638 matches
-
și aceleiași familii. Este, cred, țelul spre care tind inconștient, dacă nu conștient, toate civilizațiile cunoscute pînă acum" (Arnold Toynbee Istoria). Sună idealist-globalist. Alți autori, cum este A.N. Whitehead, consideră că o civilizație se distinge printr-o anumită concepție cosmologică, iar C. Dawson susține că "în spatele fiecărei civilizații există o Viziune", ceea ce înseamnă un sistem de credințe despre om și destinul său, despre Univers, sensul vieții și al morții etc. O viziune oferă un sens. În lumea de astăzi coexistă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ton moderat, respingând atât criticile acelor fundamentaliști religioși care văd în principiile lui Darwin „lucrarea diavolului“, cât și ostracizarea în mediul academic a celor care formulează obiecții la adresa acestor principii. Plantinga apreciază că teoria evoluției „are implicații religioase fundamentale“. Reprezentări cosmologice pe care le consideră incompatibile cu teoria evoluției speciilor rămân pentru el elemente constitutive esențiale ale credinței creștine. Plantinga afirmă că teoria lui Darwin conține o filozofie incompatibilă cu creaționismul, care este „un mod de a ni se spune de ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu ar putea interpreta natura în mod corect. Acceptând că oameni de știință care nu cred sunt totuși capabili să cerceteze natura cu „exactitate satisfăcătoare“, autoarea justifică, totodată, scepticismul deplin față de orice concluzii ale cercetării naturii care ar contrazice mesajul cosmologic al Bibliei. Este cazul rezultatelor cercetărilor lui Darwin și ale altor oameni de știință evoluționiști. Numai prin lucrarea Spiritului Sfânt se poate ajunge la adevăr „fie că adevărul este găsit în natură sau în Scriptură. Trebuie creștinii să aibă încredere
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că nu poate exista o contradicție între mesajul biblic și rațiune. Admițând că progresele științei pot corecta modul cum înțeleg credincioșii Biblia, Plantinga susține că și „știința curentă“ ar putea fi corectată pornind de la Biblie. Acceptând, totodată, supoziția că viziunea cosmologică este esențială în credința creștină, Plantinga subliniază că va trebui să cântărim cu multă precauție ceea ce trebuie corectat ori de câte ori survin nepotriviri. Atunci când nu posedă destule indicații, credinciosul va fi bine sfătuit să-și suspende judecata. Pare clar că supoziția slăbiciunii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
credinciosul va fi bine sfătuit să-și suspende judecata. Pare clar că supoziția slăbiciunii rațiunii omenești ocupă un loc central în toate aceste raționamente. Sugestia este că ori de căte ori rezultate ale cercetării științifice intră în contradicție cu învățătura cosmologică revelată se impune ca cele dintâi să fie examinate cu grijă și tratate cu rezervă critică. Pentru credincios, supoziția că ele sunt rezultatul unei exersări adecvate a rațiunii va deveni îndoielnică. Un asemenea „scepticism blând“ atinge și știința darwiniană. Pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care a fost influențat în această privință de către Lev Tolstoi, considera că singura temă a gândirii religioase este cea a sensului vieții. Pentru el, credința creștină era pe deplin decuplată de lumea cunoașterii, a teoriei, de orice fel de reprezentări cosmologice. Iată o singură însemnare, din ultimii ani ai vieții, care spune totul în această privință: „O dovadă a existenței lui Dumnezeu ar trebui, de fapt, să fie ceva prin care ne-am putea convinge de existența lui Dumnezeu. Cred însă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
din diferite perspective. Pe de o parte, de către acei fundamentaliști religioși care văd în știința darwiniană o gravă amenințare la adresa bazelor credinței. Pe de altă parte, de către atei militanți care, acceptând în mod neproblematic supoziția că orice religie are implicații cosmologice majore, percep o poziție precum cea a lui Gould drept o încercare de a împăca ceea ce nu ar putea fi împăcat. Gould însuși nu credea că ar putea avea divergențe cu acei teologi care admit că cercetarea științifică este suverană
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
poem, H.