855 matches
-
Kiss FM. Nu mai vreau să fiu adult. Când am Început să fim nevoiți să fim adulți? K xxx 14.57: Sediul potențialilor noștri clienți este decorat Într-un stil pe care-l identific imediat ca fiind „confortabil à la corporatiste“. Scaune tapițate cu un material cadrilat, mult lemn de tec și un amalgam de obiecte populare cumpărate la kilogram și agățate pe pereți. Decorațiuni care parcă-ți spun: suntem foarte serioși noi, cei de-aici, dar, hei, poți să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
la alegerile regionale în toate statele membre 464. Astfel, Hix identifică existența unor alianțe latente: între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe de altă parte, el a avansat ipoteza că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
săi, în beneficiul cărora operează, și pentru a opera mai eficient în cadrul comunității de afaceri, cooperativa trebuie să fie recunoscută ca o entitate cu caracter juridic. Una dintre formele legale sub care poate opera o cooperativă în SUA este cea corporatistă, formă de organizare care oferă o serie de avantaje. Având în vedere că nu există un Statut Corporatist la nivel Federal, fiecare cooperativă trebuie să aleagă cea mai potrivită lege dintr-un anumit stat ( fiecare stat are o astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Angelo Mitchievici Debutul regizoral al lui Tony Gilroy nu prezintă surprize, iar povestea este cunoscută din alte atîtea filme privitoare la politica corporatistă și eroul care se împotrivește sistemului, care rupe rîndurile sau este expulzat ca un un corp străin în momentul în care încetează să mai servească intereselor corporatiste. Fost procuror provenind dintr-o familie modestă, Michael Clayton (George Clooney) reprezintă sistemul
Avocatul diavolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8712_a_10037]
-
prezintă surprize, iar povestea este cunoscută din alte atîtea filme privitoare la politica corporatistă și eroul care se împotrivește sistemului, care rupe rîndurile sau este expulzat ca un un corp străin în momentul în care încetează să mai servească intereselor corporatiste. Fost procuror provenind dintr-o familie modestă, Michael Clayton (George Clooney) reprezintă sistemul, Corporația "Kenner, Bach & Ledeen" în ceea ce are el mai respingător, mai nebulos, el se ocupă de spălarea rufelor murdare avînd grijă ca tărășeniile să rămînă în familie
Avocatul diavolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8712_a_10037]
-
ofere o perspectivă strategică asupra administrării afacerilor, Corporate University reprezintă o resursă educațională atât pentru angajații companiilor ce operează pe piața românească, cât și pentru clienții, partenerii, furnizorii sau distribuitorii acestora. Corporate University constituie o sursă educațională destinată promovării culturii corporatiste a secolului XXI atât prin dezvoltarea abilităților profesionale, cât și a celor interpersonale ale tuturor celor implicați în procesul de administrare a afacerii. „Misiunea noastră este de a facilita comunicarea între branduri și audiențele lor. În acest sens, am dezvoltat
Agenda2005-49-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284442_a_285771]
-
lucrării lui Dahl, Democracy and its Critics (1989) nu conține nici o trimitere la acest concept. Regimurile nedemocratice pot avea instituții ale societății civile atît timp cît nu amenință puterea. Regimurile nedemocratice interbelice din Europa de Sud și Centrală încurajau instituțiile corporatiste pentru a menține ordinea și controlul asupra economiei. Interesele de afaceri cooperau în schimbul privilegiilor de monopol sau de cartel, iar sindicatele erau "responsabilizate" să administreze schemele de asigurări sociale, obligatorii în virtutea legii (cf. Roth, 1963; Schmitter, 1974). În regimurile comuniste
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
însumi am fost zguduit lăuntric în trecerea printr-o experiență socială dramatică. Se înțelege de la sine că, în ciuda tuturor influențelor pe care le-am absorbit de la aceste persoane, responsabilitatea intelectuală și morală pentru cele scrise în această carte nu este corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adaugă Suplimentul 1 mai 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdă 157 7.1. Balanța de plăți 157 7.2. Resursele umane 165 7.3. Mediul concurențial și firmele locale 168 7.4. Impactul corporațiilor în România: o scurtă analiză 173 Capitolul 8. Etica și responsabilitatea socială corporatistă 181 Bibliografie 189 Cuvânt introductivtc "Cuvânt introductiv" Această carte reia o temă apropiată preocupărilor mele academice, aceea a corporațiilor transnaționale, dezvoltând pe noi coordonate teza de doctorat publicată în 2001 (Corporațiile transnaționale și economiile naționale, IRLI, București). Cartea se adresează
