498 matches
-
social și să explodeze în afară, distrugînd astfel tot ce se află în jur, în loc să ducă la autodistrugere. Or, România - „pacientul” nostru - se află de ani buni într-o astfel de stare de anomie. Nu doar un comunist sau un corupt, nu numai o lege sau alta, nu unul sau altul dintre sacrificiile punctuale adunate în timp au adus-o în această stare, ci sentimentul cumulat din toate acestea că societatea însăși se năruie și că nimeni nu mai poate avea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
toate acestea că societatea însăși se năruie și că nimeni nu mai poate avea încredere în nimeni. Fără repere sociale comune și legitime, cînd, de la regulile de circulație la cele ale bunului-simț, totul se încalcă, cînd o lege condamnă niște corupți și îi apără pe alții, cînd puterea își legitimează bunul său plac, lumea se împarte inevitabil în prădători și prădați. Iar aceștia din urmă constituie o majoritate care trăiește cu angoasa zilei de mîine. Sondajele o spun de mult : sîntem
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
elita personalului său. Eu cu ăștia de la PDLSDR nu discut, dom'le! Nu discutăm! Nici morți nu discutăm! Să cadă podul, eu unul nu-i ajut! Exact! Să se ducă naibii podul! Îi suim și pe ei, poate scăpăm de corupți. În crîșmă intră primarul comunei, jovial, bine dispus și chiar ciupit puțin. 'Trăiți, dom' primar, sar toți cei prezenți în poziție de drepți. Salut, fraților. Am o veste bună. Ce veste, dom' primar? Am primit două camioane cu ajutoare. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fi atotputernic? Cum poate ea spera să iasă tot timpul cu bine din războaiele pe care va trebui să le ducă? Cum va putea preveni acele conjuncturi periculoase pentru libertatea ei, momentele critice și decisive, hazardul care-i favorizează pe corupți și pe îndrăzneți? Dacă trupele sînt comandate de conducători lași și timizi, ea va deveni prada dușmanilor ei; dacă armata e condusă de bărbați viteji și îndrăzneți, aceștia vor fi periculoși pe timp de pace, după ce au servit în război
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chestia aia cu femeia misterioasă? Mi-am pierdut o grămadă de vreme cu ea, rîde el și clatină din cap uitîndu-se la mine ușor stînjenit. L-am auzit pe Bob Hurley cum Îți zicea odată În bar: cu toții sînt niște corupți de rahat. Știi, am crezut că fata asta Jackie Trent era implicată și că o punea cu majoritatea tipilor care lucrează la cazul ăsta pentru a-i face să mușamalizeze lucrurile. Mi-a luat un secol să caut o Jackie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
valorilor. La ce ne pricepem mai bine decît la "revizuiri"? După eveniment '89, am citit/auzit că Goga e lichea și Călinescu tinichea, Nae Ionescu un plagiator, Noica "o structură stalinistă", Sadoveanu un criminal, Eugen Barbu un ticălos, Preda un corupt, Sorescu un oportunist. Și-s numai cîteva dintre "pierderile colaterale" ale revizuirilor. Ce Sfîntu Petrache Țuțea! Buzura? E nepotul lui Gogu Rădulescu, nu știați? Dacă mai apuc, o să scriu o carte cu titlul ăsta: Războiul scriitorului român contra scriitorului român
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
firele caracatiței și șpaga continuă încă. Ne rezumăm la sterpe dezbateri zgomotoase dintre opoziție și putere și cam atât... Vedeavom oare vârfurile corupției la pușcărie? Mă tem că nu, că se va găsi o plevușcă drept țap ispășitor, în timp ce marii corupți - vârful piramidei sociale și politice - rămân nederanjați, nedovediți. Înclin să dau dreptate dlui General Crețu Gheorghe, care în documentatul său studiu privind „Riscuri la adresa securității naționale” afirmă următoarele: „Corupția - un adevărat cancer al vieții economico-sociale și politice, care lezează ființa
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru el însuși, reluat fără încetare, acest joc, scrie doctorul Forel, nu produce decât "o excitație artificială" a simțurilor, care creează haos, moleșește, slăbește. El constituie un simptom al degenerescenței, dă naștere unei societăți "de neputincioși, de dereglați și de corupți de toate soiurile", unor "creaturi de ambele sexe incapabile de o acțiune viguroasă și utilă". După părerea altor moraliști, atunci când nu slăbește simțurile și simțămintele, când nu ucide printr-o moarte blândă, flirtul exacerbează pasiunile. El acutizează conflictele și dezlănțuie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
