1,568 matches
-
având o rată scăzută de depolarizare (40/min. versus 70/min). Vascularizația arterială a nodulului atrioventricular provine din artera coronară dreaptă în momentul în care aceasta încrucișează posterior crux cordis. Artera care încrucișează crus cordis reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a nodulului provine din ramul anterior al arterei coronare stângi, trece prin peretele unei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
reprezintă segmentul terminal al arterei coronare drepte sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a nodulului provine din ramul anterior al arterei coronare stângi, trece prin peretele unei structuri vasculare de dimensiuni reduse în partea inferioară a septului interatrial, așa numita arteria anastomotica auricularis magna a lui Kugel. Triunghiul lui Koch este o structură asociată cu traiectul arterei în zona atrioventriculară, fiind limitat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
numita arteria anastomotica auricularis magna a lui Kugel. Triunghiul lui Koch este o structură asociată cu traiectul arterei în zona atrioventriculară, fiind limitat inferior de valva tricuspidă, superior de tendonul lui Todaro și posterior de o linie dusă între sinusul coronar și inelul tricuspidian. * Fasciculul atrioventricular Fasciculul atrioventricular are originea în porțiunea profundă a nodulului atrioventricular, penetrează trigonul fibros drept pentru a ajunge în porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a septului, nivel la care emite ramul fascicular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nodal. De regulăele formează fascicule (când sunt separate de țesutul muscular printr-o teacă conjunctivă), dar pot fi întâlnite și izolat (când se găsesc în continuitate cu celulele musculare). Epicardul este un țesut conjunctiv fibroelastic și adipos, vascularizat de către vasele coronare și inervat de către plexuri nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul conține fibre colagene
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de la nivelul arterelor pulmonare drept și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ce mortalitatea prin accidente ischemice cardiace constituie a doua cauză de moarte în statisticile internaționale. Trebuie precizat faptul că cele două artere principale ale inimii dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare au un traiect circumferențial, de unde și denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
miocardic. * Circulația arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că pentru un cord adult termenii corecți din punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că pentru un cord adult termenii corecți din punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior drept. Din punct de vedere morfologic și funcțional arterele coronare prezintă o porțiune infundibulară, lungă până la 0,5 cm, nivel la care apar frecvent plăcile de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior drept. Din punct de vedere morfologic și funcțional arterele coronare prezintă o porțiune infundibulară, lungă până la 0,5 cm, nivel la care apar frecvent plăcile de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterele coronare prezintă o porțiune infundibulară, lungă până la 0,5 cm, nivel la care apar frecvent plăcile de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției cardiace. Arterele coronare sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sunt plasate în șanțurile cordului, acoperite și protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri septale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri septale perforante profunde care se orientează spre porțiunea anterioară a septului interventricular. Primul ram este de obicei cel mai larg, are originea adiacent valvei pulmonare, și se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri septale perforante profunde care se orientează spre porțiunea anterioară a septului interventricular. Primul ram este de obicei cel mai larg, are originea adiacent valvei pulmonare, și se distribuie regiunii aflate la bifurcarea fasciculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite astfel datorită traiectului lor oblic spre flancul stâng și apexul cardiac, trecând paralel cu stratul superficial subiacent al mușchiului cardiac. Artera circumflexă stângă trece de la origine în sinusul coronar stâng și ajunge la fața posterioară a ventriculului stâng. În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
În traiectul său, artera dă unul sau mai multe ramuri diagonale spre porțiunea anterioară și anterolaterală stângă a ventriculului, ramul marginal stâng (arteria margo obtusa), mai largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
largă, și ramuri pentru fața posterioară a ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ventriculului stâng și a atriului stâng. Artera coronară circumflexă stângă poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]