615 matches
-
învățat e întâi cine nu știe nimic, al doilea cine știe ceva și se miră el singur, al treilea, cel ce știind ceva nu se mai miră...” (N. Iorga, 260) Exprimarea relației de coordonare copulativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare copulativ\" În planul expresiei, relația de coordonare copulativă se realizează prin două mijloace principale: • joncțiune; prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): și, nici, iar, și cu, precum, și, nu numai... ci (dar) și, atât... cât și, cu, împreună cu; • juxtapunere; prin pauză între termenii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al doilea cine știe ceva și se miră el singur, al treilea, cel ce știind ceva nu se mai miră...” (N. Iorga, 260) Exprimarea relației de coordonare copulativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare copulativ\" În planul expresiei, relația de coordonare copulativă se realizează prin două mijloace principale: • joncțiune; prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): și, nici, iar, și cu, precum, și, nu numai... ci (dar) și, atât... cât și, cu, împreună cu; • juxtapunere; prin pauză între termenii relației. Cele două mijloace pot coexista în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însă, în legătură cu dezvoltarea planului semantic al funcției cu structură multiplă, conjuncția poate interveni în mai multe poziții: „...În ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri.” (M. Eminescu, P.L., 5) Exprimarea relației de coordonare copulativă numai prin unul din cele două mijloace nu este condiționată de numărul termenilor implicați. Se realizează prin juxtapunerea tuturor termenilor: „De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile?” (M. Eminescu, I, 137), „Hangiul a încuiat ușa, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiunii conjuncționale discontinue nu numai... ci și sunt inversați, conjuncția ci nu mai intervine: „Parcă te-ai teme și de altceva nu numai de moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial instrumental etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic multiplu. Când aceasta actualizează funcția de subiect, verbul-predicat se situează la plural; acordul în număr fixează natura de conjuncție coordonatoare copulativă a celor două elemente relaționale și prin ele natura relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic multiplu. Când aceasta actualizează funcția de subiect, verbul-predicat se situează la plural; acordul în număr fixează natura de conjuncție coordonatoare copulativă a celor două elemente relaționale și prin ele natura relației sintactice: „Eu cu Dumitru, însă, o duceam într-un cântec...” (I.Creangă,20) Pauza se constuituie în marcă numai dacă este întrebuințată concomitent, în aceleași poziții, cu adverbele și, nici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjuncție specifică: „Căci nimic în această cetate n-avea umbră, nici zidurile, nici copacii, nici oamenii.” (O. Paler, Galilei, 17), „Danțul, muzica, șșiț pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, 102) Relația de coordonare copulativătc "Rela]ia de coordonare copulativ\" - poate fi mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar fi murit în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar fi murit în vârstă de mai puțin de 60 de ani, fiind înmormântat la biserica Sf.IoncelMare.” (I.L.R., II, 170), prin construcție gerunzială se evită introducerea în relația de coordonare copulativă a încă unui termen propozițional (și ar fi fost înmormântat...); • construcții infinitivale: „Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate, ce dispare într-o companie veche spre a reapare în una nouă?...” (M. Eminescu, P.L., 65). - sau poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P.L., 62) • propoziții nondependente: „Crezi ori nu crezi ce ți se argumentează.” (M. Eminescu, P.L., 81), „Oare ochii ei o mint, / Sau aievea-i, adevăru-i?” (M. Eminescu, I, 103) • constituenți sintactici (propoziționali sau infrapropoziționali), purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice caracterizate prin dublă (multiplă) realizare: „Actorii cari au dat concursul lor în această piesă sunt în mare parte diletanți ori începători, încât nu s-ar fi cuvenit ca Dl. Milo să se înconjure cu ei.