-R. P. nu uită, prin premisele puse, să invite cititorul să aprecieze frumusețea ideatică și poetică a Paradisului, cantica cea mai puțin cunoscută a "Divinei ...", de vreme ce omul recent, conform remarcii lui Eco, nu mai deține codul teologic și cosmologic al omului medieval tip Baudolino, personajul romanului său omonim. La sfârșitul călătoriei sale în Paradis, Dante se află în Empireu, reședința Tatălui Ceresc. A văzut însăși chintesența frumuseții și sfințeniei în acea împărăție a beatitudinii; îi lipsește doar viziunea lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fost moștenită prin semne, odată ce esența lucrurilor a fost cunoscută". Emisia vibrației originare a numelor și formelor existenței este posibilă pe filiera trinitară: akasa (eterul-spațiu), Sabda (sunetul) și Sphota (fenomenul nepieritor al verbului creator de lume în sens ontologic și cosmologic). Sphota este deci revelația Logosului, dar și structură a spiritului (purușa-brahman), compunând cuvinte-fraze ce degajă semnificatul semnificant sau întelesul întelesurilor. Prin Sabda are loc, așadar, plonjarea în vibrația originară; consecința acestui demers este "percepția rădacinii" vorbirii omenești și chiar a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vede în religii decît pîrghii de dominare a prostimii. Ideea care îl asmute pe Sagan e cea a dovezilor privitoare la existența lui Dumnezeu. Trecînd în revistă argumentele pe care tradiția speculativă le-a croit de-a lungul secolelor - ontologic, cosmologic, gnoseologic etc. -, Sagan le respinge repede sub motiv de găunoșenie. La urma urmelor, dacă Dumnezeu chiar ar fi vrut să lase un semn indubitabil al trecerii sale pe aici, ar fi făcut-o deja. Dacă nu a făcut-o, atunci
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
filozofiei tradiționale: Heinrich Khunrath, Daniel Stolcius, Raymond Lulle, Robert Fludd, Tycho Brahe, Michael Maier, David Planiscampy sau Anibel Barlet. Mai mult, din volum ne întîmpină o suită de gravuri, diagrame, pasaje-cheie, fragmente din scrieri cu circulație minimă, embleme și scheme cosmologice, în totul un spectacol de figuri simbolice pe care privirea cititorului le contemplă cu uimire contrariată, dacă nu chiar cu neînțelegere. E ca și cum ți s-ar cere să deschizi un cufăr ticsit cu antichități apuse, de al căror orizont nu
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
descoperirea materiei întunecate, sarcină de care s-a achitat cum a putut: rezultatul e un documentar în foileton, fără coerență narativă, ca un colaj de fragmente separate prin rînduri albe, într-o cavalcadă de detalii fără nici o relevanță pentru tema cosmologică. Cititorul e silit să-i urmărească pe cei trei fizicieni în cele mai anodine situații: cum vorbesc la telefon, cum schimbă mailuri în seri caniculare, cum merg cu avionul, cum privesc prin telescop și cum intră în felurite dispute fără
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
suportabil. Cînd intuiești rețeta reportericească, a cărei intenție de senzațional face ca fizicienii să trăiască suspansuri trase de păr, care nu există decît în mintea lui Panek, începi să citești fragmentele în zigzag, sărind peste anecdota găunoasă și căutînd ideile cosmologice, așa risipite cum sînt în avalanșa de amănunte oțioase. Nereușita volumului stă în inadecvarea minții autorului la subtilitatea nuanțelor pe care e chemat să le explice, Panek comentînd controversele fizicienilor ca pe fazele unui meci de baseball. O carte de
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
reinventa romantismul. Nu luați în seamă limbajul adeseori tehnologic, de ultimă oră, desprins din goana internetului. Urmăriți altitudinea intelectuală, pathosul, forța întemeietoare a imaginației. În lumea românească de azi, doar Mircea Cărtărescu mai pare intimul marilor romantici bântuiți de obsesii cosmologice. Cu ochi străini și goi, încercănat de obsesii și suferințe, învestmântat în derizoria "mantie de pixeli", el e continuatorul în contemporaneitate al marii și fragilei tradiții artistice vizionare a culturii române.
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
pe toată lumea. Și astfel, de la artistul aflat în căutarea unor vedenii cît mai bizare și pînă la arhitectul meșterind machete edilitare pe calculator, de la teologul dornic să-și vadă religia confirmată și pînă la filozoful care privește cu invidie aventura cosmologică, nimeni nu iese în cîștig de pe urma big bang-ului. Într-un cuvînt, o teorie inestetică care violează normele simplității și frumuseții științei. Dacă e să facem socoteala motivelor pentru care umaniștii întîmpină teoria big bang-ului cu o crispare interioară
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
-și scrie cărțile în limba franceză, idiom în care a publicat șase volume, dintre care cel de față a apărut primul, în 1988 la Libraire Arthème Fayard din Paris. Melodia secretă e varianta epică, de o simplitate atrăgătoare, a teoriei cosmologice: un model de expansiune a universului în urma „marelui bobîrnac” (big bang), expansiune guvernată de patru forțe fundamentale: gravitația, electromagnetismul, forța nucleară tare și forța nucleară slabă. Un cosmos aflat sub jurisdicția cifrei patru, în virtutea unei tetrade căreia specialiștii nu-i
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
inadmisibil de eronată", iar "freudismul a exagerat această realitate la proporții nepermise" (p. 31); "donjuanismul e în fond iresponsabil" (p. 39). Scriind despre dragoste cu o enormă erudiție, eseistul face o echilibristică politică aberantă. Toată frumusețea speculațiilor posibile despre principiul cosmologic, ontologic și epistemologic al erosului cade într-o sociologie marxistă a familiei. Corupția ideologică - în sens general marxist sau în sens mai precis partinic - este marea pacoste a unei părți a criticii literare dinainte de 1990. Unii critici au rezistat cu
