe o femeie nudă venită să-și usuce fluviile aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață a primăverii
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
mai mult tu ai fost sprijinul meu minunatpe când eu învățam să cadîn streașina ruinelorostuitecând ochii tăi priveau mareadesculțăca pe o femeie nudăvenită să-și usuce fluviile aridesub umbrela de nisip coloratal plajeicănd liniștea ta se desfătaîn ploaiecu atingerea curcubeuluidăltuitîn copitele cailor sălbaticicănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai ceruluișoptindu-le despre fragi roșiiadunați cu migalădin câmpia inimiicănd sânii tai ieșeau la luminăcum ies steleledin cupola dumnezeirilorfără sfîrșiteu deveneam dimineațăa primăveriicu florile lumii așternute sub piciorși te întâmpinamîmbătat de tine ca un
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
iată această izbândă a nopții aceasta ningere a pietrei pe care o așez căpătâi ochiului din mine el nu plâge s-a secătuit s-a făcut noapte secunda în care se izbesc fluturii s-a facut liniște piatra de măcinat copitele de cal s-a făcut că mă iubești moarte dar m-ai înșelat ... Citește mai mult iată această izbândă a nopțiiaceasta ningere a pietreipe care o așez căpătâiochiului din mineel nu plâges-a secătuits-a făcut noapte secundaîn care se izbesc fluturiis-a
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
făcut că mă iubești moarte dar m-ai înșelat ... Citește mai mult iată această izbândă a nopțiiaceasta ningere a pietreipe care o așez căpătâiochiului din mineel nu plâges-a secătuits-a făcut noapte secundaîn care se izbesc fluturiis-a facut liniște piatrade măcinat copitele de cals-a făcut că mă iubeștimoartedar m-ai înșelat... XV. PUPA CĂLĂTOARE, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013. încă nu s-a născut vreun om din nimic încă nu s-a născut piatra
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
neortodoxă, dar sigură și greu de anchetat, neavînd poliția de ce să se agațe: nici mobilul crimei, nici arma crimei, nimic concret ! ...bidivii se năpustiră spre ușa principală, căutând să scape din grajd. Dl Marakis fu prăvălit la pământ, călcat în copite și zdrobit de cei zece cai terorizați de incident. În urma lor, în grajdul gol, omul coborî cu gesturi rapide pe scara podului. Și o altă „doamnă” care, zice autorul, „se născuse supărată”: Doamna Costăchescu Bettina Luiza, asistentă-șefă la spitalul
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
în loc. Dar tu călătorești mereu, iubite, în căutare de noroc! Mi-ar fi plăcut, să-ntâmpin primăvara, la pieptul tău, privind semeț! Dar te-ai pierdut iubitule, în iarnă și asta, niciodată, n-o să-ți iert! Nebunul Timpul calcă în copite, toate câte-i vin în cale. Ține drumul înainte, opintindu-l din zăbale! Înșeuat și înhămat, calul ăsta nărăvaș pe unde nici n-ai visat mi te poartă mintenaș! Adunând, în goana lui, clipele de fericire, ajungi una cu pământul
SECVENTE IN ALB SI NEGRU II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356427_a_357756]
-
adu-mi niște lapte din frigider! Trebuie să fi lins ceva din lichidul ăla din sticle, o să se facă bine! Așa se și întâmplase. În mersul mașinii și izbiturile purcelușului cu dulăpiorul, sticlele căzuseră pe jos. Ghiță a călcat cu copitele, poate a dat și cu râtul, cert este că unele au crăpat fiind din plastic și lichidul din ele s-a scurs în interiorul portbagajului și apoi din portbagaj, lăsând dâre în urma mașinii...Bănuim că doar a lins ceva din lichidul
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
treflă stau în rând cuminți, Așii de caro să-și facă jocul Doar o carte, cine-o știe, Înflorise ca o glastră Și-am tăcut, din mintea noastră Când zbura o farfurie Toate astea numai lunea Se-auzeau din zbor copite Când veneau din cosmos vite Și pășteau noaptea pășunea Referință Bibliografică: Numai lunea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul I, 20 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NUMAI LUNEA de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356438_a_357767]
-
aștepta rezonanța ei până la osul din urmă, aninat de crucea pe care spinii reinventează iubirea în pași de marș. uneori ajunge să răsune ca un tropăit banal pe treptele unui sanctuar al deznădejdii dar... ce ne-am face fără strigătul copitelor cailor lăsați să tușească prea des, scoțând pe nări esențele vieții pe un pumn de iarbă părăsit de primăveri? cum mai poți crede că sângele tău are aripi de corb? tu? te știu, de când lacrima dintâi a ființei mele, a
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
-ntregim ca țară și ca neam. În lupte vulturi și-n gând ne-nduplecați, Cu Decebal strămoș, mereu în șa, pe cai Cu Mircea, cu Ștefan și cu Mihai Nu știm ca să trăim îngenuncheați. Ne-apleacă unii, ne calcă sub copită Și revenim la statul drept cu greu, Mereu râvnit ai fost pământul meu, Cu soarta ta mereu pecetluită. Mereu a fost un Om din colb să te ridice Cu pieptul cât un munte, dușmanii neiertând, Acum căței te muscă, te
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > MĂRȚIȘOARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 435 din 10 martie 2012 Toate Articolele Autorului mă întorc prin filele unei cărți albastre, în copita unui cal de lemn în care, visurile se rotunjesc. luna plină îmi ascultă culorile inimii. în halou de cuvânt privesc, lupta incertelor principii, rostite de guri domoale sau aspre. filele-mi sunt veșmintele credințelor neasumate. oameni și glasuri de animale
MĂRŢIŞOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354788_a_356117]
-
din 22 martie 2014 Toate Articolele Autorului Wayuka păzește poteca de piatră când vântul tatăl dezbină adună fraza din mine își crește pui albi lupii cântă în clopot de lună se-aude se-aude jocul din tropot caii aruncă din copite țărâna copilul cu ochii de mamă Wayuka sabia mică îndoaie-n covrig apoi îl așază înmulțește armura mingea de foc o privește cântând fecioarele vieții împletesc în cunună spicele grâului copt în ajun clopote sună toaca răsună ecoul în coasă
JOC DE VÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354975_a_356304]
-
ista numai din vina mea e de-o încăpățânare bolnavă”, Cred că din asta i s-a tras și moartea: Niște cai s-au speriat de o vulpe turbată, care încerca să-i muște și galopau înebuniți, aruncând mereu cu copitele dindărăt, să lovească în animal. Costan se juca în mijlocul drumului, l-am strigat, l-am rugat, n-a vrut să fugă din calea cailor. După zece ani timp în care ai copilărit tu și surorile tale m-am temut să
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
a smuls părul din cap mamă-sa, de jale. Cu chiu cu vai, Ion a' lui Nică Ionașcu se apropia de stâna lui tată-său. Așezat pe brațul de paie din coșul căruței, stropit din cap până-n picioare de glodul copitelor celor care-l scuteau de mersul pe jos, mai plesnea cu biciul din când în când boul cel din brazdă, mai leneș decât celălalt, mai fâșcâia cu degetele-n gură ca să-i răspundă ecoul cel țâșnit din coastele de deal
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mâna mea! Tâlhar blestemat!..Tot de glonț o să mori și tu! Jandarm mă fac ... Jandarm! ... ”. Si-n graba lui zbuciumată, căzu de câteva ori, cât s-arate totuna cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467, Anul II, 11
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]