644 matches
-
Enuma Eliș, IV, 30 ; cf. 1, p. 32) - și carul-furtună la care sunt înhămați cei patru cai-vânturi : „Distru- gătorul”, „Necruțătorul”, „înecătorul” și „Zburătorul” (Enuma Eliș, IV, 50-52 ; cf. 1, p. 33). Așa cum vom vedea, scenariul colindei în discuție comportă elemente cosmogonice. Lumea nu este creată propriu-zis, dar este recreată printr-un act similar cosmogenezei. Înfruntarea cu monstrul (reiterare a înfruntării primordiale) nu și-o mai asumă însă zeul suprem, Demiurgul, ci Sf. Ilie - o ipostază „creștinată” a zeului furtunii. Similar se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a luminat Și iadul s-a-ntunecat. C-așa-i data Raiului Și datina Iadului De acum până-n vecie, Slava Domnului să fie (6, pp. 117-118). Chiar dacă textul colindei nu descrie un act propriu- zis de creație a Cosmosului, semnificația cosmogonică a colindei este evidentă. Sf. Ilie (re)stabilește ordinea Lumii, permițându-i să dureze încă un an. Într-un Cosmos cufundat în Haos, el reinstaurează legile („data Raiului și datina Iadului”) abrogate de Iuda temporar, dar ciclic. Lumea este refăcută
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rămâne același : V«tra «împiedică» lumea să se facă sau să dureze. Simbol al nonmanifestării, al latenței sau al amorfului, V«tra reprezintă Haosul dinaintea Creației” (20, p. 32). Se pare că acest scenariu a fost la origine un mit cosmogonic propriu-zis, având în vedere unele comentarii cuprinse în Rig Veda. Prin victoria sa, Indra a creat soarele, cerul și dimineața (R.V., I, 33, 4) ; Indra, de la naștere, a despărțit Cerul de Pământ, a întărit bolta cerească și, aruncând vajra (fulgerul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de fier. Gestul „rumânului” Noe nu este unul practic și pașnic (acela de a mânca fără să se ude, semnificație acordată ulterior, când cea inițială s-a atrofiat), ci unul magic și amenințător, un gest de reiterare a actului primordial cosmogonic, din momentul zero al istoriei mitice a Universului, când Demiurgul a învins/ordonat Haosul cu arma sa (reprezentată de regulă prin fulger). Orice dezechilibru provocat de o nouă manifestare a Haosului (potop, grindină, furtună, eclipsă, cutremur, molimă etc.) trebuie amendat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit ca model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). Pe de altă parte, în majoritatea miturilor diluviene, planurile de construcție ale arcei sunt dictate până la cel mai mic detaliu de zeul cosmocrat : dimensiuni, proporții, materiale, tehnici de execuție etc. Ba chiar, într-o versiune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Noe scheletul păsărilor, ca model (3). Arca este un microcosmos care are menirea de a regenera macrocosmosul : pe Oceanul primordial (Haosul acvatic) plutește arca, purtând în pântece singurele perechi de ființe rămase în viață (germenii noii creații), ca un ou cosmogonic (sau, mai exact, ou biogonic). Din punct de vedere mito-simbolic, arca este departe de a fi o simplă ambarcațiune de transport. Ea este un depozit de date genetice, o biotecă (gr. bio = „viață”, théké = „ladă, depozit”), un receptacul ermetic care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
broasca, în același scop. Parcursul acesteia nu mai este însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical, în căutarea unuia „nou”. „Broasca [...] s-a lăsat în josul apei trei zile, până a dat de uscat.” Motivul „plonjonului cosmogonic” continuă cu toate celelalte motive clasice din legendele cosmogonice românești. Broasca aduce de pe fundul apelor, „în unghiile de la picioare”, puțin pământ, care e pus de Noe pe o frunză și binecuvântat de Dumnezeu. Dracul încearcă să răstoarne „palma de pământ
