536 matches
-
panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune specii observate sunt: "Helix pomatia" (melc de livadă), "Aranea diadema" (păianjen cu cruce), "Gryllotalpa gryllotalpa" (coropișniță), "Decticus verrucivorus" (cosaș), "Formica rufa" (furnică), "Apis mellifera" (albină), "Libellula depressa" (libelulă), "Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca domestica" (musca de casă). Fauna de vertebrate mici este foarte săracă, fiind reprezentată
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția totală pe fiecare cultură, se achită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția totală pe fiecare cultură, se achită cu prioritate obligațiile contractuale față de stat, apoi plata la SMA
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
făcut obiectul unor dosare penale, mai ales în perioada 1980 - 1989. Această metodă de organizare a muncii,în echipă și subechipă, a disparut odată cu apariția combinelor de cereale autopropulsate produse la "Semănătoarea " București. Apariția combinelor autopropulsate a dus la dispariția cosașilor, a secerătorilor și legătorilor. De asemenea s-a înlăturat transportul din câmp a clăilor de grâu și au dispărut din peisajul sătesc " Ariile "- adica locurile de treierat cu Batoza { și de colectare a cotelor }. După apariția combinelor s-a trecut
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ale diverselor pesonalități ale timpului și autoportrete. Participă activ la înființarea "Sindicatului Artiștilor plastici din România" în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția "Cosași odihnindu-se", una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu își dezvăluie vigoarea sa plastică. Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941, între elevii săi numărându-se Abodi
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat în picturile "Pribeagul", "Pâinea noastră de toate zilele", "Propagandistul". A avut pe simeze și tablouri cu scene din munca rurală, a câmpului, cum au fost "Culesul porumbului, Întoarcerea la câmp, Întoarcerea cosașilor". În acest an a expus și lucrarea din ciclul 1907 intitulată "Historia". A mai expus o serie de tipologii umane din Iași, scene de familie, peisaje de la mănăstirea Agapia, peisaje cu nomazi precum și multe, multe flori. Expoziția din 1914 s-
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Ițic cămătarul". Apar din nou tipologii umane ca "Moș Grigore" și "Baba Frăsina", priveliști de pe râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi moarte" cu pepeni, mere, un crap, cireșe și multe flori. A făcut și un autoportret executat cu pete de culoare circulare, în rotocoale. În anul 1931, el a declarat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
culorii, ci pentru proiectarea vibrației și a atitudinilor umane; în faza a doua a carierei sale putându-se observa o predominanță a coloritului discret. Picturi importante, care definesc opera lui Băncilă sunt: "Secerișul (1927), , , Întoarcerea de la câmp, Culesul porumbului, , Întoarcerea cosașilor, La ghilit pânza, Cu rufele, Femei cu sapa". În perioada studiilor pe care Octav Băncilă le-a făcut la München, acesta a văzut prin muzeele capitalei Bavariei rabinii pictați de Rembrandt și alte compoziții cu aceeași tematică, pictate de către alți
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași ("Bradyporus montandoni") și călugărița ("Mantis religiosa"). Dintre Coleoptere amintim scarabeii ("Scarabarus affinis") care-și depun ouăle în sfere mici de bălegar, iar ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite. Batracienii sunt reprezentați prin broasca râioasă
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
pregătirea sau cultivarea solului Pluguri și discuri de grapă Grape, excluzând discuri de grapă, scarificatori, cultivatori, sape Semănători, mașini de plantat și răsădit Împrăștietori de bălegar și distribuitori fertilizatori Mașini agricole și silvice n.e.c.; tăvălugi de pajiști sau terenuri sportive Cosași pentru pajiști, parcuri sau terenuri sportive Cosași pentru pajiști, parcuri sau terenuri sportive 43949 469c 46930 449a 44923 8861 88620.9d 88620.9e 441a 44140 441b 44150.1 44150.2 44150.3 44150.4 441c 44110.1 44110.2 44110