n-a avut nicio urmare; așa cum se anticipase, în temniță atmosfera se schimbase radical iar scrierea lui Tommaso n-a trecut nici măcar dincolo de zidurile celulei. Cardinalul a creat în oraș un climat de teroare și severitate care închiseseră gura multor corupți și băgase frica în traficanții care până atunci mișunau în temniță și în jurul zidurilor ei, acum păzite de gărzi înarmate zi și noapte. Adio frumoaselor timpuri de libertate, când vizitatori de toată mâna puteau să intre liberi și să iasă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
6, 17); erau supuși capilor Bisericii prin ascultare și disciplină edificatoare, fiind lăudați și în celelalte comunități (Rom 16, 19); aveau un înalt simț al datoriei și o deplină conștiinciozitate față de obligațiile asumate prin botez, detașându-se de ceilalți romani corupți în totalitate (cf. Rom 6, 13-23). Sfântul Paul se angajează să modeleze credința și virtuțile romanilor și insistă asupra unor probleme morale, care interesau îndeosebi această creștinătate. Apostolul i-a îndemnat să aibă compasiune față de cei săraci și să nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și executanții întotdeauna subordonați și dependenți, financiar sau politic, de șefii care le solicită serviciile. Liderii recunosc și admit necesitatea supravegherii pentru buna exercitare a prerogativelor lor, dar lasă acțiunea propriu-zisă de supraveghere în seama agenților de rând, ușor de corupt și de folosit în activități degradante, de care conducătorii de orice fel vor să profite, însă fără să-și murdărească mâinile. Actul supravegherii se execută în doi: pe de o parte, beneficiarul - care are nevoie de informații și dispune de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Deleuze, p. 240). Este un prim model de funcționare socială, iar Tartuffe nu face decât să îi confirme pertinența. Într-o asemenea societate, Puterea nu se lasă amăgită de un delator, abil, desigur, dar despre care știe cât e de corupt, de compromis, căci regele și instanțele statului monarhic supraveghează societatea „fără întrerupere și fără omisiuni” (Foucault, p. 210). Această ubicuitate îi conferă puterii laice virtuțile Puterii Divine, înfățișată aici „ca o privire fără chip care transformă întregul corp social într-
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de favorită a domnitorului, este un personaj de excepție, care se pliază stării de compromis pentru a putea îmblânzi măcar în parte soarta ingrată a celor dintre care se ridicase. Duplicitatea devine arma de apărare cea mai eficace împotriva marilor corupți. Aparenta acceptare a situației este, la acest personaj, similară cu cea a lui Vlaicu din piesa lui Al. Davila, care trebuie să câștige timp pentru ceea ce și-a propus, după cum relația cu bătrânul domnitor, hulită de toată lumea, aduce aminte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
creierul nu îi prea poate forma o reprezentare mintală a unei funcții memomorfe sau homomorfe așa încât scena nu are nici o șansă să rămână după lectură și nu se poate transforma în afirmație. De aceea noi credem sistematic că deputații sunt corupți: fraze precum „Deputatul Z are relații cu mafia?” sunt ușor de înțeles. Creierul își face reprezentări mintale cu o ușurință uimitoare și cum ziarele nu își dau întotdeauna silința să insiste asupra anchetei care arată că deputatul este nevinovat rămânem
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Poate : să ne gândim la fervoarea luptei anticorupție a începutului de mileniu III pe aceste plaiuri - cât din ea este dorință de dreptate și cât ură pură față de cel care are și, prin urmare, trebuie deposedat și închis ? În ce măsură marii corupți, indiferent de vinovăția lor, de cele mai multe ori reală, sunt priviți înaintea oricărui act de justiție ca burjui și chiaburi ai vremurilor noastre ? Neplăcute întrebări, și mai neplăcute răspunsuri. Chiar și pentru posteritatea unor cineaști ca Jean Georgescu și Victor Iliu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îmbogățiți peste noapte, făcând din tema corupției generalizate pivotul unui discurs deopotrivă popular și populist. Nu doar săracii României, ci și elitele prospere ale Occidentului au îmbrățișat acest discurs, care omite sistematic să implice și pe corupători, nu doar pe corupți, în elanul justițiar pe care se bazează monitorizarea României sau a Bulgariei. E evident, corupția este o problemă în România, și anume una pe care românii înșiși trebuie să o rezolve cu fermitate, fie că e vorba de marea corupție
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu este doar un act izolat ci un proces care tinde să crească, contagiind sau, încă mai rău, degradând și deformând întregul sistem. 2. A doua caracteristică e constituită din faptul că în corupție se realizează o legătură stabilă între corupt și cel ce corupe. Ocazia relației între cei doi sau mai mulți protagoniști ai corupției nu pare să fie nicidecum o întâmplare încheiată în sine însăși. Ea manifestă în sine încă o dată tendința irezistibilă de a se repeta, și încă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
