772 matches
-
Henri Meschonnic, " L'enjeu du langage dans la typographie ", în op. cît., p. 46), pour nous îl désigne le domaine de l'espace blanc, spécifique, par exemple, au style littéraire de Blaga. 1337 Le concept est emprunté d'Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 242. 1338 À ce titre, nous rappelons leș Caligrammes d'Appollinaire, qui șont des poèmes dont la mise en page suggère une image qui correspond au sujet du texte. Toutefois, îl arrive que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Soit le calligramme "Îl pleut" : leș vers tombent obliquement sur la page, comme des rayures de pluie. " 1343 V. Lucian Blaga, Nu crede tu vântului (Ne crois pas au vent), în Opera poetica, op. cît., p. 372. 1344 Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 151. " Leș vers constitués par un seul moț, assez fréquents chez Blaga, attirent l'attention du lecteur grace à leur isolement par un espace blanc abondant, qui contraste avec l'espace noir des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Au monastère), în Opera poetica, op. cît., p. 75-76. 1346 Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, op. cît., p. 51. C'est nous qui soulignons. 1347 Le terme appartient à Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 136. 1348 V. Idem, p. 123. 1349 Le découpage irrégulier n'est pas à confondre avec le " bloc typographique " dont parlait Meschonnic (V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 266), mais
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lumière du paradis), în Opera poetica, op. cît., p. 35. On y retrouve 3 exclamations qui expriment, dans une manière expressionniste, l'élan de vivre du moi lyrique. 1380 Nous rappelons, à ce titre, le poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde), în Opera poetica, op. cît., p. 19, qui contient une phrase très ample, disposée sur 15 vers. 1381 V., à titre d'exemple, des poèmes comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de sens acquis par le tiret dans leș poèmes de Blaga : " [...] semnul "-" indică sentimentul intens al semnificării că act creator, operația de generare a sensului, procesualitatea metaforizării fiind redata prin hiatul introdus în text de acest grafem. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 140. (" [...] le signe "-" indique le sentiment intense de la création de la signifiance, l'opération par laquelle est généré le sens, tandis que le processus de la métaphorisation est exprimé par l'hiatus introduit dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du point de vue linguistique, est hermétique, fermé, et ne peut pas être continué sur un plan extensif, mais seulement sur un plan intensif, par la participation à la tension de l'émotion artistique [...]. " Notre traduction.) 1389 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 140 : Ar fi abuziv să atribuim de fiecare dată semnului de pauză o functie semantica. În majoritatea cazurilor, acest grafem marchează doar schimbarea intonației, având o functie expresiva, nu creativă, iar utilizarea să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et non une fonction créative, tandis que son emploi est identique ou très proche de celui précisé par leș normes de grammaire. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 1390 C'est le cas du poème programmatique Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, qui contient deux tirets : le premier marque le changement de tonalité, tandis que le deuxième instaure un hiatus avânt leș deux derniers vers, qui constituent la confession finale du moi lyrique. V. Lucian Blaga, Eu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
minuni a lumii, qui contient deux tirets : le premier marque le changement de tonalité, tandis que le deuxième instaure un hiatus avânt leș deux derniers vers, qui constituent la confession finale du moi lyrique. V. Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, în Opera poetica, op. cît., p. 19. 1391 Leș constructions absolues du français șont équivalentes à l'élément prédicatif supplémentaire du roumain. V. aussi Eugenia Arjoca-Ieremia, " Bref parallèle entre certaines constructions absolues du français et l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du roumain. V. aussi Eugenia Arjoca-Ieremia, " Bref parallèle entre certaines constructions absolues du français et l'élément prédicatif supplémentaire du roumain ", consulté le 2 avril 2011, URL : http://aclif.org.ro/publications/PDF/154-172 Eugenia%20Arjoca-Ieremia.pdf. 1392 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 163. 1393 V. par exemple Lucian Blaga, Fum căzut, în Opera poetica, op. cît., p. 137 : " [...] vieții nu i-am rămas dator niciun gând/dar i-am rămas dator vieața toată. " Paul Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
