837 matches
-
frământau masele de oameni ai muncii. A pus un mare accent pe cântece patriotice, cântece despre muncă și pace, cântece despre frumusețile naturii patriei noastre. Personal a compus cântece pe 2 și 4 voci, apreciate de oamenii de cultură. Echipa corală a fost însoțită de fiecare dată de formația de dansuri instruită de frații Costache, Gheorghe și Vasile Jacotă care în 1948 a obținut locul II la Iași, pe întreaga Moldovă. A fost sărbătorit la Pomârla, la Broscăuți ca dirijor de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și greco-catolice (construirea de biserici prin muncă obștească, cu impozit aparte, în localități unde numărul de credincioși era minim) - toate astfel de măsuri țineau de această politică. Dar cercul discriminării culturale putea fi lărgit, de pildă, prin interzicerea unei formațiuni corale, prin retragerea permisului de practică a unei trupe de actori, prin dispariția unor relicve istorice maghiare și a inscripțiilor cu nume de străzi sau de firme în limba maghiară, respectiv prin știrbirea drepturilor lingvistice. Drept răspuns la aceste manifestări discriminatorii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
malul Nistrului, oraș cu o interesantă istorie, cu un pitoresc unic în geografia țării și cu un mediu social format dintr-o numeroasă intelectualitate - la Soroca fiind multe școli liceale și de învățământ profesional. La concursurile sportive și de ansambluri corale, formațiunile locale au obținut numeroase premii și diplome, nu numai la competițiile din țară ci și la concursurile de peste hotare. Se înscrie la Liceul Tehnic, singurul din țară cu astfel de profil și mai ales în perioada când peste
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
înscrie printre străluciții absolvenți ai Liceului de băieți din Bolgrad, un demn continuator al tradiției acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903) COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
timp, la un nivel necunoscut până atunci la noi. Pentru ansamblul acesta a scris - în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în afară de lucrări destinate serviciului religios (liturghii, concerte etc.ă - compoziții corale laice, reprezentând prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile. În afară de muzică corală religioasă și laică, creația sa cuprinde lucrări ocazionale ca, de pildă, monumentala piesă corală Cu tărie înainte, scrisă în 1885, cu prilejul jubileului de jumătate de veac al Academiei Mihăilene din Iași. În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, Gavriil Musicescu scrie Cântecul lui Ștefan cel Mare, reluat și amplificat, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
consilier muzical la Radiodifuziunea Română, secretar al Uniunii Compozitorilor - Filiala Iași. O viață întreagă închinată muzicii, închinată creației și progresului culturii muzicale românești. Talentat compozitor, profund atașat de țelurile culturii noastre naționale, Vasile Popovici s-a remarcat, prin creațiile sale corale, culegerile și armonizările de folclor, studiile de folclor etc, ca una din personalitățile muzicale românești, iar opera sa aduce un prețios aport progresului școlii naționale de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului. Cântecele patriotice și de masă - peste 100 la număr
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
păstra totuși aceeași atmosferă amorțită caracteristică Moldovei de Sus. Cu toate acestea, o ambianță culturală destul de bogată era menținută prin activitățile extrașcolare ale Liceului de băieți Ștefan cel Mare, dar și prin evenimentele organizate de societățile culturale din oraș43. Societatea corală Ciprian Porumbescu are meritul de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum cea din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu seriile de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muzică la același liceu, este autor de manuale de profil și al primei istorii a muzicii la români, lucrare prefațată de Nicolae Iorga, în care se redă, pe baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
manuale de profil și al primei istorii a muzicii la români, lucrare prefațată de Nicolae Iorga, în care se redă, pe baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune cercetării folclorului, istoriei și literaturii române. Opera
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2. Afia Apetroai (1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul școlilor primare din județul Baia și 15 caiete cu portrete ale cadrelor didactice. 5. Teodor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
va profita de ea, posibilitatea schimburilor este mai mare. Și reciproc, schimburile repetate de-a lungul unui timp tind să încurajeze dezvoltarea unei norme a reciprocității generalizate". Astfel, subliniază autorul, "rețelele angajamentului civic cum ar fi asociațiile între vecini, societățile corale, cooperativele, cluburile sportive, partidele de masă și altele asemenea (...) reprezintă interacțiuni orizontale intense. Ele constituie o formă esențială de capital social. Cu cât mai dense sunt aceste rețele într-o comunitate, cu atât mai probabil este ca cetățenii ei să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Specială și Casa de Cultură „M. Sadoveanu”, Pașcani; * rganizarea și coordonarea anuală de excursii cu scop de divertisment și pelerinaje cu scop spiritual; -coordonare de proiecte din cadrul programului Eco - Școala. * înființarea corului religios „ Lumină Sfântă”, cu care am susținut programe corale de colinde( de Sfintele Paști, de Crăciun) la diverse evenimente locale; participare împreună cu corul de elevi la trei ediții(2005,2006, 2009) ale Festivalului folcloric „ Al. Vasiliu-Tătăruși”; * coordonator SNAC organizând numeroase activități cu Școala Specială „Mihail Sadoveanu”, Pașcani; * lider la
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
