624 matches
-
afirma că ultimul principiu (care există în mod necesar) este contingent, implică o contradicție: a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon, argumentul cosmologic din "Legile" și "Timaios" vine în sprijinul argumentului ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care se ajunge prin argumentul ontologic: ori existența lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon, argumentul cosmologic din "Legile" și "Timaios" vine în sprijinul argumentului ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care se ajunge prin argumentul ontologic: ori existența lui Dumnezeu e imposibilă, ori e necesară (dar argumentul cosmologic ne arată că nu este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care se ajunge prin argumentul ontologic: ori existența lui Dumnezeu e imposibilă, ori e necesară (dar argumentul cosmologic ne arată că nu este imposibilă, prin urmare este necesară)56. Argumentul ontologic a fost discutat la nesfârșit, încă de pe timpul lui Anselm din Canterbury, din secolul al XI-lea și până în zilele noastre. Deseori s-a crezut că el
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibil ca primul care a dat o expresie asemănătoare să fi fost Seneca. Expresia lui conține toate elementele pe care le regăsim și la Anselm, dar care nu au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca și totalitate cosmologică 73. Se poate spune că Anselm folosește metoda reducerii la absurd în argumentarea sa: el construiește negarea concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aparține nici domeniului res extensa -, și care se anunță pe sine ca ființă actuală, necesară și efectiv perfectă 103. Argumentul prezentat în Meditația III este asemănător argumentului ontologic deoarece pornește de la conceptul nostru de ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de la conceptul nostru de ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură, sau cea de piatră, nu poate exista în mine, dacă ea nu a fost produsă de o cauză oarecare, care conține în sine cel puțin atâta realitate câtă presupun eu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființă perfectă și este asemănător argumentului cosmologic deoarece, ca și acesta, folosește principiul cauzal. Chiar în acest argument al lui Descartes regăsim ideea de mai târziu a lui Kant care afirma dependența argumentului teleologic de argumentul cosmologic și a argumentului cosmologic de argumentul ontologic: Ideea de căldură, sau cea de piatră, nu poate exista în mine, dacă ea nu a fost produsă de o cauză oarecare, care conține în sine cel puțin atâta realitate câtă presupun eu în căldură sau în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atributul existenței, în cazul argumentului transcedental conceptului de necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și dependente 122. Immanuel Kant critică dovezile clasice pentru existența lui Dumnezeu: dovada fizico-teologică, dovada cosmologică și dovada ontologică. Pentru Kant, insuficiența argumentului cosmologic este dată de atribuirea unor atribute inspirate din experiență lui Dumnezeu, precum: substanță, cea mai mare realitate, cea mai mare necesitate. Conceptele prin care se formează aceste atribute nu sunt valabile decât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și dependente 122. Immanuel Kant critică dovezile clasice pentru existența lui Dumnezeu: dovada fizico-teologică, dovada cosmologică și dovada ontologică. Pentru Kant, insuficiența argumentului cosmologic este dată de atribuirea unor atribute inspirate din experiență lui Dumnezeu, precum: substanță, cea mai mare realitate, cea mai mare necesitate. Conceptele prin care se formează aceste atribute nu sunt valabile decât pentru o întrebuințare empirică, iar ființa necesară poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
univers în mod necesar teist și un univers în mod necesar ateist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care putem fi atrași de către argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesar ateist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care putem fi atrași de către argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul dintr-o perspectivă teistă 268. Dacă argumentul global
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența lui Dumnezeu este ori logic necesară, ori logic imposibilă. Cea mai mare slăbiciune a argumentului ontologic este asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe. În acest punct, celelalte argumente trebuie să sprijine argumentul ontologic. Argumentul cosmologic reușește să arate că este ror lucrurilor contingente. Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mare slăbiciune a argumentului ontologic este asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe. În acest punct, celelalte argumente trebuie să sprijine argumentul ontologic. Argumentul cosmologic reușește să arate că este ror lucrurilor contingente. Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă pentru teism. Specialiștii teismului neoclasic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