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
contradicția dintre eficiență și egalitate), creativitatea (economia bazată pe cunoaștere este deocamdată apanajul câtorva economii), ajustarea la risc (globalizarea induce și volatilitate și nesiguranță), respectarea drepturilor omului și protecția mediului (ultimele două fiind strâns legate de noțiunea de responsabilitate socială corporatistă, pe care o vom analiza mai târziu). Held și McGrew (2003) ordonează principalele tabere în retorica globalizării și în special în relația dintre globalizare și statele naționale: - hiperglobaliștii, care susțin disiparea puterilor statelor naționale în favoarea unei piețe libere globale și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Egelhoff, 1983). Integrarea filialei în sistemul intern al corporației este, în primul rând, o chestiune de existență a tranzacțiilor între filială și restul corporației. Se consideră că aceste tranzacții pot lua, în linii generale, forma a trei tipuri de fluxuri corporatiste, și anume: fluxuri de capital, fluxuri de producție și fluxuri de cunoștințe. Fluxul de cunoștințe include transferul tehnologic, rezultat al activității de cercetare-dezvoltare. Filiala CTN nu trebuie privită doar ca importator de tehnologie, beneficiar al transferului tehnologic venit de la compania-mamă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ieșiri mari de capital). Aceste filiale, des întâlnite în țările dezvoltate, sunt expresia celui mai înalt grad de integrare în sistemul corporației. Gradul de integrare a filialei în sistemul intern al corporației este rezultatul integrării pe toate cele trei fluxuri corporatiste: capital, producție, cunoștințe. Putem cuantifica aceste niveluri de integrare, formulând însă din start o condiție fundamentală: presupunem că toate fluxurile sunt egale; nu egale ca mărime fizică, întrucât ele nu sunt comparabile în această privință, ci egale ca importanță în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
va avea astfel un grad de integrare, determinat numeric, atașat fiecărui flux. Suma acestor numere (în tabelul 3.1, câte un număr pentru fiecare coloană) reprezintă gradul agregat de integrare a filialei în sistemul corporatist. Tabelul 3.1 - Matricea integrare corporatistă - fluxuri corporatiste 3.2. Managementul corporației: dilema global - localtc "3.2. Managementul corporației\: dilema global - local" Dilema global - local, spuneam, stă în centrul relației dintre corporația-mamă și filialele sale în străinătate. Pe de o parte, soluția integrării globale înseamnă derularea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
astfel un grad de integrare, determinat numeric, atașat fiecărui flux. Suma acestor numere (în tabelul 3.1, câte un număr pentru fiecare coloană) reprezintă gradul agregat de integrare a filialei în sistemul corporatist. Tabelul 3.1 - Matricea integrare corporatistă - fluxuri corporatiste 3.2. Managementul corporației: dilema global - localtc "3.2. Managementul corporației\: dilema global - local" Dilema global - local, spuneam, stă în centrul relației dintre corporația-mamă și filialele sale în străinătate. Pe de o parte, soluția integrării globale înseamnă derularea afacerii similar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
aspecte care țin de configurația structurală a transnaționalelor și de interacțiunea lor cu mediul în care operează, pe axa centru - periferie și în cadrul dilemei global - local. Tabelul 3.2 - Structura corporațiilor transnaționale Sursa: adaptat de autor din surse multiple • Cultura corporatistă (sau cultura organizațională) este setul de norme, valori și credințe împărtășit de membrii unei organizații. Cultura corporatistă este întotdeauna pusă în contextul altor trei tipologii culturale. Cultura națională este cultura dominantă între granițele unei țări și include credințele religioase, educația
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pe axa centru - periferie și în cadrul dilemei global - local. Tabelul 3.2 - Structura corporațiilor transnaționale Sursa: adaptat de autor din surse multiple • Cultura corporatistă (sau cultura organizațională) este setul de norme, valori și credințe împărtășit de membrii unei organizații. Cultura corporatistă este întotdeauna pusă în contextul altor trei tipologii culturale. Cultura națională este cultura dominantă între granițele unei țări și include credințele religioase, educația, familia, sistemul politic, sistemul juridic și sistemul economic. Din perspectiva unei corporații, aceasta interacționează atât cu cultura