prim aspect sistemic (pe care el îl numește status, adică o condiție ce tinde să se stabilizeze), Papa Francisc îl pune în lumină și îl aprofundează, când afirmă că imanența traduce, în sens antropologic, caracterul stabilității corupției, întrucât „în cel corupt există o autosuficiență de bază”, un fel de a fi autosuficient ce îl conduce la auto-absolutizare. Cel corupt tinde să devină sistem și își creează sistemul său de viață din care este exclusă, în mod progresiv, orice referință la ceva
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Francisc îl pune în lumină și îl aprofundează, când afirmă că imanența traduce, în sens antropologic, caracterul stabilității corupției, întrucât „în cel corupt există o autosuficiență de bază”, un fel de a fi autosuficient ce îl conduce la auto-absolutizare. Cel corupt tinde să devină sistem și își creează sistemul său de viață din care este exclusă, în mod progresiv, orice referință la ceva care îl transcende: un ideal, Dumnezeu, istoria, natura, valori înalte chiar și numai din punct de vedere uman
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
îndreptând de fiecare dată mai mult năzuințele inimii spre orizonturi tot mai aproape de imanența sa, de egoismul său”. Tocmai asupra acestui aspect al imanenței omului corupt întâlnim prima distincție între păcat și corupție, ceea ce conduce la imposibilitatea iertării pentru cel corupt. Bergoglio precizează: „Nu trebuie să confundăm păcatul cu corupția. Păcatul, mai ales dacă este repetat, conduce la corupție, nu însă cantitativ (atâtea păcate fac un corupt), ci mai ales calitativ”, unde elementul calitativ apare în momentul în care corupția devine
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
întâlnim prima distincție între păcat și corupție, ceea ce conduce la imposibilitatea iertării pentru cel corupt. Bergoglio precizează: „Nu trebuie să confundăm păcatul cu corupția. Păcatul, mai ales dacă este repetat, conduce la corupție, nu însă cantitativ (atâtea păcate fac un corupt), ci mai ales calitativ”, unde elementul calitativ apare în momentul în care corupția devine obișnuință consolidată și continuată. Vom regăsi îndată centralitatea acestei considerații. 2. Comodificarea În al doilea rând, elementul pe care l-am observat ca stabilitate a relației
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
calitativ”, unde elementul calitativ apare în momentul în care corupția devine obișnuință consolidată și continuată. Vom regăsi îndată centralitatea acestei considerații. 2. Comodificarea În al doilea rând, elementul pe care l-am observat ca stabilitate a relației dintre corupător și corupt face în așa fel încât corupția să manifeste unul din punctele sale cele mai înalte de degenerare antropologică: transformă persoana în marfă. De fapt „strada corupției” mută profund calitatea ființei umane: persoanele corupte „încetează să mai fie persoane și devin
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
sale cele mai înalte de degenerare antropologică: transformă persoana în marfă. De fapt „strada corupției” mută profund calitatea ființei umane: persoanele corupte „încetează să mai fie persoane și devin marfă... vânduți, precum regele Ahab care s-a vândut, iar cel corupt știe bine aceasta, doar că el crede că se vinde pentru a avea mai mulți bani, mai multă putere”, dar în realitate, amintește Papa Francisc, „se vinde pentru a comite răul, pentru a ucide”. De fapt, „cel corupt, când intră
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
iar cel corupt știe bine aceasta, doar că el crede că se vinde pentru a avea mai mulți bani, mai multă putere”, dar în realitate, amintește Papa Francisc, „se vinde pentru a comite răul, pentru a ucide”. De fapt, „cel corupt, când intră pe această cale a corupției, azi face un lucru, mâine un altul. Ia viața, uzurpă și se vinde în continuu”. În practică, explică el, „e ca și cum ar înceta să mai fie persoană și ar deveni o marfă”. Dimpotrivă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
intră pe această cale a corupției, azi face un lucru, mâine un altul. Ia viața, uzurpă și se vinde în continuu”. În practică, explică el, „e ca și cum ar înceta să mai fie persoană și ar deveni o marfă”. Dimpotrivă, cel corupt „este chiar o marfă! Cumpără și vinde: „«Acest om, da, costă mult: tu îl poți cumpăra și îl poți vinde după aceea!» Aceasta e definiția. E o marfă!”. În literatura filosofică și sociologică contemporană, termenul „comodificare” indică transformarea în mărfuri
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]