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în această piesă sunt în mare parte diletanți ori începători, încât nu s-ar fi cuvenit ca Dl. Milo să se înconjure cu ei.” (M.Eminescu, Despre cultură, 196) $diletanți/ începători: nume predicativ care realizează, succesiv, în complementaritate cu verbul copulativ sunt, funcția de predicat descriptiv$$, „Ș-apoi... cine știe de este mai bine A fi sau a nu fi...” (M. Eminescu, I, 38) $subiect$$ „Și în farmecul vieți-mi Nu știam că-i tot aceea De te razimi de o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și ferice .................................................. Acum secolii străbate, o minune luminoasă, Acum râde printre lacrimi, când o cântă pe Dridri.” (M. Eminescu, I, 32) • constituenți sintactici, cu structură infrapropozițională mai ales (simpli și dezvoltați, cel mai adesea), purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice caracterizate prin multiplicare: „Conștiința noastră este când izvor de diversitate pentru lumea realităților, când izvor de unitate.” (C. Noica, 23) $nume predicativ$$, „Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mâna gracilă și nervoasă ca să-și aranjeze când buclele care nu-i cădeau de altfel, când rochia care nu i se părea niciodată decentă.” (C. Petrescu, Procust, 332), dar poate antrena și mai mulți termeni, grupați sau nu prin coordonare copulativă: „... Privirea-i acum melancolică și visătoare, acum vie și tăioasă ca ascuțișul unui brici, ar fi alcătuit un model viu pentru o pânză, unde clasicismul să-și dea mâna cu decadența, Michelangelo, cu Botticelli...” (C. Hogaș, 305), „A tras de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Toată săptămâna este liniștit, dar sâmbăta îl cuprinde același dor de ducă.; • o variantă subiectivă, prin care se exprimă, de fapt, atitudinea subiectului vorbitor față de lumea interpretată lingvistic; relația de coordonare adversativă devine, de fapt, o alternativă subiectivată la coordonarea copulativă: Maria este săracă și frumoasă. Maria este săracă dar frumoasă. (viziune lirică, profund umană) Maria este frumoasă dar săracă. (viziune pragmatică, marcată de alienarea ființei). Termenii implicați în coordonarea adversativă pot fi: a. fraze: Încă de mic / Te cunoșteam pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e un cal mort, dar e, pentru un scriitor tânăr o pradă care nu cedează dacă nu știi de unde s-o apuci.” (M. Preda, Viața..., 74) c. componenți ai unor constituenți sintactici multipli, care actualizează, singuri sau împreună cu un verb copulativ, diferite funcții sintactice: „Catifeaua e agreabilă, decorativă dar indiferentă.” (G. Călinescu, U.P., 97) șnumepredicativț, „Au vorbit mult dar prea încet, astfel că nu i-am mai auzit ce spun.” (N.D.Cocea,256) șcircumstanțial modalț, „Locuia în două odăi într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Viața..., 259) șatributț, „... Am găsit copila teafără însă răsturnată cu albiuța de niște porci.” (I.Creangă,15) școmplement predicativț Coordonarea adversativă se dezvoltă de obicei între doi termeni. Când intervin mai mulți, aceștia sunt cel mai adesea grupați, prin coordonare copulativă, opozitivă sau disjunctivă, în raport cu compatibilitatea lor semantică: „Trist se scula din patul împărătesc - pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat - trist mergea în război...” (M. Eminescu, P.L., 3) Exprimarea relației de coordonare adversativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare adversativ\" Relația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
moartea-l paște, Căci toți se nasc spre a muri Și mor spre a se naște. Iar tu, Hyperion rămâi, Oriunde ai apune...” (M. Eminescu, I, 178) Observații: Când termenii nu sunt în antiteză, conjuncția exprimă o relație de coordonare copulativă: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii introduc în enunț mai ales componente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai puternic opoziția, primul termen coordonat fiind întotdeauna o parte de propoziție negativă.