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de grapă Grape, excluzând discuri de grapă, scarificatori, cultivatori, sape Semănători, mașini de plantat și răsădit Împrăștietori de bălegar și distribuitori fertilizatori Mașini agricole și silvice n.e.c.; tăvălugi de pajiști sau terenuri sportive Cosași pentru pajiști, parcuri sau terenuri sportive Cosași pentru pajiști, parcuri sau terenuri sportive 43949 469c 46930 449a 44923 8861 88620.9d 88620.9e 441a 44140 441b 44150.1 44150.2 44150.3 44150.4 441c 44110.1 44110.2 44110.3 44110.4 44110.5 441d 44120
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
34 29.32.40 29.32.50 29.32.61 29.32.62 29.32.63 29.32.64 29.32.65 29.32.70 29.32.91 29.32.92 29.40.11 29.40.12 Mașini de recoltat Cosași, incluzând lame pentru tractoare Mașini pentru fân Baloți de paie sau furaj uscat, incluzând ridicătoare de baloți Mașini de recoltat și batoze n.e.c. Mașini pentru aruncare, dispersare sau stropire a lichidelor sau prafurilor pentru agricultură sau horticultură Mașini pentru aruncare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
la școlile de arte frumoase din București și Iași, apoi de la München și Paris. Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism. Picturile sale oferă prospețime și realism, înfățișând țăranul român și lumea lui („Cosaș odihnindu-se”, „Țărănci din Vlaici”). Studiind arta populară, acesta își îmbogățește paleta coloristică, renunțând la obișnuitele brunuri și griuri în favoarea unei cromatici pline de puritate. Pe lângă universul rural, Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor, realizând portrete
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
înot. De asemenea, indivizii adulți pot zbura până la opt kilometri în sezonul de împerechere. Insectele sunt active mare parte din an și hibernează în timpul iernii. Indivizii tineri pot avea aripi mai scurte și înfățișarea lor variază în funcție de specie, semănând cu cosași, furnici foarte mari sau termite.
Coropișniță () [Corola-website/Science/312147_a_313476]
-
cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
realizat la Palatul Regal ("Apoteoză"), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pe parcursul vieții lui o serie de picturi monumentale pe pânză, dintre care se remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat o serie de lucrări de pictură murală care au devenit celebre. Aspirația lui către monumental s-a concretizat în final și în realizarea "" în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
lui către monumental s-a concretizat în final și în realizarea "" în colaborare cu sculptorul Cornel Medrea. Aceasta a fost ultima lui lucrare de mari dimensiuni și singura în domeniul sculpturii.. În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală "Cosașii" care a ocupat un întreg perete al Prefecturii din Botoșani construită în onoarea Regelui Carol I de celebrul arhitect Petre Antonescu în anul 1906. În anul 1957 când Ion Zurescu și-a publicat biografia referitoare la artist, acesta a menționat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
referitoare la artist, acesta a menționat că lucrarea "" era încă prezentă pe peretele Sfatului Raional Botoșani, noua titulatură comunistă dată clădirii vechii prefecturi. Astăzi monumentala pictură este expusă la Muzeul Județean Botoșani care ființează în aceeași clădire a prefecturii. Lucrarea "Cosașii" a fost făcută la Botoșani și a rămas istoriei ca una dintre cele mai ample picturi monumentale pe care artistul a realizat-o. Aruncând o simplă privire asupra lucrării se relevă multiplele resurse ale talentului celui care a executat-o
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Printre aceste artropode menționăm rarități cum ar fi păianjenul veninos „văduva neagră” ("Lactrodectus tredecimguttatus") a cărui prezență pe insulă a fost semnalată în anul 1965, și miriapodul "Scolopendra cingulata". Printre insecte, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosașul endemic "Isophya dobrogensis". În anul 1985, regizorul Ion Bostan (1914-1992) a realizat un film documentar cu titlul „Balena de piatră (Insula Popina)” în Ciclul "Delta Dunării - sanctuar al naturii... Delta insolită". În anul 2002 s-a editat colecția de proză
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din părții cu toate gradele de dificultate. Turism Hărți Presa Imagini Video
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]