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însă orizontal, în căutarea „vechiului pământ” (ca în cazul corbului), ci vertical, în căutarea unuia „nou”. „Broasca [...] s-a lăsat în josul apei trei zile, până a dat de uscat.” Motivul „plonjonului cosmogonic” continuă cu toate celelalte motive clasice din legendele cosmogonice românești. Broasca aduce de pe fundul apelor, „în unghiile de la picioare”, puțin pământ, care e pus de Noe pe o frunză și binecuvântat de Dumnezeu. Dracul încearcă să răstoarne „palma de pământ”, dar aceasta crește și se fac munții, pământul etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a crescut și s-a făcut mare și Noe, cu nevasta și cu dracul, s-au așezat pe el. Noe pe urmă a sămănat semințe și s-au făcut tot felul de bucate” (3, pp. 149-150). Vezi legende similare, propriu-zis cosmogonice, cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu același „scufundător”, broasca, la 3, p. 24 ; 23, pp. 971-972 ; 24, pp. 143-144 ; 25, p. 79. Interpolarea motivului „a doua zidire a lumii” (3, p. 149) în arhitectura epică a legendei românești a potopului este doar aparent insolită. Semnificația cosmogonică a legendei diluviului justifică din plin acest fenomen. Nu pot încheia trecerea în revistă a coordonatelor simbolice ale arcei diluviene fără să observ că la aceeași sferă de semnifi- cații mito-simbolice se raportează și un alt motiv mitic universal. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doar insolită și continuă cu expunerea lor pe apă, ca prunci, într-o arcă (ladă, coș, butoi) - ajung să fie (ca și Noe sau omologii săi) întemeietori de seminții, imperii, cetăți etc. Clasica alegorie a creației pornind dintr-un ou cosmogonic plutind pe apele primordiale. Cele două miteme (salvarea într-o arcă și abandonarea pruncului pe ape) nu sunt numai analoage, dar par a fi două ipostaze epice ale aceluiași arhetip. Un argument în această privință este faptul că arca lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Haosului (care se opune Creației) și tipic înlocuitor creștin al stihiei haotice/duhului rău (care surpă mănăstirea ridi- cată de Manole). Acesta este un motiv dualist (Cosmos-Haos, Creație-Distrugere, Dumnezeu-Diavol etc.) care se află și în centrul de greutate al legendelor cosmogonice românești. De altfel, acest motiv (diavolul - cauză a surpării podului, bisericii etc.) apare și în alte legende ale construcțiilor, la francezi, ucraineni etc. (43, pp. 10-11). 5. Noe își pierde speranța, dar i se dezvăluie necesitatea efectuării unui anume act
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
instrument idiofon de lemn, odată ce sacralitatea tobei șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție se regăsesc și la alte civilizații (109). În mitologia indiană, de exemplu, zeul Siva (re)creează Cosmosul cu ritmul tobei sale, Damaru. Pentru dogoni (Sudan), Cosmosul a fost creat (mitic) și este recreat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prototip este Kounyou - toba făcută dintr-un fruct lemnos de baobab, „ou al lumii dintâi” (10, p. 417). Gestul lui Noe din legendele românești poate fi circumscris acestui tip de credințe și practici : el bate în toacă și arca („ou cosmogonic” și imago mundi) se clădește de la sine. Aceste câteva exemple nu sunt decât fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
262-263). La auzul acestei tainice povești, stihiile încremenesc (60) : Nu s-au mai zbătut talazuri, S-alinară ape-n golfuri ; A uitat să curgă fluviul, Să vuiască mari cascade... (61, p. 264). întors la schelăria bărcii neterminate, Väinämöinen glăsuiește mitul cosmogonic și luntrea este complet săvârșită fără ajutorul uneltelor : Se născu această luntre Fără-a fi deloc cioplită, Fără-o așchie să sară (61, p. 266). Imaginea este analoagă cu cea din legenda românească a poto pului, în care Noe, în fața
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