univers în mod necesar teist și un univers în mod necesar non-teist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesar non-teist. Dacă luăm în considerare poziția lui Hartshorne, care a susținut că argumentele empirice nu pot stabili existența lui Dumnezeu și poziția lui Kant, care a susținut că argumentul cosmologic și cel teologic depind de argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem absurditatea implicată în enunțul "Dumnezeu există", iar celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu este omnipotent și omniscient. Este un punct comun în rândul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
p. 21. 120 În Critica rațiunii pure, Kant face distincție între diferitele tipuri de argumente cu privire la existența lui Dumnezeu, considerând că acestea sunt în număr de trei: două argumente a posteriori, care au ca punct de plecare experiența nedeterminată: cel cosmologic și cel fizico-teologic, și un argument a priori, care face abstracție de orice experiență, cel ontologic. Vezi Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, traducere de Nicolae Bagdasar și Elena Moisuc, Editura IRI, București, 1998 p. 455. 121 Critica pe care o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ei primordială a fost tulburată și Biserica, privită ca un cosmos restabilit, e ordinea în care se înlănțuie expunerea lui Nichifor Crainic. Concepția aceasta se străvede și în faptul că de câte ori vorbește despre Biserică o face în legătură cu o viziune larg cosmologică. Biserica este pe de o parte „organismul prin care se revarsă în viață energiile harului dumnezeiesc”, dar pe de alta ea este așezământul „care se confundă cu marele tot al făpturii”, sau e „cosmosul organizat în Biserică”. Armonia primordială a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Platon îl influențează în așa măsură încât ideea de preexistentă a sufletului și de eternitate a lumii trece și la Nemesius. Înlăturând aceste grave erori, loan Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt în Dogmatica sa pe Nemesius. De altfel, capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura, e creația lui Dumnezeu și, ca atare, existența obiectivă a frumuseții ce strălucește din formele și din armonia ei intră în considerația argumentațiilor raționale, ce ne vorbesc despre raportul cauzal dintre Creator și creatură. Un argument cum e cel cosmologic sau, mai ales, cel teologic e valabil în măsura în care frumusețea creată, care constituie caracterul sofianic al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"172. Când la acestea s-a mai adăugat și teoria heliocentrică a lui Copernic, vechea imagine asupra universului a fost în totalitate subminată, iar noua concepție revoluționa în totalitate concepțiile cosmologice și metafizice. În acest context, Giordano Bruno ca simbol al celor două concepții nu a putut fi acceptat și a fost condamnat și ars pe rug în baza concepției sale cosmologice. Dincolo de magia naturală s-a dezvoltat și cea demonologică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totalitate subminată, iar noua concepție revoluționa în totalitate concepțiile cosmologice și metafizice. În acest context, Giordano Bruno ca simbol al celor două concepții nu a putut fi acceptat și a fost condamnat și ars pe rug în baza concepției sale cosmologice. Dincolo de magia naturală s-a dezvoltat și cea demonologică care a fost mult mai greu acceptată de către mediul oficial al bisericii sau a universităților. Ea a avut o mult mai amplă extindere la nivelul populației simple, atât datorită existenței unor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cea heliocentrică. Infinitatea universului repoziționează Pământul față de celelalte corpuri cerești, oferindu-i acestuia același statut cu cel al oricărui corp ceresc. La aceasta se mai adaugă și ideea că Pământul se află în mișcare, completează imaginea de ansamblu a teoriei cosmologice a lui Bruno. Concepția sa era de asemenea animistă și astfel ajungem la a doua concepție principală a Renașterii. Universul este viu, iar omul o parte integrantă a sa este un microcosmos ce trăiește în mod activ în interiorul său. O
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes și vechea formă reprezentată de către Inchiziție. De remarcat este dialogul dintre Galilei și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
icoane, ostilitate față de cler, indiferent de rang etc. Cel dea-l doilea grup se referă la contestarea dogmei catolice privind "Sfânta Treime", divinitatea lui Iisus Cristos, "imaculata concepție" etc. Cel de-al treilea grup de abateri se referă la concepția cosmologică a lui Bruno. Lucrările sale abundă de astfel de idei care ar putea fi considerate eretice. În primul rând ideea privind infinitatea universului. Concepția lui Cusanus a stârnit controverse din momentul enunțării sale, dar autorul său nu a fost acuzat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]