édition princeps des Poèmes de la lumière on peut retrouver assez fréquemment des points de suspension. Pourtant, leur emploi a été supprimé par le poète dans leș recueils ultérieurs et dans l'édition Poezii (Poésies) de 1942. 1395 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 143 : " Emitem ipoteza că funcția să este în primul rând decorativă, legată de semntimentul spațiului ondulat. Nous émettons l'hypothèse que să fonction est, dans un premier temps, purement décorative, parce qu'elle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în primul rând decorativă, legată de semntimentul spațiului ondulat. Nous émettons l'hypothèse que să fonction est, dans un premier temps, purement décorative, parce qu'elle est liée au sentiment de l'espace ondulatoire. " Notre traduction.) 1396 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 143 : " Richard Dehmel [...], în notele de regie la dramă să Der Mitmensch (1895) subliniază diferența între două feluri de pauze în vorbire : punctele de suspensie = pauză scurtă, linioara = pauză lungă. Aceste grafeme au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
familier. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1398 Dans l'édition princeps des Poèmes de la lumière, leș noms qui commençaient par majuscule étaient plus nombreux que dans leș recueils ultérieurs ou dans l'édition de 1942. V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 145. 1399 V. http://www.linternaute.com/dictionnaire/fr/definition/rune/, consulté le 12 avril 2011. 1400 Alexandra Indrieș souligne la ressemblance en termes de sonorités entre " Luna " (" La Lune ", élément féminin par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
consulté le 12 avril 2011. 1400 Alexandra Indrieș souligne la ressemblance en termes de sonorités entre " Luna " (" La Lune ", élément féminin par excellence) et le nom propre " Lucian " pour expliquer cette préférence du poète pour la majuscule. V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 145-146 : " Luna reprezintă elementul feminin, e drept, dar totodată, să nu uităm, "L" este chiar inițială lui "Lucian". Codul general se îmbină cu cel personal : memoria culturală vine în atingere cu concretul subiectivității
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș figures de style, PUF, " Que sais-je? ", Paris, 1981, p. 57. 1405 En parlant du style de Blaga, nous désignons leș anaphores et leș parallélismes par le syntagme " vers en miroir ". 1406 V. l'Annexe 4. 1407 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 159: E vorba așa-zicând de false comparații, căci de fapt cele expuse în versurile introduse prin adverbul de comparație "că" sunt termenii proprii, sunt datele realității concrete figurate (designatele), transfigurate prin metaforă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le rappel phonique l'importance d'un moț dans le vers ou dans le poème ; elle a le plus souvent une fonction rythmique. " 1535 Alexandra Indrieș caractérise ces deux vers comme un cas particulier de " symétrie phonique ". V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 228. 1536 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 61 : l'assonance est définie comme " la répétition remarquable d'un même phonème vocalique. [...] En prosodie, îl s'agit d'une homophonie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Chante-moi encore ton dor [...]. " V. Lucian Blaga, Dorul (Dor) în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 41. 1545 Jean-Louis Courriol, " Présentation ", în Mihai Eminescu Poezii/Poésies, op. cît., p. 9. 1546 V. Lucian Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je ne foule pas la corolle de merveilles du monde), în L'étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., p. 21 : le syntagme " sfânt mister " est traduit par " mystère sacré ". 1547 Philippe Loubière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. Lucian Blaga, Semne, în Opera poetica, op. cît., p. 130. 1557 V. Lucian Blaga, Rune, în Opera poetica, op. cît., p. 179. Nous avons défini la rune dans la Section 1. 1. 2. du Chapitre V. 1558 Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 20. 1559 V. Idem, p. 92-93. 1560 V. Idem, p.111. 1561 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 74-75. 