aritmetică, limitate la cele patru operații (tabla înmulțirii era cunoscută încă din timpul lui Pitagora). În cadrul programei școlare, locul principal îl dețineau poeții Solon, Hesiod și Homer, deoarece aceștia puteau influența formarea morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale și instrumentale (lira, harpa sau flautul) dezvolta la tineri simțul autocontrolului, al moderației, al măsurii și al participării la viața colectivității, mai ales atunci când se produceau manifestări corale. ,,Dascălii - afirma Platon într-un dialog al său -, după ce i-au învățat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aceștia puteau influența formarea morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale și instrumentale (lira, harpa sau flautul) dezvolta la tineri simțul autocontrolului, al moderației, al măsurii și al participării la viața colectivității, mai ales atunci când se produceau manifestări corale. ,,Dascălii - afirma Platon într-un dialog al său -, după ce i-au învățat literele și sunt în stare să înțeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească în bănci poemele poeților buni și îi silesc să le învețe pe de rost, căci
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și hotărâm sărbătorirea de 100 de ani a revoluțiunii lui Horia de la 21 octombrie 1784. Un comitet compus din: Gheorghe Secășanu, delegat al Societății Carpații, C.C. Dobrescu, Droc Bănciulescu, A.P. Crainic, delegați ai aceleiași Societăți, C. Bărcănescu, delegat al Unirii corale, C. Ionescu, delegat al Societății comerciale Viitorul, P.I. Inotescu, delegat al Societății studenților în Medicină, Al. Lenș Filipescu, delegat al Societății Viitorul român, I.N. Iancovescu, delegat al Societății universitare Unirea, Em. A. Frunzescu, delegatul studenților în Medicină, Constantin Bacalbașa, delegatul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-i săși trimită lucrările la administrația Candelei, în reședința Arhiepiscopiei.” Deci, redactor primar responsabil al revistei Candela era în 1882, la înființare, dr. Vasiliu Mitrofanovie, profesor universitar la Facultatea teologică, redactor II pentru textul slavo-rus - Isidoriu Voroschievici, profesor de cântare corală; administrator și edituri Arcadiu Ciupercovici. Tipografia - W. Kerek Jarto, Cernăuți, strada Capitală. Fondatorul ei însă este Morariu Andrievici Silvestru, arhimandrit diecezan și vicar general, arhiepiscop al Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației, membru al Dietei din Bucovina și deputat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-au întrebat: găina face oul, sau oul face găina. Paulina Lucasievici-Alexandri fata unei bucătărese de la Tg.-Frumos. D. Scurei, profesor în C. Lung, a spus întăiul că Eminescu ar fi de origine albanez. Eminovici, Enacovici etc. Petrescu-Sadea, secretarul soc. corale Carmen. Pe unii îi chiamă Petrescu-Comnen1, ori Petrescu-Comărniceni; pe d-sa, însă, îl chiamă Petrescu-Sadea. De mult pentru un jidan omorât se plătea un curcan. Dacă cineva l-ar ucide pe [...]*, natural ar fi să nu plătească decât prețul unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va număra printre "stipendiștii" (elevi proveniți din clasa de jos) ce se situau pe aceeași treaptă cu fii de dregători. În această perioadă, deosebit de însușirile atestate pentru studii teoretice, el dovedește aptitudini remarcabile pentru muzică, făcând parte dintr-o formație corală de 20 de elevi care cântă pentru prima oară în limba română muzică europeană (Rossini) sub îndrumarea vestitului muzicolog și harpist Paulicec. După terminarea cu succes a studiilor de bază, în 1833, A. Fătu rămâne în colegiu încă un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din Fălticeni (în care tatăl său se mutase la 1843) lui Artur Gorovei, rudă a sa. În această casă va apare până în 1925 revista de folclor Șezătoarea. În orașul natal al scriitorului ia ființă, din inițiativa lui Leon Băncilă, societatea corală "Nicu Gane", al cărei președinte va fi mai târziu Mihail Sadoveanu (cf. Artur Gorovei, Folticenii, Fălticeni, 1938, pp. 214-215). 1912. Colaborare sporadică la Flacăra, condusă de C. Banu. Tradusă în germană de René Pop. Nuvela Comoara de pe Rarău apare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
al unui frate mort la șaisprezece ani, așa că avea față de mine sentimente mai curând paterne decât fraterne. Și-apoi, în toată perioada până la începerea războiului, cât eu am stat la Roman, el a lucrat la București ca dirijor de ansambluri corale, dirijor la teatre de revistă sau compozitor. În timpul războiului, după ce-a ieșit dintr-un lagăr de muncă forțată, a fost profesorul nostru de muzică la liceul improvizat. Abia după ce m-am stabilit și eu la București s-au cimentat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
preparator principal, disciplina Istoria muzicii, la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1952-1955). A fost profesor-colaborator la disciplinele Dirijat de cor, Ansamblu coral (1960-2000) la Conservatorul „George Enescu” din Iași. Cu ansamblul coral studențesc a pregătit și prezentat programe corale à capella și partituri vocal-simfonice (Odă Păcii de G.Fr. Händel, Requiem-ul de G. Fauré, Cantata Academica de B. Britten). La specialitatea Dirijat de cor s-au format o bună parte dintre dirijorii corurilor profesioniste și de amatori de astăzi
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Belgia, Olanda, Ungaria, Ucraina, Georgia, Spania, Republica Moldova. A fost dirijor colaborator la Festivalul de Operă de la Constanța (1980-1990), a dirijat, ca invitat, corurile profesioniste din București, Timișoara, Arad, Craiova și orchestrele simfonice din Iași (Filarmonica „Moldova”, Opera Română). Cu formația corală a Filarmonicii „Moldova” din Iași a realizat turnee și a concertat în toate centrele muzicale din țară și peste hotare: Italia (1981) și Polonia (1985). Prin îndrumarea atentă, distribuirea gradată și adecvată a rolurilor solistice a contribuit la formarea a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]