(...) Celelalte conjuncții enumerateșdar, însă, iarț au o valoare adversativă mai slabă; de aceea, ele exprimă uneori raporturi care se găsesc la limita dintre raportul adversativ și cel copulativ.” (vol.II, p. 224). În noua ediție a Gramaticii Academiei relația de coordonare realizată prin conjuncția ci , integrată tot la coordonarea adversativă, este definită ca un raport " de corectare". (vol.II, p. 23) În discutarea raportului adversativ, I. Iordan și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu mine., sau modelate subiectiv: El a lovit dar a și fost lovit., precum și categoria gramaticală a timpului: N-a venit încă dar va veni cu siguranță. În ansamblul relațiilor de coordonare, coordonarea adversativă se grupează cu relația de coordonare copulativă; coordonarea adversativă este o alternativă la coordonarea copulativă. Opțiunea pentru una din cele două variante este determinată subiectiv. Coordonarea opozitivă se grupează, în schimb, cu coordonarea disjunctivă; coordonarea opozitivă este expresia excluderii unuia dintre termenii situați doar într-o perspectivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar a și fost lovit., precum și categoria gramaticală a timpului: N-a venit încă dar va veni cu siguranță. În ansamblul relațiilor de coordonare, coordonarea adversativă se grupează cu relația de coordonare copulativă; coordonarea adversativă este o alternativă la coordonarea copulativă. Opțiunea pentru una din cele două variante este determinată subiectiv. Coordonarea opozitivă se grupează, în schimb, cu coordonarea disjunctivă; coordonarea opozitivă este expresia excluderii unuia dintre termenii situați doar într-o perspectivă opțională, în coordonarea disjunctivă. Când componentele logică și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G. Ibrăileanu, Scriitori, 12) Termenii implicați în coordonarea opozitivă pot fi: • propoziții: „Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri.” (M. Eminescu, I, 216) • contituenți sintactici, purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice, cu diferite dezvoltări: „Timpul implicat ca reprezentare, în folosirea unui verb oarecare, nu este o linie, ci o perspectivă.” (T. Vianu, 76) șnume predicativț, „Nu dumneavoastră ci eu s-ar putea să pier în acest război
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ci din carte, că ne ești așa departe.” (M. Eminescu, I, 149) șcircumstanțial instrumentalț Coordonarea opozitivă implică doi termeni principali. Când în enunț se cuprind mai multe unități lexico-gramaticale, acestea se grupează la un pol sau la altul prin intermediul coordonării copulative (cel mai frecvent) sau disjunctive: „După cum se vede, etimologismul nu este o întrebare alfabetică, ci ortografică și limbistică...” (T. Maiorescu, 285) Exprimarea relației de coordonare opozitivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare opozitiv\" Principala marcă a coordonării opozitive este conjuncția ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ph, y, qu etc. în scrierea noastră nu ne pare o controversă ci o greșală.” (T. Maiorescu, 227), „Și mi-am dat seama că exist. Vorbesc, deci exist.” (O. Paler, Viața..., 297) • constituenți sintactici, purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice, cu realizare infrapropozițională sau propozițională: „În fine, singurul act care a făcut o impresie senină, deci estetică, este al doilea, care începe printr-un banchet și sfârșește printr-un duel.” (M. Eminescu, Despre cultură..., 194) șatributț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indivizii în cauză să nu știe ce-i așteaptă și ca atare nu mai ți-e frică de ei.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 170) Uneori, între termenii implicați în relația de coordonare concluzivă, în locul pauzei se folosește conjuncția copulativă și; în aceste enunțuri, în care termenul secund este însoțit de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era, în adevăr, grozav: mare de felul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e frică de ei.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 170) Uneori, între termenii implicați în relația de coordonare concluzivă, în locul pauzei se folosește conjuncția copulativă și; în aceste enunțuri, în care termenul secund este însoțit de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era, în adevăr, grozav: mare de felul lui, nu se putuse îndeajuns adăposti sub umbra îngustă a chipiului și era, deci, roș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, 170) Uneori, între termenii implicați în relația de coordonare concluzivă, în locul pauzei se folosește conjuncția copulativă și; în aceste enunțuri, în care termenul secund este însoțit de două conjuncții, una copulativă și una concluzivă, coordonarea concluzivă este inclusă coordonării copulative, care rămâne cel mai adesea esențială: „Și nasul lui era, în adevăr, grozav: mare de felul lui, nu se putuse îndeajuns adăposti sub umbra îngustă a chipiului și era, deci, roș ca un ardei”. (C. Hogaș, 44). „Rezultatul final al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]