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
prin iconomie in jurul naturii spre nemurire, luată din natura viețuitoarelor iraționale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, în Scrieri. Partea a doua..., p. 302. footnote>. Hainele de piele mai dețin și o dimensiune cosmologică<footnote Panayotis Nellas, op. cit., p. 54. footnote>. Înainte de cădere, întreaga creație era unită cu și prin om; ea se spiritualizează prin împăratul ce i-a fost rânduit. Dar prin cădere, materia s-a închis în sine însăși, mișcarea ei a
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
metalurgie și de tehnicile empirico-industriale, o prechimie deci. Corespunzând unor structuri mentale diferite, între aceste tipuri de alchimie nu se găsesc similitudini la nivelul sensurilor, al obiectelor și al lexicului. În Cosmologie și alchimie babiloniană, M. Eliade studiază această știință cosmologică și soterică de la primele atestări documentare, până la etapele în care se alterează într-o știință empirică, de laborator. „Când sensul tradițional al unei științe sau tehnici se pierde, omul dă altă întrebuințare și alte valori materialului acestei științe. Există o
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
e în derivă completă. Ateul nu uită că aberațiile explicative din textele sacre sunt tot atîtea argumente arătînd neputința religiilor de a explica universul, iar credinciosul, recunoscînd precaritatea revelațiilor scrise, își găsește consolarea în reglajul extrem de fin al actualelor constante cosmologice. O cale de mijloc ar fi să accept că textele sacre sunt o întocmire precară mustind de infantilisme crase, dar că litera lor nu e obligatorie pentru a crede în Dumnezeu. De aici încolo accentele se înăspresc, căci voi ajunge
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
și viziune proprii, care m-a făcut să mă gândesc la ceea ce scria Mircea Eliade în Istoria religiilor: „o regenerare periodică a timpului presupune într-o formă mai mult sau mai puțin explicită o nouă creațiune..., o repetare a actului cosmologic”. Ion Cocora NOTA AUTORULUI. Limbajul caragialian a devenit, de mult, parte din retorica uzuală, marele clasic îmbogățind - și din acest punct de vedere - patrimoniul lexical românesc. Aproape că nu există automatisme de exprimare ale personajelor caragialiene care să nu fie
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
într-un unic torent al energiilor vieții. Psalmistul se întîlnește cu Nietzsche. Principiul întunecat, irațional, al existenței ca oarbă voință vorace se convertește însă într-un principiu asumat, luminos, al proslăvirii Atotputernicului. Se pot identifica aici și semnele unor argumente cosmologice care indică prezența factorului divin în univers, ca și cele ale teologiei naturiste preromantice și romantice, între care cea a lui Bernardin de Saint-Pierre: "Stau pe un scaun de-un deget, la o masă de o palmă, închis în mine
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
fie atacat de viitoarea reforma. O adevarată navală da empirismul nordic. Universalitatea, după el, nu este o realitate, ci o creație spontană a spiritului. Ordinea universului nu există în lucruri, ci în spirit: apare o fizică nouă ce ruinează argumentul cosmologic al existenței lui Dumnezeu. O nouă convenție a naturii se îndreaptă către un panteism mistic. Se discută enorm: despre natura lui Dumnezeu, despre natura îngerilor, despre materie și formă, despre suflet și trup... "Alături de catedralele gotice, apărură șantiere dialectice unde
"Secolul versatil" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15593_a_16918]
-
un mediu aparte, cel al continentului ce se va numi Europa, a imprimat primelor comunități stabilite aici o devenire aparte, sublimată într-o atitudine specifică față de lume, în mituri fondatoare originale și forme de organizare necunoscute pentru restul lumii. Cadrul cosmologic, cum a denumit sociologul Dimitrie Gusti spațiul natural al existenței colectivităților, a impus dobândirea unui sentiment identitar ce transcendea diferențele etnice, înclinațiile tribale. Spațiul european a impus și s-a impus celor ce l-au umplut, ducând la apariția primelor
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
este și o sinteză a vocilor lirice eminesciene. Versul iambic de 7-8 silabe nu-l slujește decât în parte pe poet și anume în chemările iubirii (care, luate separat, seamănă cu idilele), în episodul cu Cătălin, dar deloc în viziunile cosmologice, în reflecțiile lui Hyperion, adică în partea de simboluri romantice majore. Seducerea Cătălinei de către Cătălin, Ťcopil de casăť, sună mai potrivit decât rugăciunea adresată de Hyperion lui Dumnezeu. Cadența este prea bruscă, suflul prea scurt." (pag. 390) Verdictul estetic, deloc
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]