1562 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nous avons défini la rune dans la Section 1. 1. 2. du Chapitre V. 1558 Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 20. 1559 V. Idem, p. 92-93. 1560 V. Idem, p.111. 1561 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 74-75. 1562 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op.cit., p. 45-51. 1563 Philippe Loubière, Traduire " În marea trecere " de Lucian Blaga (1895-1961) ", op. cît., p. 61. 1564 Paul Miclău, " Avant-propos du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. 1558 Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 20. 1559 V. Idem, p. 92-93. 1560 V. Idem, p.111. 1561 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 74-75. 1562 V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op.cit., p. 45-51. 1563 Philippe Loubière, Traduire " În marea trecere " de Lucian Blaga (1895-1961) ", op. cît., p. 61. 1564 Paul Miclău, " Avant-propos du traducteur (La transposition de la poésie de Lucian Blaga en français) ", în Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prin care misterul este parțial relevat cu sprijinul rațiunii, al facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile În nenorocire sînt mai grave decît nenorocirea.” (P. Syrus) A face lucrul acesta Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un plus
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
si se întrevăd procedeele Noului Român francez. Încercările Siminei de a realiza un cuplu cu Grigore, ezitările, revenirile, indecizia anunță tentația psihologiei abisale, fascinația valorilor arhetipale. Vocația teoretică brutal exprimată și voluptatea discuției privind construcția romanesca fragmentează excesiv textul. Studiul Corola de minuni a lumii (1975), o „interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga”, exprimă un efort conceptual demn de toată atenția. Noosfera, primul capitol al cărții, se sprijină pe aceste propuneri: „Câmpul semantic, concept fundamental care ne va
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
sale, ajungându-se în unele cazuri la transformarea să din lexem în estem, deci într-un element nou, zămislit de poet și posedând valoare estetică.” În volumul Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga (1981), analizele din Corola de minuni a lumii sunt reluate, pornind de la statistică verbului. Alternative bacoviene (1984) și Polifonia persoanei (1986) deplasează interesul către antropologie și, nu în ultimul rând, catre sociologie. În primă, literatura bacoviană e descoperită prin trei modele: expresionist, simbolist, socialist
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
Locțiitorii, mediatorii ar merita încrederea. I. îi investește cu toata iubirea care a rămas neinvestită. Jurnalele (încă) inedite ale scriitoarei, aflate la Bibliotecă Centrală a Universității de Vest din Timișoara, sunt complementare acestei cărți. SCRIERI: Saltul în gol, Timișoara, 1973; Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Timișoara, 1975; Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, București, 1981; Alternative bacoviene, București, 1984; Două-trei minute, București, 1984; Polifonia persoanei, Timișoara, 1986; Cutia
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
București, 1984; Două-trei minute, București, 1984; Polifonia persoanei, Timișoara, 1986; Cutia de chibrituri, București, 1987; Un sertar întredeschis, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Saltul în gol”, O, 1973, 43; Laurențiu Ulici, Viața în proza, RL, 1973, 45; Livius Ciocârlie, „Corola de minuni a lumii”. Alexandra Indrieș - dificultăți învinse, Ț, 1976, 19; Ciobanu, Însemne, ÎI, 326-329; Adrian Dinu Rachieru, „Alternative bacoviene”, O, 1984, 36; Brândușa Armanca, Efecte geometrice, O, 1984, 48; Șerban Foarță, „Alternative bacoviene”, O, 1986, 49; Al. Călinescu, „Polifonia
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
într-o manieră tipic caragialiană. Alte lucrări, consacrate literaturii române din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au destinație didactică, prezentând cronologic orientări și autori. SCRIERI: Gib I. Mihăescu, București, 1984; Evoluția liricii lui Lucian Blaga, București, 1995; Corola de minuni a lumii. Lucian Blaga, universul liric, București, 2001; Literatura română în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (în colaborare cu Simona Iacob), București, 2002; Epoca marilor clasici: Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan
GHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287271_a_288600]