măsură să confirme și să completeze semnificațiile simbolice din subtextul legendei românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor, cu lira lui Orfeu și cu cea a lui Amfion, cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor, cu lira lui Orfeu și cu cea a lui Amfion, cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele fermecate cu care eroul de basm „vrăjește” stihiile sau „leagă” ființele malefice, cu toate ipostazele logos-ului cosmogonic din credințele mitice și religioase ale lumii. Legenda finlandeză comentată de noi este extrem de explicită. Ea nu mai reclamă din partea cititorului un efort special de decodare a simbolurilor și alegoriilor : „Facerea lumii fiind creația prin excelență - spune Mircea Eliade -, cosmogonia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe pământ din capul tăiat al Gorgonei ; cf. 68, p. 156) sau chiar oameni (din sângele demonului Kingu, în epopeea asiro-babiloniană a facerii lumii ; cf. 21, p. 39). Mircea Eliade a demonstrat paralelismul dintre acest tip de legende și mituri cosmogonice în care întregul cosmos ia naștere din trupul sacrificat al unei ființe primordiale (66). Totuși, la o privire mai atentă, se pare că partea a doua (etiologică) a motivului din legenda românească pare a fi subsidiară și târzie. Motivul inițial
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
credința că țărușul se va înfige în capul șarpelui, fixându-l. Piatra de temelie (padma- sila) era așezată chiar deasupra țărușului, în acest loc („centrul lumii”) astfel consacrat și purificat. Neîndepli nirea acestor gesturi magico-rituale - care reiterau, în fond, actul cosmogonic - sau incorecta lor îndeplinire făceau ca edificiul să se surpe din cauza cutremurului sau a unei alte manifestări a Haosului (44, p. 72). Bogatele tradiții atestate în Asia, Europa și aiurea referitoare la întemeierea unor case, temple, cetăți, teritorii etc. pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
imitații ale gestului primordial prin care Demiurgul a întemeiat macrocosmosul : „Dumnezeu umblând pe ape a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (23, p. 15 ; pentru imagini analoage, vezi 100, pp. 65 și urm.). Sau alt fragment dintr-o legendă cosmogonică : „[Dumnezeu] și-a aruncat băltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare, iar sub arbore ședea Dracul”. În jurul acestui copac, „Dumnezeu făcu lumea”, iar „din frunzele arborelui s- au făcut oameni” (92, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
avea vreun rol magic în cadrul acestui ceremonial, dar se știe că acest fruct (găurit, golit și lovit cu un băț) era un străvechi instrument magic de percuție și că toba făcută din fructul lemnos al baobabului era încărcată de virtuți cosmogonice în miturile și riturile dogonilor (10, pp. 417-418). 72. Romulus Vulcănescu, Etnologie juridică, Editura Academiei, București, 1970, p. 75. 73. Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 74. Paul Henri Stahl, „L’Organisation magique
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
84. Jacques Lemoine, „Mythes d’origine, mythes d’identification”, în L’Homme, nr. 101, 1987, pp. 58- 85. 85. Și în legenda akkadiană a potopului arca are ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit drept model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). 86. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 87. Este vorba de celebrul Templu din Ierusalim, clădit de regele Solomon (cf. Cartea a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lemne pentru construirea colibei. În final, eroul îl leagă pe diavol de un stejar uriaș ; cf. Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, pp. 130-136. 102. Relația dintre erou (Dumnezeu) și Drac este similară cu cea dintre Fârtatul și Nefârtatul din legendele cosmogonice românești. Nefârtatul „îl lucrează” pe Fârtat, dar și „conlucrează” cu acesta ; 132 Ordine și Haos vezi Lucian Blaga, „Fârtate și Nefârtate”, în Isvoade, Editura Minerva, București, 1972, p. 209. 103. Lipsa jertfei umane în cazul edificării arcei ar putea fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unde modelul se poate fixa. Din acel moment, axa care le leagă a fost actualizată și, ca atare, circulația între model și varianta concretă, particulară a sanctuarului este, de acum înainte, activă (131, pp. 128-129). în forme relictuale, în legendele cosmogonice românești se regăsesc principalele motive ale scenariului mitic în discuție, de la motivul aruncării armei în vederea alegerii „centrului” până la motivul „copacului mare” în jurul și din materia căruia se înte- meiază Lumea. Iată o astfel de legendă populară, culeasă în Transilvania la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]