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acesteia o numesc subcultură), dar, spre exemplu, o corporație suedeză nu reproduce valorile statului suedez al bunăstării. Ca urmare, fie că ne referim la cultura țării de origine sau la cea a țării-gazdă, apare un fenomen de adaptare între cultura corporatistă și cultura națională, fenomen denumit „aculturație dublu stratificată”3. Problemele de adaptare culturală explică rata scăzută de succes a joint-venturelor și faptul că longevitatea achizițiilor și a întreprinderilor mixte este statistic mai scăzută decât aceea a investițiilor pe teren gol
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cultura națională, fenomen denumit „aculturație dublu stratificată”3. Problemele de adaptare culturală explică rata scăzută de succes a joint-venturelor și faptul că longevitatea achizițiilor și a întreprinderilor mixte este statistic mai scăzută decât aceea a investițiilor pe teren gol. Cultura corporatistă trebuie să se adapteze și la cultura de afaceri, care este puternic influențată de cultura națională și care se referă la înțelegerea „modului de a face afaceri”. Ce este valabil în Germania se situează, poate, în afara cutumelor în Japonia - și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cutumelor în Japonia - și știm încă din Antichitate că atunci când ești în Roma trebuie să te comporți precum romanii. Există, de asemenea, o cultură ocupațională (de exemplu, o cultură a bancherilor sau una a consultanților) care trebuie încadrată în cultura corporatistă specifică fiecărei ocupații. În ultimul timp, în unele domenii se constată o abandonare a modelului „celei mai bune practici” ca tip de cultură ocupațională, pentru că era o cultură transmisă prin instrumente soft și o trecere înspre coduri de conduită, ca
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
parte din categoria activelor intangibile. Activele relaționale au o serie de caracteristici care le particularizează (Dunning, 2003 d): - sunt formate dintr-un mix de valori și atribute; - sunt generate intern, dar pot fi accesate extern; - sunt puternic contextuale (în funcție de cultura corporatistă și de cultura națională); - nu se epuizează atunci când sunt folosite (spre deosebire de toate celelalte tipuri de active); - nu pot fi deținute (proprietatea cuiva), ci doar controlate și influențate; - se bazează pe conceptul de valori comune (împărtășite), deci sunt valorificabile doar într-
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
financiare) - fie în sistem intrafirmă, fie din surse externe - și să realizeze transferul tehnologic; iar tehnologia, la rândul ei, a generat creșterea profiturilor de operare. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Etica și responsabilitatea socială corporatisttc "Etica [i responsabilitatea social\ corporatist\" Scandalurile corporatiste din SUA de la începutul acestui secol (Arthur Andersen, Enron, WorldCom) au pus în evidență importanța aspectelor legate de etica afacerilor. Până unde pot merge ascunderea adevărului, profiturile obținute prin valorificarea unor informații din interior, ingineriile contabile? Unde se termină goana
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
informații din interior, ingineriile contabile? Unde se termină goana după profit cu orice preț și unde începe - sau unde ar trebui să înceapă - responsabilitatea socială a corporației? Desigur, aceasta înseamnă un pas în plus de la viziunea clasică a responsabilității sociale corporatiste; exprimată de Friedman, această viziune susținea că singura responsabilitate socială a corporației era aceea de a realiza profit, pentru că aceasta era funcția ei socială și pentru că altfel ar fi dezavantajată față de competitorii care, la rândul lor, urmăresc maximizarea profitului. Dar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
momentul premergător investiției. O corporație care încalcă acest contract informal cu societatea riscă nu numai să-și creeze o imagine proastă, dar și să se expună măsurilor punitive formale ale statului-gazdă, în calitatea acestuia de reprezentant al societății. Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă obligația corporației de a-și conduce afacerile în așa fel încât să nu lezeze bunăstarea comunității locale (Holt, Wigginton, 2002). Saee (2005) exprimă obiectivele pe care ar trebui să le aibă corporația, din perspectiva socio-economică asupra responsabilității sociale corporatiste
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporatistă reprezintă obligația corporației de a-și conduce afacerile în așa fel încât să nu lezeze bunăstarea comunității locale (Holt, Wigginton, 2002). Saee (2005) exprimă obiectivele pe care ar trebui să le aibă corporația, din perspectiva socio-economică asupra responsabilității sociale corporatiste: • să maximizeze profitul pe termen lung, nu pe termen scurt; • să fie mai mult decât un agent economic; • să considere comunitatea locală drept o parte interesată, dând înapoi societății, prin diverse acțiuni, o parte din beneficiile operațiunilor sale; • să aibă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]